Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În contextul crizei ecologice provocate de poluarea râului Nistru după bombardamente rusești în Ucraina, autoritățile de la Chișinău sunt puse în situația de a combate nu doar poluarea de pe Nistru, ci și poluarea informațională, sau falsurile generate din plin de opoziție. Ministrul Mediului i-a cerut primarului Chișinăului să nu manipuleze informațiile legate de poluarea râului Nistru. Valeria Vițu aduce detalii.

- Orașul Bălți este printre localitățile care au rămas fără apă. De șase zile viața aici s-a schimbat și decurge în jurul cisternelor cu apă. Autoritățile centrale, salvatorii și voluntarii s-au mobilizat pentru a ajuta locuitorii orașului. Cum se descurcă locuitorii din Bălți, ne spune colegul nostru Denis Chirtoca.

- Republica Moldova este așadar într-un moment dificil. Nistru, din care se alimentează cu apă peste 80 la sută din cetățeni, a fost poluat după un bombardament rusesc în Ucraina. Cum a ajutat România și ce ajutor a transmis peste Prut, ne spune Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Chișinăul nu are un plan secret de reglementare transnistreană, dar lucrează la elaborarea unei viziuni care să fie susținută și de partenerii de dezvoltare, spune vicepremierului pentru reintegrare din Guvernul de a Chișinău, Valeriu Chiveri. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie.

- Valoarea Fondului de convergență pentru Transnistria, fond din care va fi finanțată reintegrarea regiunii separatiste în Republica Moldova, este estimată în acest moment la 3 miliarde de lei moldovenești, aproximativ 150 milioane de euro. Fondul va fi constituit din taxe vamale și alte plăți aplicate agenților economici din Transnistria.

- Republica Moldova deschis negocieri tehnice pe ultimele trei capitole de aderare cu UE.

- La Bruxelles se discută dacă e cazul să fie menținut actualul principiu de unanimitate la extinderea Uniunii Europene.

- Comisia Europeană a transferat o nouă tranșă de asistență de aproape 200 de milioane de euro, fonduri care fac parte din Planul de Creștere pentru Moldova.

- O nouă dronă a intrat noaptea trecută în spațiul aerian al Republicii Moldova după ce ieri a fost găsită la sol o dronă rusească cu explozibil.

Republica Moldova a trecut la o nouă etapă în procesul de aderare la UE – a lansat ieri la Bruxelles negocierile tehnice pe ultimele trei capitole de aderare, a anunțat vicepremiera pentru Integrare \europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov.

„Au fost deschise negocierile tehnice și pentru ultimele trei grupuri de capitole de negociere: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, precum și Resurse, agricultură și coeziune.

Faptul că negociem astăzi pe toate cele 33 de capitole este o recunoaștere a muncii depuse în ultimii ani și a încrederii pe care partenerii europeni o au în Moldova și în oamenii ei. Moldova merge înainte, cu determinare, spre obiectivul său strategic: aderarea la Uniunea Europeană”, a mai declarat oficiala de la Chișinău.

Autoritățile de la Chișinău și-au propus scopul ambițios de a încheia negocierile de aderare până în 2028, urmând ca până în 2030 Republica Moldova să devină membră a UE. Bruxellesul a decis să avanseze cu negocierile tehnice cu Chișinăul în condițiile în care Ungaria lui Victor Orban se opune avansării Ucrainei, țară cu care Republica Moldova merge în tandem pentru aderare.

***

Comisara pentru Extindere a UE, Marta Kos, a felicitat într-o conferință de presă Republica Moldova, Europa este sub presiune și nu-și permite să piardă timp. „Moldova este importantă și pentru securitatea noastră. Moldova a înregistrat progrese reale, chiar dacă da, mai sunt încă multe de făcut”, a spus Marta Kos.

***

Marta Kos a mai spus că în acest moment la Bruxelles se discută despre cât de valabilă este actuala metodologie de extindere a UE, care presupune unanimitate.

„Trebuie să ne uităm la faptul că metodologia pe care o folosim astăzi nu mai este adaptată lumii în care trăim. Avem provocări, am presiuni și dinspre Est, și dinspre Vest, și trebuie să livrăm rezultate.

În acest sens, mă bucur foarte mult că a început discuția cu statele membre privind revizuirea sau modernizarea metodologiei. Aceasta trebuie să fie adecvată pentru timpul și provocările geopolitice actuale.

Ce pot spune până acum este că statele membre sunt de acord că nu se poate menține status quo-ul. De asemenea, nu este posibilă nici varianta integrării treptate, sau a așa-numitei aderări reversibile. Așadar, vom lucra probabil la o combinație a tuturor opțiunilor care să ducă la o integrare treptată consolidată.

Am discutat cu mulți miniștri și reprezentanți ai statelor membre, discuțiile merg bine și sper că în curând vă vom putea prezenta rezultatele”, a mai declarat Comisara pentru Extindere, Marta Kos.

***

Marta Kos a anunțat și faptul că o nouă tranșă de asistență de aproape 200 de milioane de euro a fost transferată de Comisia Europeană, fonduri care fac parte din Planul de Creștere pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro. Tranșa a fost acordată după ce Chișinăul a implementat a 24 din cele 26 de reforme asumate pentru această etapă.

Actuala transă va fi investită în energie, sănătate și servicii publice, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, care s-a întâlnit la Bruxelles cu Marta Kos.

***

Vicepremierul pentru Reintegrare din Guvernul de la Chișinău, Valeri Chiveri, a declarat că există o colaborare cu administrația regiunii separatiste transnistrene pentru eforturile de curățare a râului Nistru, poluat cu produse petroliere în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina. În același timp, vicepremierul moldovean a ținut să mulțumească României pentru asistența în criza ecoogică.

***

O nouă dronă a intrat noaptea trecută în spațiul aerian al Republicii Moldova. Și acum două nopți o dronă a fost văzută deasupra Moldova, iar ieri o alta a fost găsită la sol, având și explozibil activ. Poliția de frontieră a anunțat că drona a fost văzută de două ori în zona punctului vamal Palanca, la frontiera cu Ucraina.

***

De astăzi, cetățenii Republicii Moldova pot depune dosarele pentru a beneficia de granturi prin Programul „Casa Verde”. Valoarea grantului este de 200 de mii de lei moldovenești, aproximativ 10 mii de euro. Vor fi finanțate lucrări de izolare a locuinței, modernizarea sistemului de încălzire, instalarea pompelor de căldură, a panourilor fotovoltaice cu baterii de stocare și alte măsuri care contribuie la reducerea facturilor la energie.

Pădurea Codrișor, aflată la marginea municipiului Bistrița pe aproape 50 de hectare, reprezintă un refugiu natural de excepție pentru locuitorii orașului, adăpostind 16 specii de mamifere, 46 de specii de păsări și o floră remarcabilă, inclusiv orhidee și arbori seculari de 200-300 de ani.

Cu peste 20 de kilometri de trasee velo și pietonale, aria oferă deja spații de recreere în natură, iar potențialul său rămâne în mare parte nevalorificat.

Grupul civic RURALIS propune, în acest sens, amenajarea unor trasee tematice, observatoare ornitologice, zone de relaxare și facilități educaționale.

Provocarea principală este că pădurea nu dispune, încă, de un plan de management, ceea ce o expune unui turism necontrolat și unor intervenții necoordonate care îi pot afecta biodiversitatea.

Jurnal de știri

Deputata PNL Alina Gorghiu declară că partidul ei nu va ieși din coaliția aflată la guvernare. Ea speră că bugetul pe 2026 va ieși din Parlament într-o formă cât mai apropiată de cea din Guvern.

Alina Gorghiu, despre poziția PSD pe buget: ”E dificil să vrei să vrei să fii și la guvernare și în Opoziție, pentru că în aceste condiții îți lipsește uneori coerența și responsabilitatea și lumea vede acest dublu discurs politic pe care astăzi colegii din PSD îl au”.

Deputata pledează pentru un buget responsabil: ”Noi, cei din PNL, rămânem concentrați pe acest obiectiv esențial pe care l-am anunțat, adoptarea unui buget pe care ni-l dorim credibil și responsabil”.

Despre eventuala rupere a coaliției: ”Ne facem foarte rău cu toate speculațiile și sursele care merg spre presă. Am auzit ideea dezbătută deja public pe toată media că PNL ar pregăti ieșirea de la guvernare, că premierul este aproape gata să-și dea demisia. Vreau să vă spun că nu este nimic mai fals. În Biroul Executiv la care eu și încă 20 și ceva de colegi am participat luni nu s-a discutat așa ceva”.

În opinia sa, ”nu se pune problema ieșirii PNL de la guvernare, avem o responsabilitate politică mai importantă decât calcule electorale”.

Anul Nadia Comăneci a fost marcat de fosta mare gimnastă printr-o vizită de trei zile la Bruxelles (16-18 martie) unde s-a întâlnit cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și a participat la conferința „European Values and Excellence: The Legacy of Nadia Comăneci, 50 Years On”. Nadia Comăneci a ținut o pledoarie pentru sport și pentru dezvoltare prin sport, pentru îndrumarea copiilor să-și găsească drumul,

La 50 de ani de la momentul în care a primit nota maximă în gimnastică la Jocurile de la Montreal, dând peste cap la propriu aparatele de notat, Nadia Comăneci a fost invitată la Bruxelles, în Parlamentul European, pentru o serie de evenimente dedicate Anului Nadiei, care reunesc legende ale sportului românesc, factori de decizie europeni, autorităţi române şi tineri sportivi care duc mai departe spiritul excelenţei.

Evenimentul a pornit de la ideea lui Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, care a susținut la nivel continental, de-a lungul anilor, inițiative legate de sport. I s-a alăturat Dragoș Benea, președintele Comisiei REGI din Parlamentul European. Din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român a fost prezent președintele Mihai Covaliu, iar de la Agenția Națională  Thomas Moldovan, vicepreședinte ANS.

Nadia a fost însoțită de foști mari sportivi ai României cum ar fi Ana Maria Brânză, Simona Amânar, Cătălina Ponor, Andreea Răducan, atleta Constantina Diță, Marius Urzică și Marian Drăgulescu,dar și o serie de tineri sportivi din Onești. Marea noastră gimnastă s-a întâlnit luni cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, căreia i-a oferit o eşarfă, un tricou, dar şi o carte despre performanța în sport. Metsola a fost impresionată de Nadia, căreia i-a mulțumit că a inspirat generații de femei și fete din întreaga Europă

A doua și ultima zi a evenimentului dedicat Nadiei Comăneci și acestui an aniversar la Bruxelles, la Parlamentul European, a avut loc o conferință de aproape două ore, în care gimnasta-simbol a vorbit liber și natural, o pledoarie pentru sport și pentru dezvoltare prin sport, pentru îndrumarea copiilor să-și găsească drumul, aptitudinile în acest fel. Nadia a fost impresionată de primirea care i s-a făcut la Bruxelles :

 „Este un moment istoric și pentru mine. În anul istoric „Nadia” am făcut și acest pas. Mă bucur că am putut să văd ceva despre care auzisem și pe care îl văzusem la știri. Făcând acest pas, ne gândim cum să colaborăm pentru a integra și sportul României. Mă bucur că am alături reprezentanți din generații diferite ale gimnasticii”, a spus Nadia Comăneci.

Nadia Comăneci, a făcut o călătorie printre amintiri la Parlamentul European

„N-am știut, până la șase ani, când am intrat într-o sală de gimnastică pentru prima dată, că ani mai târziu ne vom întâlni cu toată lumea, cu cei care sunt lideri în ceea ce fac”, și-a început ea speech-ul, adresându-se membrilor Parlamentului European prezenți și nu numai.

Marea gimnastă a subliniat importanța sportului.

„Și cât de important a fost pentru mine și este sportul, pentru că acest cerc pe care-l avem astăzi aici se datorează faptului că ne-am conectat prin sport. Mă gândesc la micuța fetiță de șase ani, care avea și această mică încăpățânare de a descoperi, și curajul de a nu se teme în momentul în care intri pe niște drumuri pe care nu le cunoști. A descoperi aceste drumuri, care erau extrem de importante pentru mine. Și am vrut să fac acest lucru prin gimnastică”, a adăugat ea.

Nadia a ținut să amintească faptul că s-a născut în România, iar antrenorii pe care i-a avut, familia, țara, toate au ajutat-o să fie ceea ce este astăzi.

 „Este baza valorilor pe care le-am învățat în România. Și știm foarte bine cât de importante sunt aceste valori care te ajută mai târziu în viață, în a te disciplina, a te ridica atunci când greșești. Pentru că în sport cazi de mai multe ori decât reușești”, a asigurat ea. „Și trebuie să găsim un pod de conexiune cu toată lumea prin sport”.

Nadia a continuat: „Aș vrea să mă uit în spate puțin, la unele gimnaste care s-au ridicat de la Onești, care, după cum vedeți, și-au făcut freza, ca a mea de la Montreal, cu codiță de cal și au un fel de costum de prezentare de la Montreal. Sunt onorată, simt o gratitudine enormă. Ca să ajungi aici este foarte multă muncă, e adevărat. Dacă ar fi ușor, toată lumea ar fi campion olimpic. Sportul te ajută să navighezi în viață. Nu poți controla anumite lucruri pe care nu le știi și va trebui să le înveți, și le înveți mult mai bine prin sport.”

Legea bugetului pe 2026 ajunge astăzi în plenul Parlamentului. Noi dezbateri, după două zile de tensiuni (HotNews) - Momentul adevărului pentru PNL. Ce pierde și ce câștigă din mazilirea lui Bolojan – ANALIZĂ (Cotidianul) - Recoltă pestriță de procurori șefi: ce spun avizele CSM despre selecția făcută de ministrul Justiției (G4Media) - Piața motorinei se inflamează. România trebuie să-și revizuiască radical sursele de alimentare (Profit.ro)

Prima zi de dezbateri parlamentare a reliefat – și întețit – tensiunile dintre partidele de guvernământ. Pe fondul nemulțumirilor față de intenția PSD de a depune amendamente la bugetul adoptat de guvernul de coaliție săptămâna trecută, surse din PNL au declarat pentru HotNews că liberalii vor avea în weekend o ședință de Birou Politic Național pentru a stabili dacă vor mai rămâne sau nu la guvernare. O consultare internă similară a fost anunțată și în rândul social-democraților.

Contrele dintre partidele din coaliție au continuat și marți, atât între PSD și USR, cât și între PSD și PNL. Social-democrații au reușit, cu sprijinul AUR, să treacă o parte dintre amendamentele din „pachetul social” pe care l-au cerut cu insistență, însă în unele cazuri au rămas fără susținerea formațiunii de opoziție.

Ședința de marți a durat în jur de 14 ore, iar discuțiile din comisiile reunite de buget-finanțe vor fi reluate – și se vor încheia – miercuri.

Tot miercuri, de la ora 16:00, dezbaterile asupra bugetului de stat pentru 2026 se vor muta în plenul Parlamentului.

Votul plenului asupra bugetului urmează să aibă loc joi, când amendamentele adoptate în aceste zile în comisii vor fi supuse testului final.

Jurnalistul Radu Soviani observă că proiectul de buget de stat, aprobat cu întârziere de patru luni de către Guvern, ajunge la vot în Parlament, după o „dezbatere publică” de trei zile.

• Cum să susții tu că inflația va fi de doar 3,6% în anul 2026, în condițiile în care în doar două luni (ianuarie și februarie 2026 – fără „efectele Iran”), rata inflației în România a fost de 1,5% (anualizat spre 9%), iar rata inflației în ultimele 12 luni a fost de 9,3%?
• Cum să fundamentezi tu că toate ramurile economiei vor crește în anul 2026, în condițiile în care doar în luna ianuarie 2026 rata șomajului a făcut un salt de la 6% la 6,3%, iar dobânzile au ajuns din nou la 7,4%?
• Cum să susții tu că industria va fi unul dintre motoarele creșterii economice de unu la sută în 2026, în condițiile în care recesiunea se adâncește în 2026, inclusiv în urma scăderii producției industriale? Datele prezentate de Institutul Național de Statistică arată că în ianuarie 2026 față de decembrie 2025, producția industrială a scăzut cu -7,3%, iar față de acum un an cu -3,9%.

Integral în Libertatea.

Pentru unii liberali ar fi tentant să scape de Ilie Bolojan. Clientela de partid și primarii ar răsufla ușurați. Nu ar mai avea în coaste un om care s-a angajat să reducă deficitul și chiar se ține de treabă. E drept, cu prețul unei austerități care lovește nu doar în populație, ci și în rețelele de partid. Ar fi însă și la fel de avantajos, pe cât este de tentant?

Dacă liberalii vor forța demiterea lui Ilie Bolojan, vor pierde avantajul de a avea un prim-ministru mână de fier, care nu stă drept în fața social-democraților. Nu au mai avut acest privilegiu de mult. De ani de zile, PNL a coabitat cu PSD ca să fie la guvernare și a dat apă la moară tuturor mofturilor social-democrate.

Prin demiterea lui Bolojan, liberalii și-ar putea asigura rămânerea la guvernare și locurile din Parlament. Totul în contextul în care PSD amenință inclusiv cu alegeri anticipate numai să scape de Bolojan. Anticipatele nu ar aduce niciun avantaj nici PNL, nici PSD, nici USR. Cu scorurile de acum din sondaje, cele trei partide ar risca să fie minoritare într-un Parlament dominat de autointitulații suveraniști. Dacă PSD ar merge până în pânzele albe, ceea ce e puțin probabil totuși, mulți liberali și-ar pierde locurile călduțe din Parlament. Așadar, interesul lor este să stingă focul înainte de gesturi extreme și înainte ca nervii social-democraților să dea în clocot.

Pe larg în Cotidianul.

Audierile din fața Secției pentru procurori a CSM a candidaților pentru cele mai înalte funcții din Parchete s-au soldat cu un tablou extrem de divers al candidaților. Atât de divers, încât se pune întrebarea care or fi fost criteriile după care ministrul Justiției a operat selecția celor care au trecut de comisia ministerului și au ajuns în fața CSM.

Jurnalistul Liviu Avram, G4Media, scrie că avem doi candidați care au obținut aviz pozitiv cu unanimitate: Codrin Miron, candidat la funcția de șef al DIICOT, și Viorel Cerbu, aspirant la poziția de șef al DNA.

La polul celălalt, avem doi candidați care s-au prezentat lamentabil, după toate criteriile, la interviurile din fața CSM: Cristina Chriac, pentru funcția de procuror general al României, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru cea de procuror șef adjunct DIICOT.

Ambii au fost avizați negativ cu scoruri de 1-5 – practic tot unanimitate, dat fiind că singurul care a votat în favoarea lor a fost cel care i-a și propus, ministrul Justiției Radu Marinescu.

Între cele două categorii de mai sus s-au plasat candidații la funcția de procuror șef adjunct al DNA.

Următoarea mișcare aparține ministrului Justiției. Acesta are două opțiuni: fie renunță la propunerile avizate negativ și reia procedura pentru acele poziții, fie îi cheamă pe cei avizați negativ la un nou interviu și trimite totuși propunerile președintelui Nicușor Dan. Deocamdată, din declarațiile sale publice, ar înclina spre a doua variantă.

Și mai rămâne, desigur, marea necunoscută: ce va face președintele Nicușor Dan.

România, care-și acoperă peste o treime din consumul de motorină din importuri, va trebui să-și înlocuiască aproape în totalitate sursele de aprovizionare, în ultimele luni majorându-și considerabil expunerea pe diesel-ul provenit din Golf, devenit indisponibil de la blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Iran.

Dacă în 2025 o pătrime din motorina importată de România provenea din Arabia Saudită, în ultima lună premergătoare declanșării conflictului din Iran, februarie, acest procent a ajuns la 54%, relevă analiza Profit.ro.

În februarie,  peste jumătate din diesel-ul descărcat în terminalele din Constanța a provenit din Arabia Saudită, care a fost responsabilă pentru o cantitate de 195 mii tone, din totalul de 360 mii tone importat de România.

Nu toată motorina descărcată la Constanța este alocată pieței interne, de aici alimentându-se și Ucraina și, posibil, și Republica Moldova. 

Comisarul european responsabil pentru Tineret, Cultură și Sport, Glenn Micaleff își exprimă îngrijorarea, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. Într-o declarație pentru Politico, responsabilul european l-a criticat dur pe șeful FIFA Gianni Infantino, reproșându-i că mai are multe de făcut până la a putea garanta siguranța și securitatea fanilor care merg la Cupa Mondială din această vară.

Micallef s-a întâlnit cu Infantino la Bruxelles luna trecută și l-a îndemnat pe liderul fotbalului mondial să ajute la protejarea fanilor. Comisarul spune acum că nu a mai existat nicio comunicare din partea FIFA, în ciuda faptului că UE și-a reiterat îngrijorările.

„Acesta a fost primul și singurul meu schimb de replici cu președintele Infantino. I-am cerut să-i asigure pe cei care călătoresc la Cupa Mondială în ceea ce privește siguranța lor. Nu a existat niciun fel de răspuns ulterior”, a spus Micaleff.

El afirmă că tensiunile geopolitice crescute din ultimele săptămâni ar necesita o reînnoire a asigurărilor pentru toți cei care călătoresc la Cupa Mondială.

Mai ales că – spune comisarul european - una dintre gazdele acestui mare eveniment sportiv este parte într-un război.

Ca răspuns, un purtător de cuvânt al FIFA a declarat că siguranța și securitatea sunt „prioritatea principală” a organizației, însă comisarul european consideră că ”există loc pentru mai multă claritate”.

O altă problemă pentru comisarul european este chiar Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump.

Mai precis, tendința lui Trump de a  marginaliza sistematic Națiunile Unite.

Or, „FIFA are multe de răspuns în această privință”, a spus Micallef, referindu-se la parteneriatele forului fotbalistic cu organizații multilaterale precum UNESCO și UNICEF.

Un purtător de cuvânt al FIFA a respins criticile, spunând că parteneriatul se aliniază cu mandatul de a dezvolta fotbalul și impactul său social.

Dar preocupările lui Micaleff nu se limitează doar la fotbal.

El i-a îndemnat pe liderii organismelor sportive să nu permită Rusiei să folosească sportul ca instrument de propagandă.

Citeste si”Rusia a transformat sportul în armă” (Foreign Policy)

Mesajul vine după ce atleții ruși au concurat recent la Jocurile Paralimpice sub steagul lor, dar Micallef a insistat că participarea țărilor aflate în război ridică preocupări legitime legate de siguranța publică.

 „Sportul nu ar trebui niciodată folosit ca platformă pentru propagandă politică de către cei responsabili de războaiele de agresiune”, a adăugat el.

Comisarul și-a exprimat și preocupările legate de încercarea NBA de a crea o ligă europeană de baschet.

Planul NBA prevede lansarea unei competiții europene pe model american, cu membri permanenți.  În timp ce sportul european consideră esențial principiul promovării și retrogradării.

 „Ligile închise nu sunt sustenabile pentru sportul european”, a spus Micallef, care a salutat dialogul pentru rezolvarea diferențelor dintre NBA și Euroliga de baschet.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională explică semnificațiile eliminării de către forțele israeliene a lui Ali Larijani, secretarul Consiliului suprem de securitate națională, și Reza Soleimani, șeful aparatului represiv al Iranului. Comentatorii examinează situația dificilă în care se găsește emiratul Dubai. De asemenea, analizează refuzul europenilor față de cererea de sprijin lansată de Donald Trump.

Ziarul israelian Haaretz spune despre Larijani că ”era considerat liderul de facto al regimului iranian în timpul războiului. El a fost vizat într-un adăpost sigur din Teheran, pe timpul nopții. El a fost ucis alături de comandantul forței de securitate internă a Iranului, Basij și cu alți oficiali de rang înalt”.

După cum transmite CNBC, ”Larijani era considerat mâna dreaptă a fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie.

Larijani a fost văzut ultima dată în public pe 13 martie, potrivit unui cont de socializare pe numele său, care a postat în acea zi o fotografie cu el participând la marșul de Ziua Quds din capitala Iranului, Teheran.

O postare anterioară spunea că Iranul nu se teme de amenințările președintelui american Donald Trump”.

Citeste siTrump, supărat pe NATO pentru că nu îl ajută să redeschidă Strâmtoarea Ormuz: „Nu mai dorim asistența țărilor NATO! Nu avem nevoie de ajutorul nimănui”

The Guardian amintește că, ”în calitate de negociator șef al dosarului nuclear, el a jucat un rol cheie în conturarea relației Iranului cu puterile mondiale, susținând ulterior acordul din 2015.

Adesea considerat un pragmatic în cadrul sistemului, el și-a întărit poziția în ultimele luni, pe măsură ce tensiunile cu Israelul și SUA au escaladat, iar eforturile diplomatice au eșuat”.

În acest timp, ”îndrăznețul Dubai nu mai este un paradis al păcii”, după cum observă The Wall Street Journal, preluat de Courrier International.  

”Centru al afacerilor, țara expatriaților și destinație turistică majoră, Dubaiul și-a cultivat cu răbdare imaginea de stabilitate și prosperitate.

Dar orașul nu mai poate ignora războiul de la ușă: emiratul nu este pregătit să se confrunte cu un conflict regional și cu o scurgere de capital.

Elita bogată a Dubaiului simte un amestec de anxietate și resentimente față de Statele Unite, care au inițiat un conflict ce atârnă ca o sabie a lui Damocles”.

Privind către Europa, mesajul acesteia către Donald Trump a fost clar: ”nu vă ajutăm să securizați Strâmtoarea Ormuz”, sintetizează Politico.

Trump a declarat pentru Financial Times în weekend că ar fi „foarte rău pentru viitorul NATO” dacă țările europene nu ar răspunde apelului său. Dar capitalele europene nu vor să se implice — și își doresc ca Trump să nu le mai întrebe”.

În acest context, Le Monde vorbește despre ”nervozitatea și exasperarea lui Donald Trump, incapabil să organizeze o operațiune de deblocare a pasajului strategic.

Acest Donald Trump, care și-a construit o parte din carieră pe tema partenerilor care abuzează de bunăvoința Statelor Unite”.

Iar comentatorul CNN observă că ”Trump a insistat că nu are nevoie de ajutorul aliaților în Iran. Acum le cere acestora să intervină.

El a insultat sacrificiile aliaților după care le-a cerut să se sacrifice din nou”.