Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Evenimentul dedicat femeilor alergătoare va avea loc pe 14 martie, la Brașov Business Park, sala Ștefan Luchian, de la 10:00 la 13:00. Inițiativa este lansată de Bucovina Ultra Rocks by UTMB®, una dintre cele mai importante competiții de trail running din România.

România se luptă duminică cu Spania, pentru medaliile de bronz ale Campionatului European, la Madrid. Capitala Spaniei va deveni pe 15 martie capitala rugbyului european pentru că acolo se vor desfășura meciurile de clasament și finala competiției. În week-end se va decide și campiona turneului celor 6 națiuni.

Naționala de rugby întâlnește Spania în meciul pentru medaliile de bronz ale ediției 2026 a Campionatului European (Rugby Europe Championship). Meciul va avea loc duminică pe Estadio Municipal Butarque Leganés, de la ora 17:00 (ora României) și va fi transmis în direct de TVR Sport.

Madridul devine pentru ziua de 15 martie capitala rugbyului europen, pentru că în capitala Spaniei se vor desfășura atât finala competiției dintre Georgia și Portugalia, cât și meciurile următoare care vor hotârî clasamentul final, Belgia-Elveția, partida pentru locurile 5-6 și Germania-Olanda, partida pentru locurile 7-8.

Pentru România, cucerirea bronzului european ar mai spăla imaginea destul de șifonată după parcursul modest din acest sezon.

România a avut o evoluție modestă în C.E

Stejarii au început cu stângul competiția suferind o înfrângere rușinoasă în deplasare împotriva Germaniei care, dealtfel nu mai are nicio șansă, matematic, de a evita retrogradarea în eșalonul inferior, indiferent de rezultatul meciului cu Olanda, pentru că în conformitate cu punctajul acumulat pe doi ani, a fost ultima clasată.

A urmat o victorie pe un teren complet înghețat la Iași împotriva Belgiei, o altă înfrângere în deplasare în Portugalia la o diferență mai mare de 30 de puncte și încă un eșec în Georgia, 30-53. Acest ultim rezultat arată însă că pe viitor putem avea speranță. Georgia campioana en-titre a competiției, si echipa care de ani buni domină competiția cu lejeritate, s-a impus fără probleme, dar contrar rezultatului de pe tabelă, jocul României a fost unul bun în comparație cu anii trecuți, marcarea a numai puțin de 30 de puncte si 3 eseuri este un pas înainte față de duelurile anterioare de la Tbilisi.

Jocul bun din Georgia ne dă speranțe

Dacă vor evolua cu aceeași determinare și duminică împotriva Spaniei, Stejarii ar putea cuceri medaliile de bronz. De aceeași părere este și selecționerul tricolorilor David Gerard. Și Cristi Boboc de la Steaua, jucător din linia a 3-a a fost mulțumit de prestația colegilor săi din Georgia și își dorește ca Stejarii să facă o figură frumoasă și în finala mică contra Spaniei de la Madrid.

Pentru partida împotriva Spaniei, staff-ul tehnic a convocat de 37 jucători în lotul extins, 19 înaintași și 18 jucători de treisferturi. Sunt câteva modificări față meciul cu Georgia, Marius Antonescu și Vasile Bălan au revenit la echipele de club, dar au venit Andrei Mahu, Joji Sikote și Ștefan Cojocariu. Sunt nu mai puțin de 12 jucători străini în lot care pot evolua pentru România, pentru că evoluează de cel puțin 5 ani în campionatul național.

Palmaresul ne este favorabil

Palmaresul întâlnirilor directe dintre România și Spania numără 42 de jocuri, 36 de victorii revenind ,,Stejarilor", iar de 6 ori au triumfat ,,Los Leones (Leii)". România s-a impus pe pământ spaniol în 15 rânduri, însă ultimul joc dintre cele două formații s-a soldat cu victoria Spaniei, la Paris în martie 2024, scor 40-33. Jocul de duminică este dificil pentru Stejari. Spania vine după insuccesul înregistrat pe pământ portughez, în timp ce România a pierdut în Georgia, astfel că ambele formații își doresc victorie pentru a salva sezonul cu o medalie.

Se decide campioana în Turneul celor 6 Națiuni

În acest week-end se decide și campioana în Turneul celor 6 Națiuni. Trei echipe încă pot câștiga: Franța cu 16 puncte, Scoția tot 16 puncte, dar punctaveraj inferior și Irlanda cu 14 puncte. Franța este favorită clară și câștigă trofeul dacă va bate pe Anglia. Chiar și fără punct bonus ar fi suficient, datorită punctaverajului superior. Scoția va triumfa doar în situația în care va bate pe Irlanda, iar Franța pierde cu Anglia la o diferență foarte mare. Irlanda trebuie să bată pe Scoția, iar Anglia să învingă Franța. În plus, trebuie ca Franța să nu ia prea multe puncte bonus.

Ne așteaptă un week-end plin de rugby de calitate.

Aflate în dificultate în fața dronelor iraniene, Statele Unite se îndreaptă către Ucraina, care a învățat să contracareze aceste dispozitive la un cost mic, de la începutul invaziei rusești. În acest timp, presa internațională constată că Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, în pofida declarațiilor președintelui Trump.

Politico observă că „răspunsul iranian, efectuat cu drone ieftine și ușor de produs, a scos în evidență o vulnerabilitate a Statelor Unite și a aliaților săi regionali”.

Potrivit The New York Times, Republica Islamică a lansat peste 2.000 de astfel de drone de la începutul ofensivei israeliano-americane.

Mici și ușor de ascuns, aceste drone iraniene sunt deosebit de ieftine: „între 20.000 și 50.000 de dolari”. Problema este că rachetele folosite pentru a le neutraliza „valorează câteva milioane de dolari”.

În acest timp, Iranul exportă mai mult petrol ca niciodată prin Strâmtoarea Ormuz. China nu și-a pierdut apetitul pentru țițeiul iranian, pentru ea transporturile nefiind îngreunate, constată The Wall Street Journal.

”Controlul Republicii Islamice asupra acestei rute strategice de comerț cu hidrocarburi permite regimului islamic să își continue exporturile de țiței în ciuda atacurilor americane și israeliene”.

O sursă consultată de ziar afirmă că ”șapte petroliere au încărcat țiței în largul coastei iraniene începând cu 28 februarie. Numai în ultimele șase zile, navele au „încărcat o medie de 2,1 milioane de barili de petrol iranian pe zi, mai mult decât cele 2 milioane de barili pe zi pe care Iranul le-a exportat în februarie”. (Sursa: Courrier International)

De aceea, spune The Times, Iranul trebuie împiedicat să blocheze Strâmtoarea Ormuz.

„Navele de război pot proteja petrolierele vulnerabile, dar costul ar putea fi enorm, chiar dacă s-ar putea aduna suficiente nave pentru escortă. O intensificare a bombardamentelor, în special asupra locurilor de unde Iranul încă lansează rachete și drone, ar avea sens. (...) Deocamdată, o mare parte a lumii se bazează pe petrolul și gazele din Golf. Artera prin care acestea curg trebuie să rămână deschisă.” (Sursa: Eurotopics)

Citeste si„Mâna ascunsă” a lui Putin ajută probabil Iranul - ministrul apărării britanic

El País privește către Cipru, aflat pe punctul de a-și pierde statutul de insulă sanctuar.

”Păstrată până acum departe de conflictele din Orientul Mijlociu, Cipru era considerată un paradis liniștit pentru mulți expatriați din Rusia, Israel și Regatul Unit. Dar de când o dronă iraniană s-a prăbușit într-o bază britanică din sudul insulei, aceștia nu se mai simt în siguranță.

Situația nu este la fel de periculoasă ca în Dubai sau Qatar, spune directoarea unei firmei de consultanță cu sediul în Nicosia, capitala țării. Dar faptul că o dronă a reușit să se sustragă sistemului de apărare britanic a sporit incertitudinea.

Și chiar dacă viața pare să decurgă normal în Limassol, pentru moment, rezidenții străini știu că se află la doar 200 de kilometri de Liban și 260 de kilometri de Israel”.

Invitat este Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă.

O importantă dezbatere are loc în aceste zile în Finlanda – și anume dacă țara ar trebui să intre sub umbrela nucleară a NATO. Tema preocupă societatea finlandeză în contextul amenințării Rusiei. Și aceasta într-o țară care, prin tradiție, s-a ținut departe de opțiunea nucleară.

Propunerea a fost difuzată spre consultare publică acum o săptămână. Conform legislației actuale – adoptată în 1987, în timpul neutralității finlandeze – sunt interzise importul, transportul, deținerea, fabricarea și detonarea dispozitivelor nucleare, ​​fără excepție - chiar și în caz de război.

Vecinii nordici ai Finlandei - Suedia, Danemarca și Norvegia mențin interdicții pe timp de pace. Dar propunerea finlandeză merge mai departe, eliminând toate restricțiile, indiferent dacă vorbim despre pace sau război.

Propunerea este deschisă comentariilor publice înainte de un vot în Parlament, a cărui dată încă nu a fost anunțată. Deocamdată, însă, Helsinki nu are planuri de a găzdui arme atomice pe teritoriul său.

Dezbaterea, așadar, este în toi.

Potrivit relatărilor presei finlandeze, reluate de Eurotopics, unul dintre argumentele favorabile este că umbrela nucleară va servi drept element de descurajare în fața amenințării ruse. Mai precis, de a crea un prag insurmontabil pentru orice invazie la adresa Finlandei.

Citeste siRusia avertizează Finlanda că va fi mai vulnerabilă dacă va găzdui arme nucleare: „Începe să ne amenințe"

Există însă și abordări mai nuanțate. Și anume că tema vine să servească Rusiei, tocmai pentru că divizează societatea.

Cele mai mari partide din parlamentul finlandez au fost în mod tradițional unite pe principiile de bază ale politicii externe și de securitate

Or, a menține acest front unit, este cea mai bună armă, tocmai pentru că Rusia ar exploata aceste dezacorduri.

Pe de altă parte, într-o postare pe rețelele sociale, reluată de publicația rusă în exil Echo, expertul în aviație Vadim Lukașevici abia își poate stăpâni sarcasmul la adresa strategiei Kremlinului:

„În timp ce am consumat ani ocupându-ne de problema apropierii NATO de granițele noastre, dintr-o singură lovitură granița cu NATO s-a extins cu 1.340 km cu Finlanda. (...) Acesta a fost primul nostru succes strategic meticulos planificat al operațiunii militare din Ucraina.

În ultimele zile, Finlanda și-a ridicat interdicția de a găzdui arme nucleare pe teritoriul său. (…) Un triumf care poate fi descris după cum urmează: timpul de zbor de pe teritoriul NATO la Sankt Petersburg a fost redus pentru rachetele balistice la 3-6 minute, iar pentru rachetele hipersonice la 1-2 minute.”

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Drone, energie și drepturile minorităților. Mizele reale ale vizitei lui Volodimir Zelenski în România (Adevărul) - „Acest parteneriat strategic e un fel de a băga un băț românesc prin gardul unguresc”. Vizita lui Zelenski la București, explicată de cel mai cunoscut analist al spațiului ex-sovietic (HotNews) - Sinecuriștii din Consiliul de Administrație de la Autoritatea Aeronautică Civilă cer în instanță bonusuri de performanță de 1 milion de lei. Printre reclamanți: fratele lui Marian Neacșu, un prieten de familie al lui Sorin Grindeanu și ”omul lui Lucian Bode” (G4Media) - Primăria Capitalei are un apartament în Satul Francez ocupat de un partid care nu a plătit ani întregi. Șanse zero să fie recuperați peste 650.000 de lei (SpotMedia)

Prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București și semnarea, alături de președintele Nicușor Dan, a Declarației de Parteneriat Strategic România-Ucraina marchează un moment extrem de important în relațiile dintre cele douǎ state, mult timp marcate de neîncredere. Emanuel Cernat, analist de politică externă, a trecut în revistǎ, pentru „Adevărul”, principalele direcții ale documentelor parafate la Palatul Cotroceni.

Cel mai important dintre documentele semnate de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski este Declarația de Parteneriat Strategic dintre cele două țări, în care Ucraina își asumă respectarea drepturilor minorității române, care, înainte de declanșarea războiului, număra aproximativ 500.000 de persoane. De cealaltă parte, România își reafirmă susținerea pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

De asemenea, printr-un alt document semnat, România și Ucraina vor pune bazele producției de drone în țara noastră, printr-o finanțare de 200 de milioane de euro, asigurată prin programul SAFE.

Nu în ultimul rând, cei doi șefi de stat au parafat și un acord în domeniul energiei, prin care vor fi puse în funcțiune două linii electrice aeriene: Suceava – Cernăuți (400 kV) și Siret – Porubne (110 kV).

Emanuel Cernat subliniază că acest nou parteneriat nu reprezintă un început absolut, ci mai degrabă o consolidare oficială a unor eforturi comune din ultimii ani.

„Prin semnarea parteneriatului strategic cu România, Zelenski i-a arătat elitei politice maghiare că ar fi putut obține un tratament mai bun pentru etnicii maghiari și poate chiar o zi a limbii maghiare în Ucraina, dacă ar da dovadă de mai puțină ostilitate și și-ar mai încălzi relația cu Kievul”, spune istoricul și expertul în spațiul ex-sovietic Armand Goșu. Într-un interviu pentru publicul HotNews, el vorbește despre mizele vizitei lui Volodimir Zelenski în România. 

PSD vrea cu orice chip să-l schimbe pe Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Între Bolojan și USR, social-democrații ar fi dispuși să guverneze în continuare cu USR, dar cu alt prim-ministru, susțin sursele Cotidianul.

PSD a pregătit un plan în trei pași împotriva lui Bolojan. Mai întâi va torpila în Parlament bugetul pe 2026. Social-democrații vor depune exact amendamentele respinse de Bolojan în coaliție. Pasul doi: Sorin Grindeanu va organiza un referendum intern în care aleșii PSD vor răspunde la două întrebări esențiale: dacă-l mai vor premier pe Ilie Bolojan și dacă mai acceptă să guverneze cu USR. Rezultatul e dinainte cunoscut: un procent covârșitor pentru mazilirea lui Bolojan. Apoi, PSD va pune presiune pe Nicușor Dan să forțeze schimbarea lui Bolojan. Coaliția ar urma să meargă mai departe cu aceleași partide, dar cu alt prim-ministru. Planul ar trebui să fie aplicat până la Paște, explică surse din coaliția de guvernare pentru Cotidianul.

Președintele Nicușor Dan e reticent deocamdată să dea undă verde planului PSD, susțin surse politice. O bună parte din electoratul său se suprapune cu electoratul lui Ilie Bolojan. “Dacă Nicușor Dan ar ajunge să fie perceput ca partner pentru PSD în lupta împotriva premierului, șeful statului ar deconta electoral masiv. Aici e marele risc: să-l transformi pe Bolojan în victimă și să-l lipești pe Nicușor Dan de PSD”, susține unul dintre liderii coaliției.

La finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023, rezultă din documentele consultate de G4Media.ro.

Situația este contrazisă de un raport de audit care arată că aceste criterii ar fi fost îndeplinite între 80 și 90 la sută, dar reclamanții, printre care fratele lui Marian Neacșu, actual viceprim-ministru PSD și un prieten de familie al lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, susțin că nu ar fi fost vina lor, deci trebuie să primească banii.

Conform verificărilor G4Media.ro, aproape toți reclamanții au primit sinecuri bugetare de-a lungul timpului – așa cum sunt, de altfel, și mandatele de la Autoritatea Aeronautică unde, pe lângă această componentă variabilă care se acordă o dată pe an, aveau câte 15.168 lei indemnizație fixă lunară.

Unul dintre motivele pentru care PMB nu are niciodată bani este și acela că nu e în stare să-și administreze bunurile. Acolo unde un privat ar face profit, primăria nu reușește nici măcar să evite pierderile împovărătoare.

Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) – structura prin care PMB administrează marile parcuri din oraș – a primit în 2005 un mic complex imobiliar.

Se numește Satul Francez și este amplasat lângă Parcul Herăstrău, pe Șoseaua Nordului nr. 114-140.

În mod normal, Satul Francez – cu spațiile sale de locuit, adică 10 vile tip duplex și 20 de apartamente - ar fi trebuit să reprezinte o mină de aur pentru ALPAB și Primăria Municipiului București.

Asta dacă ALPAB ar fi reușit să închirieze toate spațiile și să încaseze, la timp, chiriile. Dar n-a făcut-o.

În prezent, ALPAB are de recuperat – din chirii și utilități din Satul Francez - 2.481.793 de lei, potrivit informațiilor furnizate la solicitarea spotmedia.ro.

Din această sumă, mai mult de un sfert – adică 652.805 lei – e datoria lăsată în urmă de un singur locatar, Partidul Ecologist Român.

După mulți ani, bugetul de stat a fost alcătuit în mod realist. Numai că anul acesta realizarea bugetului depinde de situația din economia mondială. Mai precis depinde de prețurile materiilor prime energetice.

Înainte de a citi nota Consiliului Fiscal referitoare la proiectul bugetului de stat pe anul 2026, am revăzut opiniile instituției cu privire la proiectele celor două rectificări bugetare din toamna anului trecut. Am vrut să verific acuratețea analizei Consiliului Fiscal și, într-adevăr, dacă privim anticiparea deficitului bugetar avem confirmarea că a fost corectă. Adică, instituția fiscală a mizat pe un nivel al deficitului bugetar, în anul 2025, de 8,4% din PIB, ceea ce s-a și întâmplat.

Am plecat de la rectificările bugetare de anul trecut pentru a vedea premisele bugetului pe anul acesta. Și, într-adevăr, anul trecut, pentru prima dată după o lungă perioadă, Consiliul Fiscal considera că veniturile și cheltuielile bugetare nu sunt supraevaluate și respectiv subevaluate.

Din acest punct de vedere, vestea bună se păstrează pentru proiectul de buget pe anul acesta. Am scăpat de supraevaluarea veniturilor și subevaluarea cheltuielilor, o metodă devenită clasică prin care fostele guverne își asigurau pe hârtie un deficit bugetar țintit, dar o dată cu execuția bugetului devenea clar că va exista o deviere semnificativă de la deficitul aprobat.

Se întâmplă o mică „minune” și anume că observațiile Consiliului Fiscal nu mai includ supra sau sub evaluarea. Dar, anul acesta, riscurile ca datele bugetare să fie complet deturnate de realitate vin de pe plan internațional. Mai precis, tensiunile politice și incertitudinile din economia mondială ar putea da complet peste cap echilibrele bugetare pe care le-a creat proiectul.

De altfel, documentul Consiliului Fiscal precizează în mai multe rânduri că plauzibilitatea veniturilor și cheltuielilor este strâns legată de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea determina un impact negativ asupra creșterii economice.

Proiectul de buget este construit cu un deficit de 6,2% din PIB, nivel considerat realist de Consiliul Fiscal, dar, din nou, doar în condițiile în care nu se vor face resimțite efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu.

În rest, Consiliul Fiscal se întoarce la măsuri care au fost discutate de nenumărate ori în ultimii ani fără, însă, fără rezultate. Este vorba despre gap-ul de TVA și o colectare mai bună a taxelor și impozitelor. Sunt subiecte de la care așteptările au fost mari, dar realizările au fost nesemnificative.

Raportul Consiliului Fiscal arată că există o serie de obiective divergente unele față de celelalte, cum ar fi creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea fiscală (adică, reducerea deficitului bugetar) și o creștere realistă a veniturilor bugetare.

O temă care poate fi controversată este cea a investițiilor publice. După ce s-a alocat pentru investiții 6,7% din PIB, în anul 2024, și 7,2% din PIB, anul trecut, proiectul de buget de anul acesta prevede cheltuieli de capital în valoare de 8% din PIB.

Raportul Consiliului Fiscal arată că în pofida unor investiții mari creșterea economică a rămas redusă, cu cel mult 1%. Alocarea unui procentaj atât de mare din PIB pentru investiții în acest an este discutabilă. Pe de o parte, este un an important pentru absorbția de fonduri europene, ceea ce necesită un nivel de cofinanțare semnificativ. Pe de altă parte, într-un moment în care este nevoie să continue reducerea deficitului bugetar ar fi o soluție bună să existe o prioritizare a investițiilor în așa fel încât să poată fi atinse două obiective în același timp și anume reducerea deficitului bugetar și realizarea unor investiții cu efect de antrenare în economie și care să genereze creștere economică.

În concluzie, Consiliul Fiscal consideră că bugetul de stat este construit pe baze realiste și indicatorii pot fi atinși. Cu o singură condiție și anume ca efectele conflictului din Orientul Mijlociu să nu fie atât de mari încât să dea peste cap toate datele bugetare.

România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic. Volodimir Zelenski este in vizita la Bucuresti pentru o zi. Pentru liderul de la Kiev este a doua deplasare în țara noastră, după cea din octombrie 2023.

In timp ce in tara preturile la pompa continua sa creasca, marina SUA transmite ca in acest moment nu este în măsură să escorteze nave comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, deşi a sugerat că această varianta ar putea fi disponibilă la sfârşitul lunii.  Intre timp, atacurile continua de-o parte si de alta. Iranul  va menține strâmtoarea închisă și va ataca bazele americane din regiunea Orientului Mijlociu, a transmis noul lider suprem Mojtaba Khamenei într-un comunicat citit la televiziunea de stat. 

Documentul, devenit unul dintre simbolurile începutului de drum democratic al României, cerea o despărțire clară de vechiul regim comunist. Memoria acelui moment este marcată prin Gala Premiilor Societății Timișoara, eveniment care îi onorează pe cei care au promovat curajul civic, integritatea și valorile democratice în anii de după 1989.  

Jurnal de știri