Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Ce riscă PSD chiar dacă câștigă la moțiunea de astăzi și de ce scenariul anticipatelor poate deveni probabil (HotNews) - Moțiunea de cenzură, între alianță și sabotaj. Analiza planului secret al AUR (Adevărul) - Moțiunea PSD-AUR, cel mai mare tun financiar din istoria României? Baronii locali s-au aliat cu trompetele Kremlinului ca să deraieze reformele (G4Media) - Depreciere istorică a leului în fața euro: „Când ești atât de aproape de marginea prăpastiei, cum e statul român, un șoc mic poate să genereze o criză de amploare” (PressOne)

PSD pare a fi un actor rațional cel mult pe termen foarte scurt. În rest, nu putem vorbi de strategie, despre coerență pe termen lung, ci cel mult de o cacealma, scrie George Jiglău, doctor în științe politice la UBB, într-un text publicat de HotNews.

Pe termen foarte scurt, PSD pare foarte aproape de a-și atinge obiectul de a-l înlătura pe Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Apoi, PSD speră că va forța mâna PNL pentru a se dezice de Ilie Bolojan, astfel încât relația PSD-PNL să revină la „defaultul” perioadei Ciucă-Ciolacu, cel mult cu sprijin UDMR, fără elementul de zgomot USR în interiorul unei astfel de coaliții. Dacă PNL nu cedează, PSD este forțat să rămână asociat cu AUR și trebuie să gestioneze consecințele acestei asocieri pe termen lung, cu o imagine compromisă la un nivel cel puțin la fel de slab ca cel de până în toamna lui 2024.

Dacă moțiunea trece, președintele Nicușor Dan devine mai important ca oricând până acum în acest mandat. Constituția prevede că Președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă o asemenea majoritate nu există, a partidelor parlamentare care își asumă împreună o majoritate.

Dacă PSD și AUR propun un premier comun și pretind că au o majoritate, președintele Dan va trebui să decidă dacă acceptă această formulă sau o respinge. Dacă Președintele refuză, PSD și AUR ar putea susține că refuzul încalcă logica majorității parlamentare. Așa cum s-a întâmplat și în 2021 cu precedentul Iohannis-Orban, disputa s-ar putea muta la CCR. În funcție și de decizia CCR, dar chiar și fără aceasta, există și scenariul suspendării. PSD și AUR ar putea folosi acest instrument pentru a pune presiune pe președinte. Dar și acest scenariu are o limită politică importantă: interimatul funcției prezidențiale este asigurat de președintele Senatului, adică de liberalul Mircea Abrudean. 

„Da' nouă ce ne iese?” este probabil întrebarea pe care și-o pun mulți dintre parlamentarii AUR, dar mai ales George Simion. Inițiator, alături de PSD, al moțiunii de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, AUR are la dispoziție mai multe scenarii, inclusiv cel în care și-ar sabota propriul demers cu scopul de a aduce în opoziție și a slăbi partidul condus de Sorin Grindeanu. „Adevărul” a încercat să decripteze, alături de consultantul politic George Rîpă, jocurile făcute în aceste ore, dar și principalele obiective ale formațiunii lui George Simion.

„AUR în mod cert își dorește alegeri anticipate. Este singurul partid parlamentar care ar obține un scor mult mai bun decât în 2024. Sondajele de opinie arată că PSD ar obține mai puține locuri în Parlament, PNL mai multe, USR aproximativ la fel. În același timp, AUR știe că este aproape imposibil să avem alegeri parlamentare anticipate, așa că mizează pe creșterea influenței și a profilului politic. Un câștig pe termen scurt poate fi și obținerea unei legitimări, prin asocierea cu PSD într-un demers politic comun. Totuși, e greu de spus exact ce își dorește AUR, atât timp când nu avem o imagine clară a forțelor care coordonează politic partidul, a celor pe care nu îi vedem, dar care decid strategia formațiunii. Până acum, dacă ne uităm la voturile lor din Parlament, dacă ne uităm la mesajele pe care le dau liderii, putem concluziona că AUR dorește stoparea reformelor, păstrarea sistemului de privilegii, păstrarea actualului sistem care risipește banii românilor. Pe scurt, pare că AUR dorește ce dorește și PSD, apărarea statului mafiot construit la începutul anilor 90 de Ion Iliescu și de cei din jurul său”, a concluzionat George Rîpă.

Războiul anti-reforme pornit de PSD cu sprijinul evident al președintelui Nicușor Dan ar putea costa România câteva zeci de miliarde de euro. Un viitor guvern anti-reformist sau care va mima reformele pune în pericol fondurile cuvenite României pe cinci direcții principale: viitoarele cereri de plată din PNRR, banii deja primiți din PNRR, fondurile SAFE, fondurile de coeziune actuale condiționate de scăderea deficitului bugetar, dar și viitoarele fonduri UE. Și, atenție: România nu mai poate păcăli UE să accepte reformele mimate cu explicația că doar așa extremiștii pot fi ținuți departe de Putere. AUR tocmai a fost cooptat de PSD la decizie, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Să nu uităm că în ultimii patru ani România a beneficiat de clemența UE pe tema reformelor tocmai datorită acestui refren cântat până la saturație: lăsați-ne să ne prefacem că lucrăm, ca să nu ajungă extremiștii la Cotroceni sau Palatul Victoria. Acum, măștile au căzut. Baronii PSD și-au dat mâna cu extremiștii din AUR, purtătorii de mesaj ai Rusiei, fără nici o teamă de ridicol.

Populația și mediul privat au început deja să plătească nota de plată pentru criza politică declanșată de PSD, prin retragerea în 23 aprilie a miniștrilor din guvern. Costul crizei intră în economia reală odată cu deprecierea semnificativă a cursului euro/leu, care doar în câteva zile a fost de -2%.

Ajungerea euro la 5,2 lei/unitate nu e singurul efect, cu toate că acesta este cel mai puternic din punctul de vedere al efectelor negative – ducând direct la scumpirea importurilor, a serviciilor cotate în euro (rate, chirii, anumite facturi precum cele de telefonie etc.).

Pe larg, despre multiplele efecte negative ale crizei guvernamentale, pe pagina CursDeGuvernare.

Economistul Christian Năsulea este de părere că o serie de decizii politice ilogice și greu de justificat au adus România în situația în care cetățenii plătesc facturi și rate tot mai mari.

„Principala preocupare în acest moment este să vedem dacă reușim să ne reașezăm, să revenim pe o traiectorie care să nu fie neapărat pozitivă, dar măcar constantă”, a mai spus Christian Năsulea.

„Politicienii să înțeleagă, să guverneze în interesul cetățeanului, nu în interesul propriu sau din nu știu ce orgolii”, conchide profesorul de economie mondială în dialogul cu PressOne.

Euro va ajunge la 5,5 lei dacă moțiunea de cenzură a PSD și AUR va trece marți la vot, iar dacă agențiile de rating retrogradează scorul financiar al țării noastre în categoria nerecomandată investițiilor, atunci moneda națională s-ar putea deprecia la peste 6 lei pentru un euro, avertizează profesorul de economie Cristian Păun.

„Euro va ajunge la 5,5 lei după moțiune, dacă aceasta va trece. Deja este aproape 5,2 lei la cursul BNR, la casele de schimb este chiar și 5,35 lei. Mâine dacă nu avem Guvern asta înseamnă că s-au dus fondurile europene, s-a dus naibii tot. Fondurile europene sunt ratate fără un Guvern cu majoritate. Fondurile din PNRR sunt foarte consistente pe final, sunt peste 10 miliarde de euro ce trebuie absorbite până la 31 august. Pentru a le accesa e nevoie de reforme, iar un guvern minoritar nu poate face reforme. La acestea se adaugă și celelalte fonduri, cele prin programele europene normale”, a declarat Păun, pentru Libertatea.

Creșterea taxelor pentru automobile, retragerea unor trupe americane din Germania și, poate, din Italia și Spania … Președintele Donald Trump pare să se fi lansat într-o adevărată ofensivă contra Uniunii Europene. Presa din Europa analizează situația.

Vorbind despre intenția anunțată de Donald Trump de a crește taxele de import auto de la 15% la 25%, ziarul german Tagesschau notează că ”acțiunea vizează Uniunea Europeană, întrucât politica vamală intră sub jurisdicția acesteia, și nu a statelor membre. Însă aceste măsuri ar putea fi interpretate ca vizând în mod specific Germania”.

Declarația lui Donald Trump arată „cât de nesigure sunt Statele Unite” ca partener comercial, transmite la rândul său BBC.

”Această mișcare vine la mai puțin de un an după ce UE și SUA au încheiat un acord pe terenul de golf Turnberry din Scoția, al lui Trump, care a stabilit taxe pentru majoritatea bunurilor europene la 15%”.

Totuși, „nu este clar exact pe ce bază legală ar putea acționa Trump pentru a crește tarifele de import din UE”, subliniază Deutsche Welle.

Huffington Post subliniază, în ediția sa franceză, că ”întrucât eforturile de a ajunge la o soluționare negociată a conflictului din Iran sunt în impas, președintele SUA își atacă aliații europeni tradiționali. El îi acuză de lipsă de sprijin pentru ofensiva sa lansată la sfârșitul lunii februarie împotriva Republicii Islamice.

După ce a amenințat Uniunea Europeană cu tarife care vizează automobilele, administrația sa a indicat că intenționează o retragere, a aproximativ 15% din cei aproximativ 36.000 de soldați americani staționați în Germania”.

Citeste siWashingtonul va retrage 5 000 de soldaţi din Germania, iar Trump anunţă că vor fi „mult mai mulţi”

The Independent îndeamnă europenii să își continue planurile de apărare:

„Cea mai bună cale pentru europeni este probabil să își păstreze calmul și să continue planurile pentru un sistem de apărare mai puțin dependent de Statele Unite - și să facă acest lucru cât mai rapid și armonios posibil.”

În ziarul Italian La Repubblica fostul comisar UE Paolo Gentiloni spune că, atâta timp cât ”Trump ridiculizează NATO, europenii vor fi forțați să răspundă. (...)

Cu siguranță nu contribuind la dezintegrarea alianței, ci asumându-și responsabilitatea pentru propria apărare. (...) Zilele în care americanii erau la conducere nu se vor mai întoarce niciodată: nostalgia nu este o strategie.” (Sursa: Eurotopics)

În acest timp, Europa se teme că „fereastra de oportunitate” a lui Putin este tocmai acum, notează Politico.

”Următorii doi ani ar putea oferi Rusiei șansa perfectă de a testa angajamentul Occidentului față de NATO.

Oficiali din domeniul apărării și parlamentari se tem că Kremlinul va considera că momentul pentru a testa NATO ar fi următorul an sau următorii doi, cât timp Donald Trump se află încă la Casa Albă și UE nu și-a consolidat încă capacitatea militară.

Războiul Rusiei din Ucraina a arătat limitele puterii Moscovei, dar președintele rus și-a semnalat de mult dorința de a ocupa mai mult teritoriu.

Însă unele guverne, și însăși alianța, consideră că amenințarea este exagerată”.

Parlamentul European a lansat oficial apelul pentru înscrieri la a șasea ediție a Premiului pentru Jurnalism Daphne Caruana Galizia. Distincția este acordată în fiecare an în jurul datei de 16 octombrie, ziua asasinării jurnalistei din Malta.

La 16 octombrie 2017, jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia era asasinată prin declanșarea unui dispozitiv exploziv plantat sub scaunul mașinii sale. Jurnalista era implicată în demascarea mai multor rețele de corupție și crimă organizată ale căror fire duceau până spre vârful statului.

Moartea ei a provocat o undă de șoc în întreaga Europă și a atras condamnări din partea grupurilor pentru libertatea presei, a instituțiilor UE și a guvernelor străine.

A durat aproape un deceniu pentru ca principalii făptași să fie aduși în fața justiției.

În memoria sa, Parlamentul European a instituit premiul anual pentru jurnalismul care promovează sau apără principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului.

Premiul, în valoare de 20.000 de euro, este deschis jurnaliștilor și echipelor de jurnaliști profesioniști de orice naționalitate, care pot trimite articole detaliate publicate sau difuzate de mass-media din una dintre cele 27 de țări ale UE.

Un juriu independent, compus din reprezentanți ai presei și ai societății civile din cele 27 de state membre, precum și din reprezentanți ai principalelor asociații europene de jurnalism, va alege câștigătorii.

Ceremonia de premiere are loc în fiecare an în jurul datei de 16 octombrie, data asasinării jurnalistei Daphne Caruana Galizia.

Anunțul vine la puține zile după ce reportul anual al  Reporters sans Frontières (RSF) a denunțat scăderea fără precedent a indicilor de libertate a presei în întreaga lume.

Citeste siDominique Pradalié: "Libertatea presei este într-o stare deplorabilă"

Pentru prima dată în istoria de 25 de ani a Indexului Libertății Presei, mai mult de jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” pentru libertatea presei.

Situația s-a înrăutățit permanent de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când multe state au îngrădit serios libertatea presei sub motivul întăririi securități naționale.

De asemenea, raportul constată o multiplicare a acțiunilor menite să intimideze și să reducă la tăcere jurnaliștii prin acțiuni legale costisitoare – acțiuni cunoscute drept SLAPP (litigii strategice împotriva participării publice).

Parlamentul a denunțat în repetate rânduri încercările de limitare a libertății presei și a jucat un rol esențial în adoptarea Legii europene privind libertatea mass-media.

Actul normativ a intrat în vigoare în mai 2024. Iar legislația care trebuie să protejeze jurnaliștii și societatea civilă de procesele rău intenționate și costisitoare, menite să intimideze, trebuie transpusă de statele membre până la 7 mai 2026.

România este cu mult în urmă la acest capitol.

Jurnaliștii își pot trimite articolul(ele) online la aici, până la 31 iulie 2026, ora 24:00 (CET).

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Doi economiști francezi au creat un indicator care măsoară cheltuielile pe care le face fiecare angajat în contul contribuțiilor pentru actualii pensionari. Cei doi economiști nu pun la îndoială principiul solidarității intergeneraționale, conform căruia salariații de azi plătesc pentru pensionarii actuali, ci doar fac un calcul care arată câte zile pe an lucrează angajații pentru a finanța pensiile și asistența medicală ale pensionarilor.

Desigur, în funcție de nivelul contribuțiilor și de salariu, numărul de zile diferă de la un angajat la altul sau de la o țară la alta. Este cunoscută deja „ziua libertății fiscale” care corespunde datei la care un angajat cu un venit mediu încetează, teoretic, să mai plătească impozitele și contribuțiile sociale și începe să lucreze pentru el.

Cei doi economiști francezi, Maxime Sbaihi și Erwann Tison, au creat indicatorul pe care l-au numit „ziua libertății activelor” care corespunde cu momentul în care un angajat încetează să mai lucreze pentru pensionari.

Calculele arată că în Franța ziua de 4 mai a fost cea în care angajații au început să lucreze pentru ei, adică au plătit contribuțiile anuale pentru sistemul de pensii. Este vorba despre 85 de zile lucrătoare, iar economistul francez a explicat că numărul de zile a tot crescut în ultimele decenii.

Astfel, în anul 1970, ziua libertății activelor a fost în data de 26 februarie, în anul 2000 data a fost pe 17 aprilie. După cum se poate vedea zilele sunt tot mai multe, ceea ce arată că un angajat muncește mai mult pentru asistența socială și banii actualilor pensionari decât în urmă cu 50 de ani. Maxime Sbaihi arată că în decurs de 50 de ani, un angajat care câștigă salariul mediu lunar de 2.200 de euro plătește echivalentul a două luni pe an solidaritatea intergenerațională.

Pentru a face acest calcul cei doi economiști au adunat contribuțiile la sistemul de pensii plus partea din costurile cu asistența medicală. Astfel, calculul arată că unui angajat francez i se reține lunar 37% din salariul brut.

Economiștii precizează că abordarea lor și implicit calculul sunt prudente. În realitate data de 4 mai este mai târziu în an, dar cei doi economiști au avut un calcul conservator.

Indicatorul va fi actualizat anual. De fapt, măsoară gradul de solidaritate intergenerațională reflectat în salariu arătând pe înțelesul publicului un fenomen care altfel este dificil de perceput și destul de abstract pentru un salariat. „Fluturașii” de salariu sunt citiți de majoritatea angajaților, dar puțini oameni înțeleg importanța efortului de solidaritate intergenerațională. Bineînțeles, că trebuie înțeleasă și perspectiva, în sensul că actualii lucrători vor fi susținuți la rândul lor atunci când se vor retrage din activitate de cei care vor munci peste un deceniu sau două. De fapt, indicatorul creat de cei doi economiști francezi face tangibil costul pensiilor pentru populația activă.

Calculul a fost realizat și pentru alte state. Astfel, ziua libertății activelor este în Italia pe 15 mai, mai mult decât în Franța; în Irlanda - 2 martie, în Germania - 28 martie, în Marea Britanie – 16 aprilie, iar în Spania – 22 aprilie.

Cei doi economiști trec însă și la pasul următor, adică pun sub semnul întrebării funcționarea actualului sistem de pensii de stat. Respectiv, se întreabă în ce măsură costurile atât de mari cu pensiile publice afectează veniturile angajaților. La fel de adevărat este că în ultimii 50 de ani situația pensionarilor s-a schimbat radical.

Astăzi, în Franța sunt 18 milioane de pensionari care au o durată de viață la pensie de 20 de ani, în timp ce în anii 70 erau doar cinci milioane de pensionari. Concluzia este că ziua libertății activelor ar trebui să fie un indicator la fel de important pentru economie precum PIB-ul, deficitul sau excedentul.

Se poarta ultimele negocieri in contextul votului pe motiunea de cenzura PSD-AUR impotriva guvernului Bolojan, care va fi votata maine. Textul a strâns 251 de semnături, în timp ce pentru dărâmarea guvernului sunt suficiente 233 de voturi. Un aspect e de remarcat. Cursul valutar a urcat la un nou maxim istoric, pe fondul crizei politice.

Sunt acolo si Nicusor Dan si Maia Sandu. Organismul, înfiinţat în 2022, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, este alcătuită din aproape toate ţările europene - indiferent dacă fac parte din Uniunea Europeană sau NATO - cu excepţia Rusiei şi Belarusului. La Erevan este invitat si premierul canadian Mark Carney. De ce, va explicam mai tarziu. 

Avertismentul vine după ce preşedintele american a anunţat o operaţiune de deblocare a acestei căi maritime strategice. Trump a transmis că Statele Unite vor începe să „ghideze navele” ţărilor care nu sunt implicate în conflictul din Orientul Mijlociu pentru a le scoate din canalul navigabil.

100 de lei ar fi suma fixă, completata cu 250 de lei, acordati în funcție de prezența la școală și nota la purtare.  George Roman, coordonator de programe la Salvati Copiii ne va ajuta sa intelegem eficienta proiectului depus în Parlament.  

Ovidiu Nahoi în dialog cu jurnalistul Marco Badea și profesorul de științe politice Cristian Pîrvulescu.

Trei din patru bucureșteni sunt nemulțumiți de calitatea aerului. Acestea sunt datele unui studiu realizat de Active Research și comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană. Invitat la Planeta Verde este vicepreședintele Rețelei, Adi Dohotaru.

Orașele pierd spații verzi, iar aerul devine tot mai greu de respirat, potrivit studiului comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană.

Dezvoltarea imobiliară haotică e percepută ca principala amenințare la adresa spațiilor verzi de aproape 64% dintre locuitorii marilor orașe din România.

De asemenea, 57% sunt nemulțumiți de calitatea aerului, potrivit studiului comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană.

Rezultatele indică o legătură directă între degradarea spațiilor verzi și calitatea aerului din orașe.

În Capitală, trei sferturi dintre locuitori se declară nemulțumiți de aerul pe care îl respiră, în timp ce la Iași vorbim de 63%. Cluj-Napoca înregistrează un nivel mai mic, mai exact de 48 de procente, sub media națională.

Studiul mai arată că spațiile verzi sunt percepute ca esențiale pentru sănătate. 95% dintre cei intervievați afirmă că există o legătură directă între starea de sănătate și accesul la natură urbană.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune la RFI că speră ca moțiunea de cenzură PSD-AUR să nu treacă de Parlament. Ea face apel la parlamentarii responsabili să nu voteze documentul. Ministrul USR vorbește pe de altă parte despre reformele începute la Ministerul Mediului.

Diana Buzoianu, despre moțiunea de cenzură PSD-AUR: ”Așteptarea mea este ca fiecare parlamentar să voteze pentru români, nu pentru a mulțumi un șef de partid sau altul, care sigur că au interesele lor private evidente, dar mai departe, votul de mâine nu este despre partide, este despre români (...). Sper că există suficient de mulți parlamentari, care nu sunt parlamentari de buzunar pentru PSD”.

Despre un Guvern minoritar: ”Eu cred că România are datoria să fie guvernată totuși de un Guvern care să fie responsabil. Un Guvern minoritar nu este un Guvern perfect, în nici un caz nu este situația ideală. În mod cert, consider că un Guvern minoritar între PNL și USR ar putea să fie mult mai bun pentru România, decât de exemplu un Guvern PSD cu orice alt partid”.

Despre reforma Romsilva: ”Hotărârea privind reorganizarea Romsilva ar fi fost o hotărâre mult mai serioasă, dacă nu ar fi trebuit să treacă prin tot acest proces de negociere, în care PSD a cerut pe rând scoaterea anumitor criterii de performanță. Inclusiv, au cerut reducerea anumitor criterii de performanță”.

Jurnal de știri

Intervenția vizează punerea în siguranță a acoperișului corpului central și al sălii de sport, prin reparații la nivelul șarpantei, înlocuirea elementelor degradate și refacerea învelitorilor: cu țiglă ceramică istorică pe corpul principal și tablă fălțuită la sala de sport. Reportaj.