Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Situație fără precedent pe râul Nistru, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu o tonă și jumătate de petrol, în urma bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean. Autoritățile moldovene, împreună cu cele din Ucraina, iau măsuri pentru a curăța râul și spun că testele de laborator sunt în parametrii optimi. Opoziția folosește situația pentru a promova falsuri și a genera panică.

- Autoritățile de la Chișinău monitorizează situația de pe piața carburanților și adoptă măsuri pentru a susține fermierii în plină campanie de primăvară. Republica Moldova dispune de rezerve suficiente de carburanți pentru următoarele săptămâni, dă asigurări premierul Alexandru Munteanu, după ce, pe 4 martie, a fost declarată stare de alertă în domeniul energetic, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Autoritățile de la Chișinău mențin un dialog și cu colegii din România pentru a evita o criză majoră, mai spune premierul Munteanu. Iar pentru a ajuta fermierii în plină campanie de primăvară, Guvernul anunță măsuri urgente. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău.

- După ce România a fost de acord să primească mai multe forțe americane pe teritoriul său, presa rusă a reacționat imediat. Regiunea separatistă Transnistria este în pericol, spun analiștii militari ruși în articole de presă. Cum au ajuns la această concluzie? Explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Invitații de astăzi ai Moldova Zoom sunt analiștii politici de la Chișinău, Ștefan Bejan și Andrei Curăraru, experți ai comunității WatchDog, cu care am discutat în studioul RFI despre cum se vede de la Chișinău vizita președintelui Zelenski la București, ce rol regional ar trebui să-și asume România ca factor de securitate, dar și despre cum ingerințele rusești în alegeri, testate în Republica Moldova, sunt exportate în alte țări inclusiv din Uniunea Europeană, acum, iată, în Ungaria.

- Europarlamentarul Dan Barna spune la RFI că tensionarea situației de securitate din regiune, războiul din Ucraina, dar consecințele războiului din Orientul Mijlociu, pun presiune mai mare și accelerează discuțiile despre aderarea Republicii Moldova la UE, inclusiv ca soluție de securitate. Dan Barna a fost în această dimineață invitatul colegului meu Cosmin Ruscior.

- Primarul de Chișinău Ion Ceban a pierdut procesul în România prin care contesta interdicția de intrare în spațiul Schengen.

- Transnistria adăpostește peste 200 de persoane care au fugit de justiția de la Chișinău.

- Tineri absolvenți din Republica Moldova care își doresc o experiență profesională în instituțiile Uniunii Europene pot aplica pentru stagiul Blue Book al Comisiei Europene.

Situație fără precedent pe râul Nistru, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu petrol în urma bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean. Autoritățile moldovene, împreună cu cele din Ucraina, iau măsuri pentru a curăța râul. Au fost activate protocoalele de coordonare interinstituțională și instalate filtre pentru a colecta deversările. Ministrul Mediului de la Chișinău, Gheorghe Hajder

Autoritățile de la Chișinău au trimis o solicitare oficială către partea ucraineană pentru a afla cum a ajuns petrolul în râul Nistru. Aproximativ 1.5 tone de produse petroliere s-ar fi scurs în Nistru, în urma atacului cu drone de marți, 10 martie, asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, a mai precizat ministrul.

Ucraina s-a alăturat în această dimineață acțiunii de colectare a substanței petroliere. România este gata să ajute cu echipamente necesare, dacă va fi nevoie. Bălți, Soroca, Sîngerei și Florești au reluat aprovizionarea cu apă, după ce analizele de laborator au arătat că nu există un pericol iminent.

Și chiar dacă analizele de laborator arată că apa care ajunge la robinete nu este poluată, opoziția moldoveană folosește situația pentru a promova falsuri și a genera panică. Postări și intervenții publice ale mai multor partide de opoziție, dar și a primarului de Chișinău Ion Ceban, spun că situația este de fapt critică și îndemnă locuitorii Chișinăului să facă rezerve de apă.

***

Europarlamentarul Dan Barna spune la RFI că tensionarea situației de securitate din regiune, războiul din Ucraina, dar consecințele războiului din Orientul Mijlociu, pun presiune mai mare și accelerează discuțiile despre aderarea Republicii Moldova la UE, inclusiv ca soluție de securitate.

„Moldova în mod constant a fost și este în zona aceasta de conflict, în zona de pericol. Evident că este încă un moment care justifică accelerarea procesului ei de integrare europeană. După cum știm, nu se opune nimeni din Europa aderării Moldovei. Dar în contextul asocierii cu Ucraina este Ungaria, care, jucând cartea lui Putin, blochează Ucraina. Dar da, sunt discuții active în comisii, se caută găsirea de soluții pentru ca Moldova să vină mai repede în familia europeană. Sunt acele termene anunțate de președinta Sandu, anii 2028-2030. Da, pentru Moldova este o miză importantă să vină cât mai repede în familia europeană și sub protecția Europei”, a declarat la RFI europarlamentarul Dan Barna, invitatul lui Cosmin Ruscior.

***

Primarul de Chișinău Ion Ceban a pierdut procesul în România prin care contesta interdicția de intrare în spațiul Schengen. România i-a impus această interdicție în iunie anul trecut considerându-l o amenințare la securitatea națională, din cauza legăturilor sale cu Rusia.  

Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea lui Ion Ceban împotrivă Poliției de Frontieră din România și Serviciul Român de Informații.

***

Transnistria adăpostește peste 200 de persoane condamnate de justiția de la Chișinău, susține ministra de Interne Daniella Misail-Nichitin, într-un interviu la postul de televiziune Realitatea din Republica Moldova.

Republica Moldova nu are un control de frontieră de-a lungul liniei administrative cu regiunea sa separatistă Transnistria, motiv pentru care evadarea de justiție moldovenească prin această regiune a devenit o practică curentă a celor certați cu legea. Sunt cunoscute și cazuri de deputați și alți funcționari de rang înalt care au fugit de închisoare prin Transnistria. În unele cazuri fuga persoanelor condamnate ar fi fost facilitată de serviciile speciale ale Federației Ruse, care practic au scos persoana prin intermediul ambasadei din Republica Moldova, spune ministra de Interne.

Recent, președinta Maia Sandu a cerut Guvernului să ia măsuri pentru a închide această modalitate de a fugi de justiție.

***

Tineri absolvenți din Republica Moldova care își doresc o experiență profesională în instituțiile Uniunii Europene pot aplica pentru stagiul Blue Book al Comisiei Europene. Înscrierile încep pe 16 martie, anunță Moldpres.

Stagiul Blue Book reprezintă una dintre cele mai prestigioase oportunități de formare profesională pentru tinerii interesați de politicile europene și de activitatea instituțiilor comunitare. Programul are o durată de cinci luni și le oferă participanților posibilitatea de a lucra direct în cadrul direcțiilor și serviciilor Comisiei Europene, participând la procesele de luare a deciziilor din administrația europeană,

Deși majoritatea locurilor sunt rezervate cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, programul este deschis și pentru un număr limitat de tineri din afara blocului comunitar. Astfel, absolvenți din țări partenere, inclusiv din statele din vecinătatea UE, pot avea șansa de a participa la acest stagiu, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Dezvoltarea imobiliară haotică amenință taluzurile și peisajele costiere din Constanța, unde proiecte de ansambluri rezidențiale și o posibilă șosea de coastă ar putea reduce plaja, crește poluarea și afecta biodiversitatea zonei.

Rețeaua pentru Natură Urbană și Mare Nostrum cer administrației locale să respingă aceste planuri și să deschidă consultări publice reale, bazate pe studii de biodiversitate, mobilitate și analize sociologice relevante.

Ca alternativă, organizațiile propun amenajarea unor spații verzi și arii naturale urbane minim invazive, care să protejeze taluzurile și să pună în valoare patrimoniul natural al litoralului — o resursă esențială pentru oraș și comunitate. 

Dacă ajungi pe faleză, privește cu atenție peisajele și susține inițiativele care le pot conserva pentru viitor.

Eurodeputatul USR Dan Barna spune într-un interviu la RFI că decizia CSAT privind solicitarea SUA legată de războiul cu Iranul este corectă și logică. Parlamentarul european apreciază pe de altă parte că vizita președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, la București are o miză importantă.

Dan Barna, despre decizia CSAT privind Iranul: ”Este o decizie logică, corectă și o decizie de onoare de țară. Decizia CSAT, validată apoi de votul Parlamentului confirmă faptul că România este un partener în cadrul NATO și un partener strategic al SUA serios, un partener responsabil și un partener care atunci când este necesar, își asumă deciziile”.

Despre protestul AUR din Parlament: ”Vedem această poziționare a AUR, POT și celelalte partide, SOS și care mai sunt în zona asta extremist-suveranistă, își rup cămașa de pe dânșii pe tricolor, despre cât de patrioți și cât de conectați cu adevăratele interese ale românilor. O minciună și o bătaie de joc”.

Despre vizita lui Volodimir Zelenski în România: ”Este un moment important pentru relația bilaterală și pentru securitatea flancului estic, aflat evident într-o continuă presiune (...). Ucraina duce războiul Europei, Ucraina duce și războiul nostru și nu trebuie să încetăm să spunem lucrul ăsta”.

Jurnal de știri

Ieri seară s-au terminat meciurile din manșa tur a „optimilor” de finală din Liga Campionilor, iar marile dezamăgiri au fost echipele din Anglia. Bayern München, Paris Saint Germain, Real Madrid și Bodo Glimt au luat o opțiune serioasă pentru calificarea în sferturile competiției. Tudor Furdui face o analiză a celor opt jocuri disputate în ultimele două zile.

Meciurile tur din optimile Ligii Campionilor s-au disputat marți și miercuri, câte patru pe zi.

Marți, în prima partidă, Galatasaray a învins la Istanbul pe Liverpool cu 1-0 astfel că returul de peste o săptămână din Anglia va fi extrem de interesant. Au fost momente emoționante înainte de fluierul de start când fanii echipei turce au realizat o coregrafie superbă pentru mama lui Victor Osimhen, atacantul echipei, iar acesta a izbucnit în lacrimi.

Osimhen s-a îndreptat plângând către suporteri, iar apoi i-a răsplătit: a pasat decisiv la unicul gol al partidei și a reușit și să marcheze în repriza secundă, dar golul a fost anulat pentru un ofsaid. La acest meci, egipteanul Mo Salah a devenit jucătorul lui Liverpool cu cele mai multe apariții pentru „cormorani” în Liga Campionilor, 81 de prezențe.

Deși nu l-a avut în teren pe golgheterul Harry Kane, Bayern s-a distrat la Bergamo unde s-a impus cu un categoric 6-1 în fața Atalantei, echipa care reușise să o elimine chiar pe rivala bavarezilor, Borussia Dortmund. Singura echipă italiană rămasă în Liga Campionilor, după ce Inter și Juventus au fost eliminate, Atalanta, a trebuit să îndure 25 de șuturi spre poartă, dintre care 13 cadrate, având o seară de coșmar în fața formației lui Vincent Kompany, care se anunță una dintre favorite la câștigarea trofeului.

Newcastle și Barcelona au terminat la egalitate 1-1, cu un plus pentru englezi care au dominat partida și puteau termina victorioși dacă nu ar fi comis un penalty în ultimul minut de joc. Așa însă, Yamine Lamal a transformat fără probleme și a făcut ca echipa sa să fie ușor favorită în returul de pe Nou Camp.

Antrenorul Barcelonei Hansi Flick a fost mulțumit de rezultat, nu și de joc, după al 12-lea meci consecutiv cu gol încasat de ‘los blaugranas’  în această competiție. Barcelona continuă să demonstreze, că are două fețe în acest sezon: una de speriat pe teren propriu, iar alta diametral opusă în deplasare.

În sfârșit, Totenham formația lui Radu Drăgușin, cu românul doar pe bancă, a pierdut din nou lamentabil la Madrid în fața lui Atletico, scor 2-5. Portarul celor de la Tottenham cehul Kinsky, a comis două gafe uriașe și după un sfert de oră de joc, la scorul de 3-0 pentru madrileni, a fost schimbat. Echipa antrenată de Diego Simeone a dominat clar partida și este cu un pas în sferturile competiției în timp ce Tottenham se află într-o situație disperată, având pentru prima dată în istorie șase eșecuri la rând în toate competițiile

Ieri seară au avut loc celelalte 4 meciuri ale primului tur din optimi.

În primul, Arsenal n-a mai demonstrat aceeași constanță din grupa principală unde obținuse punctaj maxim. Tunarii au fost conduși imediat după pauză la Leverkusen și s-au salvat abia pe final, cu un gol reușit dintr-un penalty controversat. S-a terminat 1-1.

Pe Parc de Princes s-a jucat Paris Saint-Germain-Chelsea, reeditarea finalei Campionatului Mondial al Cluburilor, un spectacol de gală cu șapte goluri. Campioana Franței s-a impus cu 5-2 și este cu un picior în „sferturi”. MVP-ul partidei a fost georgianul Kvaratskhelia, intrat în repriza secundă și autor al unei duble în ultimele minute.

O victorie la trei goluri a reușit și Real la Madrid în fața lui Manchester City în cel mai important meci al serii din Liga Campionilor, unul în care marele absent a fost  Kylian Mbappe, accidentat. În locul francezului a strălucit Federico Valverde care a făcut o repriză senzațională împotriva „cetățenilor” marcând în numai 22 de minute un hat-trick de senzație, primul din întreaga carieră a uruguyanului în tricoul lui Real.

Același scor 3-0 l-a înregistrat și minunea Bodø/Glimt. Echipa ce a scos din competiție pe Inter Milano, formația lui Cristi Chivu, a mai făcut o victimă. A învins-o pe sinteticul din Norvegia, la scor de neprezentare, pe Sporting, portughezii periclitându-și în mare șansele înainte de returul de la Lisabona.

Făcând un bilanț se observă că echipele din Anglia au dezamăgit în această manșă tur. Liverpool și Arsenal par a avea șanse de a se califica mai departe. În schimb, Tottenham, Chelsea și City au o misiune aproape imposibilă în returul de săptămâna viitoare.

Numai ”suveranist”  să nu fii în aceste zile! Evenimentele care s-au succedat la scară globală au aruncat în aer eșafodajul pe care s-a sprijinit discursul populist al extremei drepte – de la noi și de aiurea.

Când JD Vance tăvălea România la Conferința de la München, pentru a lovi în Europa, când Donald Trump îi întindea covorul roșu lui Vladimir Putin în Alaska, lumea părea simplă, zugrăvită în culori primare.

Europa este un teritoriu decăzut, Călin Georgescu și nu Nicușor Dan este recunoscut la Washington drept președinte al României, Donald Trump, alături de Vladimir Putin sunt făcătorii de pace. Volodimir Zelenski și europenii se opun.

Iată însă că lumea s-a schimbat.

Atacând Iranul, Donald Trump a aruncat în aer, într-o singură secundă, ideea președintelui aducător de pace. Confruntat cu un război care amenință să fie de durată și fără o strategie clară de ieșire, iată-l venind către România.

Dintr-o dată, țara din care mare parte a militarilor americani merita să se retragă – spre deliciul extremei drepte – își recapătă importanța strategică.

Iar președintele ei, Nicușor Dan, devine, indubitabil, partener de prim rang. Mai degrabă treci o cămilă prin urechile acului decât să treci toate acestea prin filtrul propagandistic al extremei drepte.

Aflat în Statele Unite, pentru discuții cu câteva entități MAGA, liderul extremei drepte, George Simion, a avut răgazul de a spune câteva cuvinte despre intervenția americană în Iran. Cuvinte publicate de Politico.

Citeste siHuligan, fan Trump și vedetă pe rețelele de socializare

George Simion a lăudat teoria ”păcii prin forță”, declarând că ”administrația Trump face ceea ce este necesar pentru siguranța lumii libere și a democrației”.

La București, însă, discursul pentru piața românească s-a schimbat. Și am văzut cu toții opoziția gălăgioasă, cu acente de peluză, față de cererea americană de sprijin.

Astfel, cel care se considera în fața opiniei publice drept singurul demn reprezentant al lui Donald Trump pe pământ românesc, singurul care poate deschide ușile la Casa Albă sau la Mar-a-Lago, i-a trântit ușa-n nas mentorului său politic.

Dar ce să înțeleagă românii?

Ei bine, morala poveștii este că lumea e complicată și schimbătoare. Că România, o putere mică spre medie (sau medie spre mică, dacă vreți), într-o regiune mereu complicată, nu-și poate permite înstrăinarea Statelor Unite - chiar dacă Donald Trump și ideologia MAGA sunt departe de convingerile europene ale majorității populației.

Că deciziile necesită înțelepciune și nu scandal. Cât despre constante în decizia strategică, una rămâne, indiferent de situație: ținerea Rusiei cât mai departe.

Poate înțeleg aceasta și cei de la extrema dreaptă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

AUR și-a dat arama pe față / Trump și MAGA nu pot conta pe Simion și Dungaciu în România (G4Media) - Zelenski la București. De ce riscăm să fim excluși de la reconstrucția Ucrainei: „România e incapabilă să folosească oportunitățile” (Adevărul)

România este de acord să pună la dispoziția Statelor Unite ale Americii bazele militare pentru acțiuni logistice, dar și pentru instalarea echipamentelor de monitorizare și de comunicații satelitare, totul în concordanță cu Parteneriatul Strategic dintre cele două state.

România este brusc, din nou, interesantă pentru Washington. 

SUA luaseră distanță față de București după revenirea la putere a președintelui Donald Trump. Criticile acide față de anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au fost pretextul ecuației care a dus la răcirea relațiilor.

În subsidiar, însă, România devenise insignifiantă pentru americani, după retragerea din Afganistan și Irak (când a fost folosită intens Baza Militară Mihail Kogălniceanu), după decizia SUA de a opri sprijinul militar pentru Ucraina și după intenția nedeclarată, dar vizibilă de a-l ajuta Vladimir Putin inclusiv în negocierile de pace cu Kievul. 

Între timp, însă, atacul SUA-Israel asupra Iranului și prelungirea conflictului din Golful Persic pun Statele Unite în oarecare dificultate, altminteri n-ar avea nevoie de aliații săi europeni, despre care până de curând, nu doar Donald Trump și vicepreședintele lui, JD Vance vorbeau cu dispreț, ci și documentele strategice adoptate la Washington. 

Deocamdată statele europene care pun umărul logistic, militar, informațional să ajute SUA nu au cerut nimic în schimb. Nici  Bucureștiul, căruia regimul Trump i-a suspendat  programul Visa Waiver prin care cetățenii români puteau călători fără viză în SUA, nu a negociat nimic. Doar s-a declarat imediat gata să sară în barca Washingtonului, cu gândul că, după ce se termină conflictul din Iran, va primi o răsplată. 

România e pusă din nou pe harta americană, dar Bucureștiul poate învăța câteva lecții de realpolitik din felul în care SUA se folosesc de aliații săi și cum se descotorosesc de ei după ce nu mai au nevoie, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW.

A venit și momentul adevărului, hârtia de turnesol. Liderii AUR, în frunte cu George Simion și Dan Dungaciu, au maimuțărit până azi pro-americanismul. Vorbele nu costă nimic, dar a venit momentul când li s-au cerut fapte. Aici nu s-au mai putut ascunde:

Cei care s-au opus în Parlament în mod explicit solicitării SUA, invocând pretexte puerile, sunt liderii AUR, adică tocmai cei care s-au declarat din vorbe marii aliați ai Statelor Unite.

 Simion a declarat în Parlament că nu le poate garanta românilor că nu există riscuri pentru ei. Liderul partidului extremist AUR i-a trimis mesaje pacifiste cu citate din Eminescu ambasadorului american la București. În Dungaciu s-a trezit brusc suveranistul tricolor din el și le-a transmis americanilor vechiul complex autohton: nu suntem slugi, vrem să negociem. 

SUA, în războiul ei economic și ideologic cu UE a decis să încurajeze forțele ” patriotice și suveraniste” pentru a distruge din interior proiectul european. Dar a venit acum momentul în care SUA are nevoie de Europa în războiul din Iran, iar extremiștii ținuți în brațe la Washington se întorc împotriva intereselor lui Trump. Doar sunt suveraniști, nu, ce să se aștepte de la ei?, notează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

Volodimir Zelenski se întâlnește joi, la București, cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan. Politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, vorbește despre ceea ce a făcut și mai poate face România pentru Ucraina și avertizează că riscăm să pierdem șansa de a contribui și a beneficia de reconstrucția acestei țări, deși Zelenski ne susține.

„Vizita președintelui Zelenski cred că va avea trei obiective principale. Primul va fi, evident, legat de efortul de război, de contribuția aliată și europeană la efortul de război și de negocierile pe care americanii încearcă să le medieze, fără să se reușească foarte mult. Și de aici acesta ar fi probabil cel mai important și primul punct de discuție. În al doilea punct de discuție, cel mai probabil va fi legat de relații între Ucraina și Uniunea Europeană. În special, procesul de extindere, unde, evident, Ucraina este blocată în acest moment din cauza opoziției Slovaciei și Ungariei”, spune Ghincea.

Cel mai probabil, cei doi șefi de stat vor discuta și despre situațiile minorității române din Ucraina. Acolo persistă încă anumite probleme, deși multe altele s-au rezolvat în ultimii ani.

În ce privește ajutorul acordat de România Ucrainei, Marius Ghincea amintește că totul este secretizat de CSAT. Din această cauză, nu se știe în ce măsură România a oferit un ajutor consistent vecinilor din Nord. Totuși, este evident că România a ajutat Ucraina punându-și la dispoziție infrastructura feroviară, rutieră și portuară, dar și acordând o serie de facilități. Expertul avertizează că prin această secretomanie, autoritățile române alimentează teoriile conspirației.

Integral în Adevărul.

Presa internațională remarcă aprobarea de către România a instalării unor facilități militare americane, în contextul războiului din Iran. De asemenea, comentatorii continuă să analizeze perspectivele războiului și șansele ca acesta să se termine repede, așa cum a anunțat Donald Trump.

Ziarul militar american Stars & Stripes amintește că, ”în octombrie, Pentagonul a redus nivelurile forțelor din România când misiunea unei brigăzi rotative în țară s-a încheiat.

Cu toate acestea, Pentagonul are în vedere o nouă misiune de antrenament care ar putea implica trimiterea unei unități de tancuri americane pentru a se antrena cu forțele române.

De când SUA și Israelul au lansat Operațiunea Epic Fury pe 28 februarie, s-a înregistrat o creștere a traficului aerian militar american la baza Ramstein din Germania și la bazele utilizate de forțele americane în Regatul Unit și Grecia”.

Reuters notează că, ”în timp ce unele țări ale UE – precum Franța, Grecia și Italia – au trimis nave de război în Cipru după ce dronele de fabricație iraniană au lovit o bază britanică de pe insulă, altele permit utilizarea bazelor lor militare.

Citeste siParlamentul, undă verde amplasării trupelor și echipamentelor SUA pe teritoriul României

Majoritatea oficialilor de rang înalt ai UE au condamnat atacurile iraniene din regiune și au cerut încheierea conflictului și o soluție diplomatică”.

”România a investit miliarde de euro pentru modernizarea bazei, care acum poate găzdui până la 10.000 de soldați și familiile acestora”, informează la rândul său agenția bulgară Novinite”.

”Facilitatea este numită după politicianul și omul de stat român din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu, reflectând atât moștenirea națională, cât și rolul său militar strategic”.

Comentând situația din Iran, Le Figaro, subliniază că ”la un război descris de Donald Trump drept „o scurtă excursie”, Teheranul a răspuns cu un dublu refuz de a negocia.

Potrivit ziarului francez, „Timp de decenii, obiectivul Republicii Islamice a fost slăbirea bazelor americane din Orientul Mijlociu. De aici și strategia actuală, cu valuri repetate de atacuri pentru a epuiza adversarul și aliații săi din Golf. Ca să nu mai vorbim de celălalt element al descurajării iraniene: închiderea Strâmtorii Ormuz”.

Citeste siDonald Trump dă asigurări că, în curând, va domni ”o mare securitate” în Strâmtoarea Ormuz

Donald Trump va avea dificultăți în a se elibera din acest război, crede Financial Times:

„Există aproximativ 40.000 de soldați americani în regiune, precum și baze militare, active economice și aliați vulnerabili. Trump a putut începe acest război într-un moment ales de el. S-ar putea să nu fie capabil să-l încheie în aceleași condiții.” (Sursa: Eurotopics)

De partea sa, The Times consideră că războiul trebuie continuat.

„Oamenii pot crede că au fost mințiți în legătură cu amenințarea din Irak. Dar este idiot și nechibzuit să presupunem, prin urmare, că sunt mințiți în legătură cu amenințarea din partea Iranului. Acest război ar putea fi considerat complet nechibzuit - cu excepția cazului în care alternativa este pe deplin înțeleasă. Atunci devine absolut imperativ și esențial să fie continuat până când regimul islamic iranian nu va mai exista.” (Sursa: Eurotopics)

În prima lună a acestui an, consumul a scăzut drastic. Nivelul scăderii a fost cu 9,1%, față de ianuarie 2025, și cu 25,3% față de luna decembrie anul trecut.

Cifrele par neverosimile. Cel puțin dacă raportăm ianuarie 2026 la decembrie 2025 vedem o adevărată prăbușire, nu doar o scădere. Evident, există în această cădere o explicație la prima mână. Adică, știm că, în mod tradițional, în România, în luna decembrie, consumul crește peste media anuală, pentru că Sărbătorile de iarnă aduc acea exuberanță irațională despre care se vorbește în manualele de economie.

Doar că după decembrie, vine inevitabil luna ianuarie și comercianții, de exemplu, știu că nivelul consumului scade mult, pentru că, pe de o parte, toată lumea trăiește din stocurile acumulate cu o lună în urmă și, pe de altă parte, multă lume se trezește, după cheltuielile de Sărbători, cu mai puțini bani în conturi și în buzunare.

Fără îndoială, modelul s-a aplicat și anul acesta. Adică, a scăzut consumul în ianuarie a.c. față de decembrie 2025, doar că nivelul reducerii este cu adevărat șocant (25%).

Cu atât mai mult cu cât perioade din an comparabile, ianuarie 2026 față de ianuarie 2025, indică o reducere a consumului cu 9%. Știm ce s-a întâmplat. Nu doar efectul sărbătorilor a acționat, ci și măsurile luate de guvern în a doua jumătate a anului trecut. Anul 2025 s-a încheiat cu o rată a inflației ridicată, aproape de 10%, inflație statistică, și mai mult decât 10 procente, inflație resimțită de consumator, în funcție de coșul de produse.

Anul trecut, guvernul a decis creșterea unor taxe și impozite sensibile pentru consumatori, precum TVA-ul sau accizele. Mai mult, încă din decembrie 2025 s-a anunțat creșterea taxelor și impozitelor locale, fapt care s-a și întâmplat la o amplitudine mai mare decât așteptările. În acest climat de creștere a fiscalității este clar că populația a fost mult mai atentă la consumul propriu.

În fine, anul trecut, veniturile salariale și pensiile au fost înghețate, situație care se prelungește și în 2026. Să spunem clar: toate deciziile luate anul trecut au avut darul să echilibreze parțial finanțele publice, să mai reducă deficitul bugetar, fapt subliniat ca pozitiv de agențiile de rating, de exemplu.

Exista riscul ca în cazul în care guvernul nu ar fi luat nicio măsură care să reducă deficitul, agențiile de rating să fi aruncat România în categoria „nerecomandat pentru investiții”. Deci, din punctul de vedere al bugetului, măsurile decise de guvern au fost de-a dreptul salvatoare. Din punctul de vedere al economiei, măsurile au dus la o contracție demonstrată atât de recesiunea tehnică de la sfârșitul anului trecut, cât și de prăbușirea consumului de la începutul acestui an.

Întrebarea este: cifrele din ianuarie a.c. ne arată o tendință care s-a instalat în economia românească și se va manifesta pe o perioadă lungă de timp sau este doar o mișcare trecătoare?

Dacă avem în vedere indicatorii macroeconomici de la începutul anului, incertitudinile care vin din economia mondială, dar și mecanismul psihologic din rândul consumatorilor români sunt șanse mari ca anul acesta nivelul consumului să își continue scăderea.

Cu alte cuvinte, economia românească pierde un motor de creștere esențial, cu siguranță important, și anume consumul. Doar că acest lucru se întâmplă destul de brusc și cu un nivel prea ridicat. Cădem din lac în puț, trecem de la o economie cu o creștere propulsată de consum la o economie în care consumatorii își gestionează mult mai atent banii.

Desigur, cifrele din ianuarie 2026 erau anunțate de evoluția de anul trecut când consumul a înregistrat practic o stagnare. Dar, prăbușirea de la începutul anului este un semnal de alarmă pentru toată lumea. Pentru companii care vor trebui să gândească o strategie de preț care să se adapteze la noile condiții, pentru guvern, care ar putea să își vadă dat peste cap calculul bugetar și pentru gospodării care vor fi nevoite să învețe să își administreze banii cu prudență. Intrăm, așadar, într-o economie nouă în care va trebui să ne descurcăm.