Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Schimbare de lider după prima etapă din play-off în Superligă. Rapid este pe primul loc după victoria din derbiul cu Dinamo. Universitatea Cluj a urcat pe locul 2, iar surpriza FC Argeș ține aproape

Aliații Americii sunt reticenți în a se angaja în misiunea de escortă propusă de președintele Donald Trump pentru Strâmtoarea Ormuz. În acest timp, costurile războiului se acumulează, observă comentatorii presei internaționale.

După cum precizează The Wall Street Journal, citând surse oficiale ”până în prezent nu au apărut angajamente ferme, dar Casa Albă intenționează să anunțe încă din această săptămână că mai multe țări au fost de acord să se alăture misiunii de escortă”.

The Independent notează la rândul său că ”mai multe țări au respins până acum apelul, în ciuda îngrijorărilor crescânde cu privire la impactul închiderii strâmtorii asupra economiilor globale. În Regatul Unit se spune că miniștrii elaborează în schimb planuri de trimitere a unor drone de dragare a minelor în strâmtoare”.

Analizând costurile războiului, The Boston Globe, notează că primele șase zile i-au costat deja pe contribuabilii americani 11,3 miliarde de dolari”.

„Racheta Tomahawk care ar fi ucis zeci de eleve iraniene în sălile lor de clasă din Minab chiar în prima zi a războiului a costat 2,5 milioane de dolari. Administrația americană a indicat pe 13 martie că va investiga această chestiune, precizează Courrier International.

Citeste siRadu Miruță, ministrul Apărării: Iranul ne amenință cu consecințe politice și juridice, nu militare

În timp ce o analiză a France Info arată cum acest război amenință economia europeană, precum și strategia europeană față de Ucraina.

”Din 2022, Uniunea Europeană a mobilizat zeci de miliarde de euro pentru a sprijini Kievul. Dar dacă atenția politică, militară și bugetară se îndreaptă către Orientul Mijlociu, riscul dispersării resurselor este evident. În cercurile diplomatice, aceasta se numește efectul de eclipsă”.

În acest timp, Donald Trump acuză instituțiile media americane de trădare, citim în The New Republic.

Trump l-a lăudat pe comisarul Comisiei Federale de Comunicații, Brendan Carr, pentru că a pus sub amenințare „licențele unora dintre aceste organizații de știri considerate de președintele american ”corupte și extrem de nepatriotice”.

”Președintele atacă de mult timp instituțiile media, dar utilizarea acestei comisii ca armă în al doilea mandat al său adaugă motive de îngrijorare. Sub mandatul lui Carr,Comisia a atacat mai multe rețele TV, inclusiv NBC, ABC și CBS”.

În sfârșit, Arabia Saudită ar putea găsi o cale de a ocoli blocada iraniană: o conductă de petrol de 1.200 de kilometri care transportă acum cea mai mare parte a exporturilor de petrol către Golf, notează site-ul web Middle East Eye.

Însă portul Yanbu, de la Marea Roșie, unde se termină conducta, pare a fi depășit și rămâne vulnerabil la potențiale atacuri houthi.

Până în prezent, houthii nu sunt implicați în  război. Un armistițiu fragil între houthii și Arabia Saudită a rezistat aproape trei ani. Experții susțin că houthii ar putea fi reticenți în a relua ostilitățile, dar rămân un atu pentru Iran.

Președintele României și premierul caută soluții pentru rezolvarea crizelor. Pe de o parte, criza energetică actuală, pe de altă parte, deficitul comercial. Consultările pe aceste teme cu reprezentanții unor companii nu pot fi decât binevenite.

În ultimele zile, premierul și președintele țării au avut întâlniri cu reprezentanții câtorva companii mari din România din domenii total diferite. De exemplu, cu o săptămână în urmă, premierul Ilie Bolojan a avut o întrevedere confidențială cu președintele-director general al grupului german Schwarz.

Compania Schwarz deține în România și în lume două rețele comerciale importante. Cele două branduri sunt pe primele locuri în ceea ce privește cei mai mari importatori în România. De asemenea, conform Ziarului Financiar, grupul Schwarz are și 23 de fabrici de procesare a alimentelor. O situație extrem de rară pentru o firmă de retail, în sensul că toate celelalte rețele comerciale se limitează la activitatea de distribuție și comercializare, nu și la producție.

Schwarz este o excepție: a dezvoltat în Germania unități de producție pe care le folosește pentru fabricarea produselor marcă proprie care sunt distribuite în magazinele din întreaga Europă.

Nu știm ce s-a discutat la întâlnirea pe care premierul a avut-o cu CEO-ul grupului Schwarz, pentru că temele au rămas confidențiale, dar pe surse, „Ziarul Financiar” a aflat că premierul Bolojan a adus în discuție posibilitatea ca grupul german să construiască în România o fabrică sau mai multe.

Ideea este bună. Cu câțiva ani în urmă, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României avea o idee pentru a reduce deficitul balanței comerciale. Propunerea era ca oficiali ai statului român să discute cu principalii importatori în România pentru a încerca să îi convingă să deschidă o fabrică în țară.

Nu știm dacă premierul Bolojan și-a adus aminte de propunerea șefului Camerei de Comerț sau a fost o inițiativă a prim-ministrului, cert este că ideea unei întâlniri a fost bună. Într-un moment în care Comisia Europeană caută soluții legislative pentru o așa-numită întărire a poziției fermierilor pe lanțul de aprovizionare cu produse agro-alimentare, într-un moment în care, de asemenea, ministrul agriculturii s-a dus la întâlnirea Agrifish cu câteva propuneri absurde, precum plafonarea mărcilor proprii în magazinele de retail modern.

Chiar dacă sunt vizibile presiunile pentru schimbarea legislației, Ilie Bolojan a ținut să se întâlnească cu un important manager al grupului german. Vom vedea dacă întâlnirea premierului cu CEO-ul companiei va avea rezultate sau nu, dar ideea premierului a fost binevenită.

Și președintele țării, Nicușor Dan, a avut ieri discuții cu reprezentanții OMV și ai companiei românești Petrom. Desigur, agenda publică a întâlnirii a inclus temele așteptate, cum sunt exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră sau securitatea aprovizionării, dar contextul conflictului din Orientul Mijlociu este cu totul special.

Indiferent de speculațiile care se pot face pe tema unor astfel de întâlniri, ele sunt corecte, pentru că într-o criză precum cea energetică pe care o traversăm în acest moment soluțiile trebuie să vină printr-un parteneriat public-privat. Administrația și companiile din domeniu au în mod egal o responsabilitate pentru a asigura, pe de o parte, ritmicitatea aprovizionării și, pe de altă parte, prețuri rezonabile. De aceea, dialogul dintre decidenții de la vârful statului român și reprezentanții companiilor este absolut necesar.

Este foarte probabil ca în unele zone ale societății să existe o reacție negativă față de întâlnirile președintelui și ale premierului cu reprezentanții unor companii. Dar, indiferent de opiniile contrare faptul că politicienii de la vârful statului se consultă în situații de criză cu mediul de afaceri este un pas înainte. Primul pas pentru găsirea unor soluții bune.

Jurnal de știri

Teheranul avertizează România să nu permită Statelor Unite să folosească baze de pe teritoriul său pentru operaţiuni împotriva Iranului. Saptamana trecuta, cand CSAT si apoi Parlamentul au aprobat dislocarea de avioane de realimentare si echipamente de monitorizare la Mihail Kogalniceanu si Campia Turzii, presedintele Nicusor Dan a insistat că este vorba despre echipament defensiv.

Au inceput dezbaterile în Parlament pe legea bugetului de stat. PSD a decis în şedinţa conducerii de duminică să voteze bugetul dar a anunţat că va depune amendamente pentru a asigura finanţarea integrală a Pachetului de Solidaritate. 

Sebastian Ghiţă afirmă într-o înregistrare că în 2021 s-a întâlnit la Belgrad cu Călin Georgescu care i-a spus că a venit să se vadă cu prieteni sârbi si ruşi şi că are nevoie de sprijin, recomandându-se deja ca preşedintele României.  Un episod  de natura sa puna presiune pe autoritati sa vina cu raportul privind anularea alegerilor prezidentiale din 2024, crede jurnalistul Sebastian Zachmann, un interviu in aceasta seara. 

Si, dupa primul tur al municipalelor din Franta, extremele, cea dreaptă, Adunarea Națională și Franța Nesupusă, extrema-stângă își consolidează prezența la nivel local. Alegerile municipale sunt considerate un test crucial al climatului politic înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor.  

Programat între 15-16 martie, la Marsilia, Bocuse d’Or este considerat cel mai exigent și prestigios concurs gastronomic din lume. Concursul presupune un nivel de rigoare rar întâlnit. „Participarea la Bocuse d’Or Europe presupune antrenamente zilnice, testări repetate, ajustări fine, logistică riguroasă, selecție atentă a ingredientelor și coordonare permanentă a echipei.”  spune Chef Cezar Munteanu, președintele Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism.

Considerată cea mai prestigioasă competiție gastronomică din lume, Bocuse d’Or reunește în finala desfășurată din doi în doi ani cei mai talentați chefi ai planetei, într-un spectacol al excelenței culinare, fondat în 1987 de legendarul Chef Paul Bocuse. De-a lungul celor aproape patru decenii, peste 70 de țări au participat la competiție, iar doar 52 chefi au reușit să obțină titlul suprem, transformându-l într-un reper al perfecțiunii gastronomice la nivel mondial.

Pentru țara noastră, aceasta este prima participare la etapa europeană a competiției, moment care marchează intrarea gastronomiei românești în circuitul profesional Bocuse d’O, dar și începutul unui parcurs prin care gastronomia românească își propune să devină o prezență constantă în marile competiții culinare internaționale.

„Pentru mulți bucătari din generația mea, Bocuse d’Or era ceva ce urmăream de la distanță, ca spectatori, fără să îndrăznim măcar că putem fi acolo cândva. Faptul că România intră acum în competiție schimbă această perspectivă. De aici începe, de fapt, drumul”, spune Chef Cezar Munteanu, președintele ANBCT

În ciclul competițional Bocuse d’Or există cinci selecții continentale: Europa, America, Africa, Orientul Mijlociu și Asia-Pacific. Fiecare dintre acestea decide echipele care merg mai departe în finala mondială și propune probe menite să testeze tehnica, organizarea și capacitatea candidaților de a performa sub presiune, în fața juriului și a publicului.

România concurează pentru prima dată în această selecție europeană. Echipa este formată din candidatul Vasilică Bejenaru, commis-ul Fabian Lupoi și coach-ul Liviu Preda.

Participarea României la Bocuse d’Or Europe este coordonată la nivel național de ANBCT (Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism), în cadrul eforturilor de dezvoltare a performanței culinare și de integrare a gastronomiei românești în circuitul competițional internațional.

Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT) este cea mai veche organizație profesională a bucătarilor și cofetarilor din România. De peste 50 de ani, ANBCT sprijină dezvoltarea profesională a membrilor săi, promovează gastronomia românească și facilitează participarea echipelor naționale la competiții culinare de prestigiu din întreaga lume, fiind parte din Worldchefs, cea mai mare rețea globală de chefs profesioniști.

Sub conducerea lui Chef Cezar Munteanu, asociația a intrat într-o etapă de modernizare și vizibilitate internațională, prin întâlniri regionale constante și proiecte educaționale naționale. Totodată, lotul echipei naționale continuă să participe la competiții globale, cele mai recente rezultate fiind obținute la  IKA Culinary Olympics 2024, Global Chefs Challenge 2024, Worldchefs European Grand Prix Rimini 2025 și Croatian Culinary Cup 2025.

Pentru mai multe informații, accesați www.anbct.ro.

Mai multe organizații de mediu au publicat o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan și Ministerului Energiei. ONG-urile cer ca România să-și reducă dependența de combustibili fosili, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Laura Nazare (Bankwatch România) a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.

Coordonatoarea campaniei de tranziție energetică de la Bankwatch România, Laura Nazare, spune la RFI că războiul din Orientul Mijlociu este un motiv în plus pentru ca România să-și asigure securitatea energetică din surse verzi: ”Demersul nostru nu este unul ideologic, să batem apa în piuă cu regenerabilele, cu eficiența energetică, pentru că argumentul pentru regenerabile și pentru soluții durabile și sustenabile nu mai este doar unul climatic, este și un argument economic și un argument geopolitic”.

Ea precizează că ”energia regenerabilă, adică energia eoliană și energia solară, are două avantaje fundamentale. Primul e că resursa este locală, nu depinde de rute maritime, nu depinde de conflicte regionale. Și al doilea, după instalarea acestor capacități, costurile sunt mult mai stabile decât în cazul combustibililor fosili”.

Semnatarii scrisorii deschise către președintele Nicușor Dan și Ministerul Energiei sunt Bankwatch România, Comunitatea Declic, 2Celsius, REPER21, Greenpeace România și Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

În contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu, apar voci care spun că este momentul să redeschidem capacități de producție bazate pe combustibili fosili. Cum răspund ecologiștii?

E nevoie de o tranziție mai lungă spre energia verde? Cum păstrezi un echilibru, pentru a nu afecta negativ economia?

Mai poate fi atins obiectivul neutralității climatice până în 2050 în Uniunea Europeană?

România trebuie să-și reducă dependența de combustibili fosili și să accelereze investițiile în soluții curate și eficiente, mai arată scrisoarea deschisă. Cum poate face asta?

Contra-argumentul folosit cel mai des este că sursele verzi nu-ți pot asigura ”energie în bandă”. Altfel, spus, dacă nu bate vântul sau nu e soare, nu ai energie. Cum combat ONG-urile de mediu această retorică? Există fonduri pentru a investi în stocarea de energie din surse regenerabile?

Jurnal de știri

Un document neoficial atribuit Guvernului de la Chișinău despre reintegrarea Transnistriei a ajuns în spațiul public după ce un jurnalist – care a lucrat pentru mai multe publicații din spațiul post-sovietic și văzut ca autor de texte apropiate narațiunilor Moscovei privind conflictul transnistrean – l-a prezentat drept un „nou plan al Chișinăului” pentru a reintegra Transnistria. Textul de 14 pagini, descris chiar în document drept non-paper, a fost publicat și analizat selectiv, accentul fiind pus pe ideea polarizantă că documentul ar sugera un posibil scenariu de administrare internațională a Transnistriei. Cui și la ce folosesc percepțiile eronate despre statutul și, mai ales, conținutul documentului scurs, a încercat să lămurească Liliana Barbăroșie.

- O amplă acțiune de împădurire a avut loc în acest weekend, pentru prima dată pe ambele maluri ale Prutului. Inițiativa Generația Pădurii, pornită acum câțiva ani în Republica Moldova, a trecut Prutul și a devenit una transfrontalieră. Plantarea a început sâmbătă dimineața în satul Sculeni, în prezența miniștrilor mediului din România și Republica Moldova, a silvicultorilor din cele două țări și a unui grup de voluntari. Corespondenții noștri Dumitru Pelin și Cătălin Volconovici au fost la eveniment.

- Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă pentru 15 zile pe râul Nistru, după ce tone de produse petroliere au ajuns în râu din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina.

- România este implicată în eforturile de curățare a râului Nistru, o echipă mixtă moldo-română instalează filtre în apropiere de orașul Soroca din nord, pentru a preveni scurgerea poluanților spre sud. Veronica Gherbovețchi a consemnat declarațiile miniștrilor Mediului din România și Republica Moldova, Diana Buzoianu și Gheorghe Hajder și la acest subiect.

- Ziarul rusesc Izvestia publică un articol în care anunță că Republica Moldova și România sunt în pericol după ce Franța a anunțat că își extinde umbrela nucleară asupra celor două state. Asta, deși Nicușor Dan a refuzat clar oferta Franței. Vitalie Cojocari a citit analiza și o explică în „Cronica lui Vitalie”.

- Invitata de astăzi a Moldova Zoom este jurnalista Irina Tabaranu, directoarea portalului Zona de Securitate, care urmărește evoluțiile din regiunea transnistreană. Discutăm despre ce a vrut să obțină Rusia și administrația separatistă de la Tiraspol de pe urma scurgerii așa-numitului plan al Chișinăului pentru Transnistria.

- La Chișinău a avut loc o ședință comună a Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentele de la Chișinău și București.

- Guvernul de la Chișinău instituie reguli mai clare pentru sancționarea încălcărilor rutiere comise cu vehicule înmatriculate în alte țări.

Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă pentru 15 zile pe râul Nistru, după ce tone de produse petroliere au ajuns în râu din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că „vinovatul exclusiv pentru poluarea fluviului este Federația Rusă”. „Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci o consecință directă a războiului la granița noastră. Agresiunea Rusiei ne lovește tot mai tare”, a declarat ministru în cadrul unei conferințe de presă.

Președinta Maia Sandu a scris pe rețeaua X că autoritățile moldovene acționează pentru a-și proteja cetățenii. „Rusia poartă întreaga responsabilitate”, a scris președinta de la Chișinău.

Republica Moldova a cerut activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene și a implicat armata în curățarea Nistrului.

Nistrul alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău. Alimentarea cu apă a fost oprită pentru mai multe localități din nordul Republicii Moldova, în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei. Chișinăul deocamdată nu riscă să rămână fără apă.

***

O acțiune comună moldo-română are loc pe Nistru. România este implicată în eforturile de curățare a râului Nistru, o echipă mixtă moldo-română instalează filtre în apropiere de orașul Soroca din nord, pentru a preveni scurgerea poluanților spre sud.

„Am trimis în Republica Moldova materiale absorbante, avem 9 colegi care ajută pe teren”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu. „A fost dată și o decizie a Consiliului Național pentru Situații de Urgență, pentru a putea să mobilizăm cât mai multe materiale care să ajute la lucrările care au loc în aceste zile. Vom continua ajutorul, suportul pe care îl oferim, cu oameni și cu resurse materiale.

Iar ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a declarat că deja al doilea transport cu suport din partea României este în teren și echipamentele sunt montate în teren. „Din datele oficiale pe care le-am primit din partea ucraineană, ar fi vorba despre o tonă și jumătate de combustibil petrolier. Dar din analizele și estimările specialiștilor noștri ar fi o cantitate mult mai mare”, a spus Hajder.

***

La Chișinău a avut loc o ședință comună a Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova și a comisiilor pentru afaceri europene din Senatul și Camera Deputaților din Parlamentul României. Subiectele în discuție – cooperarea parlamentară, schimbul de bune practici privind armonizarea legislației cu cea europeană și sprijinul oferit de România în parcursul european al Republicii Moldova.

***

Guvernul de la Chișinău instituie reguli mai clare pentru sancționarea încălcărilor rutiere comise cu vehicule înmatriculate în alte țări. Șoferii vor putea fi identificați mai simplu și sancționați mai rapid.

În prezent, legea prevede proceduri generale pentru constatarea și sancționarea contravențiilor, însă nu reglementează suficient de clar situațiile în care încălcările sunt comise cu mașini înmatriculate peste hotare.

Noile prevederi permit schimbul de informații cu autoritățile din alte state pentru a identifica și sancționa persoanele care au comis încălcările.

Dacă ajungi în Oradea, nu rata o plimbare pe marginea Crișului Repede. Un proiect propune protejarea unui tronson extins de luncă semi‑naturală şi stufăriş de‑a lungul râului.

Acolo, salcâmi, plopi şi arini oferă adăpost mai multor mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi peşti – de la vidre şi castori până la berze şi acvile de apă – într‑un peisaj urban rar conservat.

Iniţiativa, susţinută de comunitate şi ONG‑uri locale, vizează atât conservarea habitatelor valoroase, cât şi dezvoltarea unor poteci tematice, ture de bicicletă, caiac sau observarea naturii pentru educaţie şi recreere.