Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Este cunoscut că sănătatea devine importantă pentru fiecare dintre noi atunci când ne este afectată. O putem proteja, înainte de a o pierde, prin prevenție sau, după aceea, prin ... intervenție. Cum este cel mai bine să procedăm? Aflăm detalii dintr-o nouă ediție a emisiunii ”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de RFI România.

Invitat: Ștefan PRIGOREANU, CEO, MILLENIUM Insurance Broker

FCSB atacă play-out-ul cu un nou antrenor. Mirel Rădoi s-a întors la echipa cu care a făcut istorie ca jucător și pe care a mai antrenat-o acum un deceniu. Tudor Furdui se întrebă cât va rezista relația profesională dintre Gigi Becali și Mirel Rădoi.  

După ce a ratat play off-ul, campioana en titre, FCSB, s-a facut de râs și în ultimul meci al sezonului regulat. A pierdut de o manieră categorică pe Arena Națională în fața Universității Cluj, înfrângere în urma căreia antrenorul cipriot Elias Charalambos și-a anunțat demisia după 3 ani la echipă, timp în care a câștigat de 2 ori titlul.

Patronul Gigi Becali a reacționat furibund după meci. Și-a făcut praf jucătorii, a spus că de acum se teme de retrogradare și că totul ar trebui schimbat din temelii. Dar cine să construiască, cine să ajute la greu? Imediat laltifundiarul a scos din joben soluția salvatoare, una care nu putea să vină decât din “famiglie”. Finul său, Mirel Rădoi, se întoarce la FCSB după un deceniu, ca să dea o mână de ajutor, fără să ceară niciun ban. Obiectivul este clar: participarea în sezonul viitor în Conference League.

Varianta Rădoi este cea mai bună pentru Gigi Becali. “Este unul dintre noi”, așa a fost întâmpinat de către suporteri la baza din Berceni noul antrenor al FCSB-ului. Ca jucător, între 2000-2008, Mirel Matei Rădoi are în palmares trei trofee de campion al României, câștigate cu Steaua , unde era căpitan de echipă, și cu care a jucat în Liga Campionilor UEFA și a ajuns în semifinalele Cupei UEFA.

În urmă cu aproape 11 ani, Mirel Rădoi a rezistat doar 29 de meciuri pe banca FCSB-ului, timp în care a înregistrat 12 victorii, 8 remize şi 9 înfrângeri. Mai mult, tehnicianul a ratat calificarea în grupele cupelor europene. Acum, Rădoi spune că, odată cu trecerea timpului, a devenit un antrenor mai bun.

“Au fost 11 ani (n.r. - de la precedentul mandat la FCSB) cu bune și cu rele. Aceeași determinare, aceeași pasiune. Cred că există puțin mai mult echilibru decât acum 11 ani. Credeam că doar ce se întâmplă pe teren și la antrenament e de ajuns. Mi-am dat seama că în România trebuie să afli mai multe detalii și din afara terenului”, spune Mirel Rădoi

Tehnicianului de 44 de ani nu i-a fost greu să se întoarcă la echipa cu care a avut performanțe ca jucător. Ca antrenor a mai făcut în trecut un compromis la Craiova.

„Mă aflu într-un moment în care e clar că situația echipei nu este cea mai fericită. Am acceptat provocarea nu doar profesional, ci și emoțional. Pentru mine e o provocare și m-am gândit că dacă în postura de antrenor m-am întors o dată la Universitatea Craiova, nu ar fi corect să nu mă întorc și aici”, adaugă Mirel Rădoi

Odată cu venirea lui Rădoi la FCSB lumea fotbalului se întreabă cât va rezista acesta la echipă, știind faptul că patronul s-a băgat peste fiecare antrenor. Problema este că Rădoi nu acceptă să i se comande. Până acum a antrenat cum a vrut el. A confirmat cât de cât doar la Naționala de tineret pe care a dus-o până în semifinalele turneului final din 2019, dar a plecat pentru că Mihai Stoichiță dădea indicații jucătorilor din tribune. 

La Craiova, în sezonul acesta, Mirel mergea spre titlu, însă a părăsit de neînțeles echipa probabil pentru că nu a suportat presiunea pusă de patronul Rotaru și a oamenilor din jurul său. Acum, Rădoi speră că a făcut un pact ”fin –naș” de neagresiune cu patronul până la sfârșitul campionatului.

„Nu am pus foarte multe condiții, lucrurile sunt clare. Sunt aici să ne calificăm în Conference League și să fim lăsați să ne facem treaba. De asta suntem aici cu toții. E o altă echipă, suntem aici cu MM, cu Cernat, plus staff-ul auxiliar. Pentru mine și discuțiile au fost simple, a fost cu totul și cu totul o altă abordare. A fost vorba de ajutor”, spune Mirel Rădoi

În momentul în care a fost întrebat dacă rămâne la FCSB și după finalul sezonului, Rădoi a lăsat ușa deschisă, deși ar avea o ofertă din zona Golfului. Becali și Rădoi așteaptă acum să vadă jocul echipei. Deocamdată finul are mână liberă, dar nașul stă cu ochii pe el și poate deschide gura oricând. Atunci va fi game over!

Bugetul întârziat, făcut public: „PSD încearcă să fie simultan la guvernare și la distanță de costurile guvernării” (PressOne) - Mii de bugetari încasează spor să fie cinstiți. MAI nu știe câți, iar MAPN refuză să spună numărul de beneficiari (Cotidianul) - Cifrele oficiale ale concedierilor din România (Economedia) - Nouă din zece absolvenți de facultate își găsesc loc de muncă, dar mulți se plâng de salarii: „Nu e nevoie să avem toți diplome” (Adevărul)

Ședință CSAT azi, convocată de Nicușor Dan, informează HotNews.

Președintele a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării la Palatul Cotroceni de la ora 09:30. 

Convocarea vine în contextul evoluţiilor privind conflictul din Orientul Mijlociu, una dintre temele principale ale ședinței fiind „analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”.

Statele Unite sunt interesate de trimiterea de avioane la baza de la Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu, a aflat în axclusivitate G4Media. 

Discuțiile sunt informale, în stadiu incipient, și nu există încă o adresă oficială care să solicite acest lucru.

Pentru a fi aprobată, o astfel de solicitare oficială ar trebui validată de ministerul Apărării și aprobată de CSAT. În funcție de capacitățile militare trimise la Kogăliniceanu ar putea fi nevoie și de aprobarea Parlamentului, au mai declarat pentru G4Media.ro sursele citate.

Ministrul Apărării Radu Miruță nu a comentat în nici un fel această informație.

Sunt de asemenea discuții în curs și pentru dislocarea de militari americani în poligonul de la Smârdan pentru pregătirea echipajelor de pe tancurile Abrams.

Avem buget, dar vom avea şi bani?, se întreabă Ziarul Financiar. 

Supraestimează guvernul veniturile bugetare aşa cum a făcut în 2025 şi se va ajunge iar la creşteri de taxe?

Proiectul de buget pare optimist, cum a fost, de altfel, şi cel de anul trecut. Nominal, veniturile ar urma să crească cu 11%, iar cheltuielile cu 7%. Ca procente din PIB, veniturile cresc de la 34,7% din PIB în 2025 la 36% din PIB, iar cheltuielile rămân la 42% din PIB. Finanţele au bugetat venituri de la UE de 20 mld. euro, dar este greu de crezut că absorbţia va fi la acest nivel.

„PSD încearcă să fie simultan la guvernare și la distanță de costurile guvernării”. PressOne a discut cu Radu Magdin, analist politic, despre ce înseamnă întârzierea în adoptarea bugetului pentru cetățeni și cum este afectat echilibrul intern în contextul dezechilibrelor tot mai mari din lume. 

• În România, trăim o „furtună perfectă care ne prinde fără o strategie clară” – și la asta duc bugetul amânat și tensiunile din coaliție;
• Dacă semnalul de la București este dispută permanentă, costul apare rapid în percepție și în încredere;
• Întârzierea creează un efect de domino. Primăriile amână proiecte, instituțiile devin prudente, iar investițiile se mișcă mai lent. 

Mii de bugetari încasează spor să fie cinstiți, titrează Cotidianul.

Sporul anticorupție se acordă pentru mii de angajați din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale, pentru a preveni și combate fapte anticorupție în rândul propriilor colegi. Practic, șefii unor direcții iau bani pentru a se asigura că subalternii nu devin tentați să cadă în păcat. Numărul celor care primesc acest spor nu este, însă, foarte clar. Asta pentru că ministerele evită să răspundă. Ba mai mult, unul dintre ele se scuză pentru faptul că nu știe câte persoane primesc acest spor. Sporul anticorupție este de 12,5% din valoarea salariului.

Economedia aduce în prim plan cifrele oficiale ale concedierilor din România. Peste 11.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă prin disponibilizări colective în 2025, cu 21% mai multe decât în anul precedent. România are totuși mai puțini șomeri la început de 2026 față de acum un an.

2025 a fost încă un an dur pe piața muncii, cu o serie de vești legate de disponibilizări, relocări, închideri de fabrici sau reduceri de echipe. Informațiile oficiale obținute de Economedia o confirmă: numărul persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă, în disponibilizări colective, a fost în 2025 cu aproximativ 21% peste cel din 2024, conform datelor transmise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Mai precis, au fost disponibilizate efectiv 11.652 persoane, un număr considerabil peste cel de 9.600 disponibilizați în 2024. Anul 2026 a început cu alte restructurări: doar în luna ianuarie, 31 de agenți economici au notificat intenția de a efectua disponibilizări colective pentru un număr estimat de peste 4.700 de persoane. Pe de altă parte, piața muncii este încă activă: în acest început de an, România are mai puțini șomeri decât avea în 2025. De asemenea, merită menționat că, deși numărul de disponibilizări a crescut semnificativ și anul trecut, ritmul e mai temperat decât în anul precedent.

Iar Adevărul scrie că nouă din zece absolvenți de facultate își găsesc loc de muncă, dar mulți se plâng de salarii: „Nu e nevoie să avem toți diplome”.

Un raport publicat de Institutul Național de Statistică, în 2025, arată că în anul universitar 2024–2025 au fost înscriși în învățământul superior 568.600 de studenți, dintre care 55,4 la sută au fost studente.

Numărul absolvenților cu diplomă a fost de 127.100 de studenți.

„Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6 la sută), inginerie, prelucrare și construcții (17,1 la sută), respectiv sănătate și asistență socială (12,3 la sută)”, a transmis INS.

Finalizarea studiilor superioare oferă perspective foarte bune de angajare în România, unde rata de ocupare în rândul persoanelor cu studii universitare este de 92 la sută, comparativ cu 87 la sută, media țărilor OECD.

„Totuși, avantajul salarial mediu pentru lucrătorii cu vârste între 25 și 64 de ani care au studii superioare, comparativ cu cei care au doar studii liceale, este de 41 la sută, sub media OECD de 54 la sută”, notează organizația.

Întrebați pe platforma Reddit cât de mulțumiți sunt de salarii după ce au urmat studii superioare, mulți români s-au plâns că absolvirea unei universități nu le-a adus satisfacția materială așteptată.

Consiliul European se va reuni săptămâna viitoare, pe fondul războiului din Iran, care a generat creșteri alarmante ale prețului petrolului și instabilitate globală. Iar europenii au motive duble de îngrijorare: Rusia se profilează drept unul dintre câștigătorii de pe urma acestui război.

Este avertismentul lansat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu câteva zile înainte de reuniunea liderilor naționali: Rusia lui Vladimir Putin este, pentru moment, singura „câștigătoare” în războiul din Orientul Mijlociu, în parte datorită creșterii bruște a prețurilor petrolului, relatează AFP.

O opinie împărtășită și de mai mulți analiști ai presei internaționale.

Potrivit expertului citat de revista Time „Putin și consilierii săi au stabilit probabil că războiul din Iran servește intereselor Rusiei pe termen scurt: prețuri mai mari la energie, distragerea atenției globale de la un război din Ucraina, pe care Putin nu pare pregătit să îl rezolve, și America în pericol de a se vedea prinsă într-o altă mlaștină din Orientul Mijlociu”.

La rândul său, Politico detaliază că pentru Rusia, creșterea prețurilor petrolului reprezintă un câștig economic neașteptat într-un moment crucial.

Adică tocmai în momentul în care costul a patru ani de război în Ucraina amenința să se transforme într-o criză economică internă.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, starea de spirit în rândul elitei economice a Rusiei era sumbră.

Citeste siParis: G7 caută soluţii pentru "a stabiliza" cursul petrolului

Planul bugetar al Ministerului de Finanțe rus pentru acest an presupunea un prag de referință de 59 de dolari pe baril de țiței Ural, principalul produs de export al țării. În ianuarie, veniturile din produse energetice ajunseseră la cel mai scăzut nivel din 2020, alăturându-se unei creșteri dramatice a taxelor.

Pe măsură ce sancțiunile occidentale, ratele dobânzilor ridicate și deficitul de forță de muncă au pus presiune pe economie, tensiunile dintre Ministerul de Finanțe și banca centrală cu privire la modul de atenuare a daunelor deveneau din ce în ce mai vizibile.

Acum, chiar dacă atacul asupra Iranului poate arunca în derizoriu pretenția Moscovei de a-și susține aliații, acesta aduce deja beneficii economiei Rusiei și, prin extensie, războiului său împotriva Ucrainei - lăsând Kremlinul bine poziționat pentru a ieși ca unul dintre principalii beneficiari ai conflictului în expansiune din Orientul Mijlociu.

Pentru europeni, așadar, presiunea este multiplă. Pe de o parte sunt costurile indirecte ale războiului declanșat de Statele Unite și Israel asupra Iranului.

Apoi, perspectiva ca Statele Unite să mai relaxeze din sancțiunile asupra Rusiei, ceea ce-i va conferi resurse suplimentare pe care să le folosească împotriva Ucrainei. Adăugați aici presiunea internă exercitată de capitale pro-ruse precum Budapesta și Bratislava.

O situație complicată, la care liderii europeni trebuie să dea un răspuns, săptămâna viitoare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scepticism în presa internațională după ce președintele Donald Trump a declarat că războiul din Iran este aproape să se termine. Președintele SUA le-a declarat luni reporterilor că războiul din Iran este „aproape încheiat”, pentru a amenința apoi că va lovi Teheranul „mult mai dur” dacă „ține lumea ostatică”. Așadar, sfârșit sau escaladare? – se întreabă comentatorii.

Primele remarci păreau menite să „liniștească piețele petroliere și investitorii îngrijorați” după creșterea prețurilor petrolului, notează The New York Times.

Dar apoi Donald Trump „a părut să-și schimbe cursul”, observă cotidianul american preluat de Courrier International. „Am câștigat în multe privințe, dar nu suficient”, a declarat președintele în fața unui grup de parlamentari republicani în Florida.

Le Monde constată că Donald Trump ”caută o ieșire din războiul din Iran, dar face eforturi să o definească. Președintele american a lăudat succesele militare deja obținute. Dar nu a oferit nicio perspectivă clară de încheiere a conflictului, lăsând ca impresia de improvizație să persiste”.

La rândul său, revista Time observă că „De la începutul conflictului, înalți oficiali au oferit o serie de explicații contradictorii pentru a justifica atacurile inițiale împotriva Iranului: uneori subliniind ambițiile nucleare ale Teheranului, alteori invocând necesitatea de a proteja trupele americane și aliații din regiune sau chiar indicând propriile planuri militare ale Israelului”.

Potrivit The Wall Street Journal, unii dintre consilierii lui Trump se tem că un „conflict prelungit ar putea provoca o reacție politică adversă”, cu doar câteva luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. Astfel că membrii echipei „l-au îndemnat în ultimele zile pe președintele american să elaboreze un plan pentru a pune capăt războiului”, sugerând  să „sublinieze ideea că armata și-a atins în mare măsură obiectivele”.

Citeste siRafael Mariano Grossi: "După războiul din Iran va fi necesar să revenim la masa negocierilor" (interviu RFI)

CNN arată ”de ce Trump nu poate explica începutul - sau sfârșitul - războiului din Iran”.

”Ceața retorică a războiului contrastează puternic cu campania aeriană metodică și neobosită a SUA și Israelului, care provoacă pagube catastrofale mașinii de război a Republicii Islamice. Acestea sunt planuri rafinate de-a lungul deceniilor. Conducerea lui Trump, în schimb, evoluează de la o oră la alta”, spun analiștii CNN, care aduc în discuție întrebările fundamentale despre finalul războiului.

”Pe scurt: A fost acesta un război despre sfârșitul regimului iranian sau doar despre amenințarea pe care o reprezintă?

Indiferent de răspuns, realitatea politică actuală a Teheranului este mult departe de obiectivele lui Trump.

Nimeni din exterior nu poate cunoaște adevărata stare  a țării după zile de bombardamente aeriene asupra clădirilor guvernamentale și pierderi masive de vieți omenești.

Până acum, operațiunea a reușit doar să înlocuiască un lider suprem în vârstă - care era deja aproape de odihna sa veșnică și nu avea niciun plan de succesiune - cu o versiune mai tânără, cu același nume de familie”.

Niciun an fără scandal pe tema licitațiilor pentru plaje. Anul 2026 nu face excepție și controversele se încing în acest moment în care se apropie licitațiile. Există, ca de obicei, mai multe tabere, fiecare cu interesele și cu așteptările ei.

Așadar, acum o avem pe Diana Buzoianu, ministra mediului, autoritate care tutelează „Apele Române”, instituție care organizează licitațiile pentru plajele de pe litoral, dar și asociația operatorilor de plajă plus Federația Patronatelor din Turism. Evident, nu putem căuta acum adevărul de necontestat, dar putem vedea faptele și adevărul invocat de fiecare parte interesată.

Deja a apărut o informație șocantă și anume că autoritățile au găsit îngropat în nisip, pe o plajă din Năvodari, un rezervor de gaze naturale GPL. Se înțelege că rezervorul a fost amplasat acolo de fostul operator al plajei care îl folosea pentru a alimenta bucătăria unui local. Contractul de închiriere a plajei a expirat anul trecut, firma și-a luat mijloacele fixe, dar a uitat rezervorul de gaze îngropat. Pericolul reprezentat de un astfel de rezervor nici nu necesită comentarii.

Apoi, am aflat dintr-un raport prezentat de ministra mediului că pe litoral există 4.000 de construcții suspecte că ar fi ilegale. Este o informație cu un potențial la fel de exploziv precum prezența rezervorului îngropat pe o plajă din Năvodari.

Dar, înțelegem că instanțele vor decide situația oficială a imobilelor. Este limpede. Clarificarea situației juridice a construcțiilor din apropierea plajelor va dura câțiva ani, timp în care blocurile vor funcționa fără probleme și la capătul proceselor judiciare vom vedea câte dintre imobile vor fi considerate construcții ilegale. În orice caz, semnalarea acestei situații este binevenită.

De asemenea, Diana Buzoianu a mai dezvăluit că au fost cazuri în care autorizația pentru construcția unui bar de plajă era pentru o suprafață de 50 de metri pătrați, iar chiriașul îl întindea pe 800 de metri pătrați.

Toate cele trei situații prezentate arată haosul care există în ceea ce privește închirierea plajelor și respectarea contractelor. În fine, ministra mediului dă asigurări că noile condiții de licitare nu vor mai permite să existe o aglomerare de șezlonguri și ca turiștii cu prosoape să fie exilați într-un colț. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla.

În același timp, Asociația Operatorilor de Plajă Năvodari a sesizat instanța pentru suspendarea licitațiilor de închiriere a plajelor din Năvodari. Companiile din asociație acuză că plajele sunt lipsite de utilități esențiale, precum alimentarea cu apă sau canalizarea. Fără aceste utilități, facilități de bază pentru turiști cum sunt dușuri, grupuri sanitare, vestiare sau unități de alimentație publică nu pot fi asigurate. Din aceste puncte de vedere, operatorii de plajă au dreptate. Desigur, însă, toate aceste probleme sunt vechi și ele nu se pot rezolva peste noapte.

În plus, companiile acuză că documentația de atribuire, caietele de sarcini, conțin termeni vagi sau inexistenți în legislația românească, precum cel de „beach-bar”, ceea ce creează incertitudine pentru operatorii economici.

Mai există un punct de vedere, cel al patronatului din turism care cere ca proprietarii de hoteluri să aibă un grad de prioritate la închirierea unei plaje, ceea ce este logic și, în principiu, în favoarea turiștilor.

Toate acestea sunt fapte clare, vizibile cu ochiul liber. Tensiunile dintre administrație și operatorii economici sunt evidente. Dar, controversele ar trebui clarificate cât mai repede. În caz contrar, turiștii români care vor ajunge anul acesta pe litoral vor găsi un peisaj dezolant: construcții haotice, plaje fără utilități și amenajate la minima rezistență.

Prețul petrolului scade cu peste 6% după ce Donald Trump a anunțat că războiul din Orientul Mijlociu este aproape de final. Informatia nu reuseste sa influenteze preturile la pompa. Astazi, in statiile din tara, litrul de benzina si motorina a crescut din nou. 

Mai multe prevederi au stârnit nemulțumiri în Coaliție, motiv pentru care liderii au intrat intr- o nouă ședință, în această după-amiază. Până la finalul săptămânii proiectul final ar putea ajunge pe masa Parlamentului, unde va fi dezbătut și apoi votat.

Promovarea energiei nucleare utilizată în scopuri civile pentru producţia de electricitate este subiectul Summitului internaţional al Energiei Nucleare, organizat de Franţa şi Agenţia ONU pentru energie atomică. La reuniune participă şefi de stat şi de guvern, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare și companiilor.

Acordul dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur va fi pus în aplicare provizoriu, a anunțat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, după ratificarea de către primele două țări din blocul sud-american: Argentina și Uruguay. Executivul european se așteaptă ca Brazilia și Paraguay să le urmeze în curând.

„Când ei sunt pregătiți și noi suntem pregătiți”, a reiterat von der Leyen într-o declarație publică, la sfârșitul săptămânii trecute. „În ianuarie, Consiliul European a împuternicit Comisia să aplice provizoriu acordul de la prima ratificare de către o țară din Mercosur. Prin urmare, în ultimele săptămâni, am discutat intens acest subiect cu statele membre și cu membrii Parlamentului European. Pe această bază, Comisia va proceda acum la aplicarea provizorie”, a declarat von der Leyen.

Acordul va permite întreprinderilor europene să se extindă și să acceseze piețe noi, economisind miliarde de euro din reducerea tarifelor, și va asigura avantajul primului intrat pe piață, într-o lume cu o concurență acerbă și imprevizibilă, a mai spus președinta Executivului de la Bruxelles.

Totuși, între statele membre există diferențe în ceea ce privește opțiunea pentru acord. Potrivit Politico, Franța și Polonia conduc grupul țărilor sceptice. De partea cealaltă, susținătorii – printre aceștia Italia, care a felicitat decizia de aplicare provizorie – consideră că Uniunea Europeană trebuie să acționeze rapid, deoarece alte state cu potențial comercial – SUA, China și Regatul Unit – curtează regiunea.

În conformitate cu tratatele UE, acordul poate fi încheiat pe deplin numai după ce va primi votul Parlamentului European.

UE propune scutiri de taxe vamale pentru importurile de îngrășăminte

Comisia Europeană a propus suspendarea, timp de un an, a taxelor vamale pentru importurile mai multor îngrășăminte esențiale pe bază de azot și materii prime, precum amoniac și uree.

Măsura se va aplica pentru toate țările, cu excepția Rusiei și a Belarusului, prin introducerea unui sistem de cote scutite de taxe vamale, stabilite în funcție de nevoile pieței unice. Importurile care depășesc aceste contingente vor face obiectul taxelor vamale standard, a anunțat Executivul european.

Inițiativa urmărește să contracareze efectele costurilor ridicate ale îngrășămintelor și materiilor prime, cu care se confruntă fermierii și industria de profil din Uniunea Europeană.

Comisia estimează că această măsură va duce la economii de 60 de milioane de euro pentru fermieri și pentru industria îngrășămintelor și va facilita reducerea dependenței Uniunii de Rusia și Belarus, sprijinind diversificarea aprovizionării acolo unde importurile sunt încă necesare.

Rezultate limitate pentru programul de inovare în agricultură

Curtea de Conturi Europeană afirmă în raportul publicat joi, 26 februarie, că instrumentul UE destinat stimulării inovării în agricultură, PEI-AGRI, nu și-a atins pe deplin potențialul, în pofida unei finanțări de aproape 1 miliard de euro în perioada 2014–2022.

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, lansat în 2012 și finanțat prin politica agricolă comună și programul Orizont 2020, a sprijinit peste 4.000 de proiecte până în 2022. Totuși, auditorii spun că multe inițiative nu au generat inovații utile și adoptate pe scară largă.

„Inovarea este un imperativ pentru sustenabilitatea sectorului agricol, însă rezultatele ar fi putut fi mai consistente în raport cu banii cheltuiți”, a declarat reprezentantul Curții responsabil de acest audit.

Pe baza analizei a 70 de proiecte din Spania, Franța, Țările de Jos și Polonia, Curtea a constatat că potențialul de inovare nu a fost un criteriu decisiv în procesul de selecție, iar fermierii au fost rar implicați direct. Aproape o treime dintre proiecte aveau o legătură limitată cu agricultura, iar peste jumătate nu au produs rezultate practice.

De asemenea, diseminarea a fost slabă: doar jumătate dintre proiecte au transmis mai departe cunoștințele create, iar sinergiile cu programul pentru cercetare și inovare Orizont 2020 nu au fost valorificate. Curtea recomandă orientarea mai clară către nevoile fermierilor, îmbunătățirea selecției și o promovare mai eficientă a rezultatelor, în cadrul actualei politici agricole comune.

Salonul Agricol de la Paris: mai puțini vizitatori, dezbateri aprinse despre viitor

Salonul Internațional Agricol de la Paris, ediția 2026, și-a închis porțile duminică, 1 martie, cu un bilanț dezamăgitor pentru organizatori și expozanți. Pe parcursul întregului eveniment, numărul vizitatorilor a scăzut cu aproape 28%, față de anul precedent, de la 607.000 la 437.000. Presa franceză atribuie declinul, în primul rând, absenței bovinelor, din cauza epidemiei de dermatoză nodulară contagioasă.

„Această ediție a fost diferită de oricare alta”, a rezumat președintele Salonului la închiderea evenimentului, citat de Les Echos, iar publicația franceză sintetizează rezultatele astfel: „mulți politicieni, mai puțini vizitatori și puține progrese pentru fermieri”.

France 24, care a urmărit preocupările producătorilor agricoli, scrie că evenimentul a reaprins dezbaterile despre producție și competitivitate, despre viitorul micilor ferme franceze în competiția de pe piața unică, despre agricultura ecologică și tensiunile din jurul politicii agricole comune post-2027 și al acordului comercial UE-Mercosur.

Jurnal de știri

Isabelle Pérot - Directoarea Institutului Francez din România și Armand Paulais - Coordonatorul Festivalului Filmului Francez 30. Vorbim despre luna Francofoniei și a 30-a ediție a FFF.