Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

"Fără amiabilă, fără asigurător, fără acte" ... pe moment, ți se pare o soluție rapidă și eficientă: cel vinovat îți plătește direct și fiecare își vede de drum. În realitate, această alegere poate genera costuri mult mai mari și chiar riscuri legale. Cum este greșit să rezolvăm și de ce, dacă, de exemplu, ni s-a spart oglinda sau ni s-a zgâriat caroseria cât circulăm prin oraș?

Aflăm răspunsurile într-o nouă ediție a celei mai longevive emisiuni săptămânale de asigurări, "Ora de Risc" by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național.

Invitat: Marius CONSTANTINESCU, Director Daune, LEADER Team Insurance Broker.

La sfârșitul săptămânii trecute, cursul de schimb leu-euro a fost „neliniștit”. Rata de schimb a ajuns la 5,14 lei pentru un euro, cu un vârf de 5,20 pe piața interbancară, ceea ce înseamnă o creștere cu aproape 1%. Cursul de schimb nu se mișcă degeaba, mai ales după o lungă perioadă în care rata de schimb a fost extrem de stabilă, în ciuda numeroaselor deficite din economie. Să remarcăm că o mișcare rapidă a cursului a avut loc în luna mai 2025, în momentul în care George Simion, liderul AUR a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale și premierul de atunci și-a dat demisia.

Cu alte cuvinte, cursul de schimb a fost mai sensibil la evoluțiile din sfera politică decât la cele din economie. De altfel, Banca Națională a cheltuit în mai 2025, pentru a calma piața, aproximativ șase miliarde de euro din rezerva valutară.

Este ironic că unii deputați PSD sau AUR afirmă că devalorizarea leului de săptămâna trecută este cauzată de premierul Bolojan. La fel s-a întâmplat și anul trecut când George Simion îl găsea vinovat pe Nicușor Dan pentru evoluția rapidă a cursului de schimb.

Realitatea pieței este că unii investitori au vândut lei și au cumpărat euro. Aceasta este explicația simplă a creșterii valorii euro în raport de leu. Care este motivul pentru care unii investitori au schimbat leii în euro este, după cum se poate vedea, interpretabil.

Situația poate deveni mult mai complicată. Profesorul de economie Christian Năsulea a explicat că marii investitori în moneda românească în depozite bancare, în titluri de stat sau în obligațiuni de stat au beneficiat în ultimii patru ani de stabilitatea cursului de schimb. Adică, au putut să schimbe euro în lei, să depoziteze leii în bănci sau instrumente financiare și după o perioadă, un an sau mai mult, să transforme din nou leii în euro. Datorită stabilității cursului de schimb, aceste tranzacții erau foarte profitabile.

Acum, situația pieței valutare s-a schimbat, în sensul că euro crește. Profesorul Năsulea a explicat că în cazul unei devalorizări cu 10%, adică la un curs de schimb de aproximativ 5,6 lei pentru un euro, mulți investitori vor vinde lei și vor cumpăra euro.

De asemenea, există riscul ca unii investitori să se grăbească, adică să nu aștepte o devalorizare cu 10%, ci să ia decizia de a renunța la moneda românească și respectiv la instrumentele financiare în lei mai repede, de exemplu, la un curs de 5,2 sau 5,3 lei pentru un euro. Astăzi și mâine vom vedea în ce măsură „avalanșa” ieșirii investitorilor s-a pornit și cât de mare este „bulgărul”. Desigur, sunt câteva metode prin care se poate descuraja ieșirea banilor din România. Fie o intervenție pe piață a băncii centrale care nu poate fi decât limitată ca timp și gestionată în materie de costuri, fie o clarificare a situației în zona politică și o revenire a încrederii în evoluția economiei românești. BNR poate reduce și lichiditatea în lei de pe piață, ceea ce ar însemna o creștere a dobânzilor sau Ministerul Finanțelor poate folosi rezerva în euro pe care o are.

Scenariul cel mai sumbru este cel al ieșirii unor sume importante de bani, în euro, din România. Situația ar putea deveni asemănătoare cu cea din anul 2009, atunci când BNR a convenit cu băncile comerciale așa-numitul Acord de la Viena prin care băncile străine prezente pe piața locală s-au angajat că vor păstra expunerea pe România, mai ales că toate băncile cu capital străin aveau la acel moment linii de credite mari de la băncile-mamă. Angajamentul băncilor a venit la pachet cu un împrumut de la Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană care a fost folosit, printre altele, pentru a aduce lichiditate pe piața valutară. Deocamdată, acest scenariu este doar ipotetic, dar, în funcție de evoluțiile din zona politică probabilitatea îndeplinirii lui poate să crească.

În luna aprilie, s-au împlinit doi ani de când primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România a primit primii pacienți. Un spital construit integral de Asociația Dăruiește Viață, cu o investiție de 53 de milioane de euro, bani strânși exclusiv din donații și sponsorizări. 

"Îmi amintesc foarte clar începutul campaniei de SMS la 8864. Donații de 2 și 4 euro, recurente. Odată trimis SMS-ul, oamenii donează lunar.

Un amic mi-a spus atunci: „Îți dau eu 2 euro, dar ce înseamnă asta pentru un spital? Nimic.” Se simțea neimportant. Din acele SMS-uri am strâns însă peste 27 de milioane de euro. Asta spune mult. 

Pe măsură ce sumele creșteau în conturile asociației, tot mai mulți oameni au prins încredere în proiect. A venit apoi și cea mai mare sponsorizare din România: 10 milioane de euro de la o companie. Și tot așa. Proiectul a crescut, am construit clădirea, iar acum mergem dincolo de construcție.", ne-a povestit Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață, invitata emisiunii Sănătatea FM.

Spitalul de Oncologie și Radioterapie Pediatrică are echipamente de ultimă generație dar și facilități gândite special pentru copii și părinți: un cinema, un studio radio care emite și în spital, și online, grădină indoor, observator astronomic, sală de sport și spații de joacă și relaxare.

"Spitalul Marie Curie oferă pentru prima dată în România o abordare comprehensivă în tratarea cancerului pediatric. Este singurul loc din țară unde sunt reunite toate disciplinele necesare. Un copil diagnosticat cu o boală gravă primește toate tratamentele într-un singur loc. Nu mai este plimbat dintr-un spital în altul, cum se întâmpla înainte și cum, din păcate, se mai întâmplă în alte centre din țară.", ne-a spus Carmen Uscatu.

Primul Departament de Radioterapie Pediatric dintr-un spital de stat 

Din toamna lui 2025, la Marie Curie funcționează primul departament de radioterapie pediatrică dintr-un spital de stat din România. Este estimat că o treime din copiii diagnosticați cu cancer au nevoie de radioterapie care, anterior, se făcea în centrele de adulți ceea ce înseamnă că pacientul era plimbat între spitale. 

Avantaje: acces la cele mai noi tehnologii (unul dintre aparatele de radioterapie este unic și se bazează pe inteligență artificială pentru calcularea poziției pacientului); posibilitatea de anestezie pentru copiii mai mici (cărora anterior le era prohibitivă procedura); echipa multidisciplinară pentru tratament oncologic (practic un copil diagnostic poate beneficia în noul Spital de tratamentul triada: chimio, chirurgie și radioterapie); expertiză internațională: printr-un parteneriat cu Princess Maximă Center (cea mai mare clinică de oncologie pediatrică din Europa_ fiecare pacient este într-un proiect de twinning cu experții de acolo în radioterapie pentru stabilire curs tratament; ambient plăcut gândit pentru reducerea anxietății (buncarele sunt o lume a oceanelor și a comorilor ascunse) 

Serviciul integrat de Terapia Durerii 

Spitalul Marie Curie cu sprijinul oferit de DV (training, achiziție echipamente, realizare materiale informative) este singurul spital de copii cu un Serviciu Integrat de Terapia Durerii - ceea ce înseamnă că durerea este evaluată sistemic și gestionată (căutată, măsurată, gestionată)

Proiectul include: monitorizarea zilnică a durerii; educarea personalului pentru identificare și tratare durere că semn vital; instrumente de educare pentru pacienți (rigla durere, materiale informative despre tipurile de anestezie și cum se aplică); pompe speciale pentru PCA (Pacient Controlled Aneasthesia).

Echip mulți-disciplinară de neuro-oncologie pediatrică

O echipă din care fac parte oncologi, neurochirurgi, radioterapeuti, care, în doi ani, au ajuns să trateze aproape jumătate din cazurile neuro-oncologice din România. 

Program pentru chirurgia epilepsiei 

Pentru epilepsiile care sunt rezistente la tratament există posibilitatea intervenției chirurgicale. Dr. Oana Tarță a pus bazele acestui program pentru care a solicitat Ministerului Sănătății și CNAS să fie inclus în programul național de chirurgie a epilepsiei (disponibil doar adulților momentan) astfel încât electrozii să fie decontati de stat. Restul de echipamente sunt deja donate de Dăruiește Viață.

Înființarea centrului de transplant celule stem 

Dăruiește Viață a construit în noul Spital și 5 camere sterile pentru transplant, apoi a finanțat un fellowship de 1 an la Bambino Gesu în Roma pentru Dr. Mihaela Smarandoiu care s-a întors acum în țară să pună bazele centrului de transplant celule stem. Momentan copiii sunt tratați la Spitalul Fundeni, spital de adulți.  

Puteți dona pentru "Dăruiește Viață" prin SMS , online cu cardul pe site-ul oficial daruiesteviata.ro, sau redirecționând 3,5% din impozitul pe venit până la 25 mai 2026. Fondurile susțin construcția și dotarea spitalelor, în special Campusul Medical Pediatric. 

• SMS (Donație lunară/unică):
  • 8844 cu textul "SPITAL" (2 euro/lună).
  • 8864 cu textul "SPITAL" (4 euro/lună).
  • 8835 cu textul "PROMIT" (5 euro/lună).
  • 8830 cu textul "CAMPUS" (10 euro/lună).
• Online cu cardul: Direct pe site-ul oficial: daruiesteviata.ro.
• Redirecționare 3,5%: Completarea formularului 230 pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit.
• Transfer Bancar: Prin conturile IBAN afișate pe site, atât în RON cât și EURO.
• Implicare: Puteți crea o campanie de strângere de fonduri personalizată sau organiza o strângere de fonduri în cadrul unui grup.

De asemenea, puteți cumpăra diverse cadouri simbolice prin intermediul secțiunii "Raftul de Fericire" de pe site-ul Dăruiește Viață: tricouri, cercei, tricouri, lumânără parfumate etc. Fiecare cadou este o investiție, o cărămidă pusă pentru Campusul Medical Pediatric de la Marie Curie.

În 2025 CFR anunța înnoirea cu circa 60 de vagoane și 10 rame electrice, fabricate dintr-un material rulant modern, care aduce un plus real de confort pentru pasageri. E un semn că investițiile în flotă pot funcționa atunci când există finanțare și voință.

Dar ramele noi circulă pe șine vechi, în gări degradate, cu viteze de croazieră din altă epocă, ceea ce anulează o bună parte din experiența pozitivă.

Asociația Pro Infrastructură avertizează că lipsa de interes politic și capacitatea administrativă scăzută rămân principalele obstacole în modernizarea reală a căii ferate.

Un tren rapid și confortabil între București și Cluj, sau între București și Timișoara, ar putea deveni alternativa serioasă la avion sau mașină — și ar reduce masiv emisiile de carbon ale deplasărilor intercity.

Dar asta necesită ani de investiții susținute.

Leul s-a depreciat în raport cu euro până la 5,14 lei pentru o moneda unica. Este cea mai scăzută valoare din 2005, de când Banca Centrală calculează media la care au loc tranzacțiile valutare. O valoare apropiată s-a mai inregistrat în 8 mai 2025, după ce George Simion câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale. 

Matematic vorbind, cele doua partide ar reusi sa doboare cabinetul. Ilie Bolojan susţine că, dacă moţiunea trece, atunci opţiunea principală a PNL este să rămână la guvernare, dar nu în Coaliţie cu PSD, însă afirmă că există şi varianta trecerii în opoziţie. PSD -ul de partea sa, transmite inca odata liberalilor ca n-ar avea nimic impotriva refacerii Coalitiei, dar fara Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Presedintele ND care a sustinut constant ca nu poate depasi pozitia de mediator in aceasta criza, insista că România va păstra direcţia pro-occidentală şi după momentul moţiunii de cenzură.

Aparatorul s-a prezentat la termenul de judecată de astazi, după o perioadă în care a fost reprezentat de colaboratori ai cabinetului său. Tot astazi, judecătorul din proces  a formulat o cerere de abținere, invocând faptul că, în afara activității profesionale, este seminarist al avocatului Mircea Sinescu. Solicitarea magistratului a fost respinsa, spune Catalina Hopîrteanu de la Declic care explica ce precedent ar putea crea acest tip de abordare. 

Programul de ieșire din energia nucleară este oprit imediat, spune un comunicat al autoritatilor care menționează necesitatea autonomiei strategice. Engie, grupul care deține cele șase reactoare nucleare din Belgia, se arata „mirat” de această decizie. Va explicam mai tarziu.

“Degustărilor de Aur & artă caritabilă” este unul din evenimentele cu un concept jovial care îmbină vinul cu pictura și cu muzica. Pionier în jurnalismul de vin în 2002, Cezar Ioan este astăzi un nume de referință în industria vinului din România, fiind recunoscut în principal ca jurnalist, editor și fondator al platformei Vinul.ro. Din 2009 organizează „Premiile de excelență Vinul.ro”, un concurs independent care evaluează și promovează calitatea vinurilor românești.

Într-o recentă ediție a Degustărilor de Aur, un eveniment dedicat pasionaților de vin care vor să descopere vinurile medaliate la Premiile de Excelență Vinul.ro, pe muzica lui DJ Vasile, evenimentul a prezentat pictură live pe sticle de vin, picturi realizate de artista Lavinia Falcan, totul culminând cu o licitație caritabilă, fondurile fiind donate Asociației Arta Învinge Autismul.

Într-un alt eveniment, Cezar Ioan a propus să cunoastem mai bine Dobrogea, "sorbitură cu sorbitură", cu invitați special de la sud de Dunăre  - în cadrul unui eveniment de explorare a mai multor soiuri, stiluri și crame reprezentative pentru zonă.

Paul Tihan este un artist și songwriter român al cărui proiect, în forma actuală de cvintet, conturează un univers sonor dinamic condus de poezie. Între indie, rock alternativ și influențele progresive, muzica sa explorează vulnerabilitatea, curajul și căile de transformare interioară. În ultimii doi ani, Paul a lansat un album și un EP, două etape ce au pus bazele identității muzicale. Paul Tihan este invitatul emisiunii RFI360.

În 2024 pregătea piesele de pe EP-ul "Noduri I". În 2025, a venit și continuarea, prima piesa de pe viitorul EP fiind  „Norul călător”.

„Norul călător” este primul single de pe următorul material, conceput ca o extensie a primei părți, NODURI I. Prin noul material, Paul va aprofunda direcțiile explorate anterior, abordând noi zone de sound și estetică.

„Acum, cu gândul îndreptat spre formele de regăsire și pace, cam la un an distanță de NODURI I, apare primul cântec de pe materialul geamăn. Tot timpul ăsta s-a simțit ca o călătorie fără hartă în care viața și-a ales singură cursul și tempo-ul, iar întâmplările firești parcă au prins o altfel de rădăcină, un ecou mai clar. Am înțeles că lucrurile cresc drept, neumbrite și departe de a fi frânte doar în tihnă și pace.”

Pe 5 mai, lansarea va fi marcată și printr-un concert în Expirat Halele Carol în București, unde publicul va putea asculta live noul cântec. Piesa „Norul călător” va fi disponibilă pe toate platformele de streaming pe 1 mai.

Jurnal de știri

PSD nu va susține un Guvern minoritar, declară într-un interviu la RFI deputata social-democrată Natalia Intotero. În opinia sa, ”este obligatoriu să avem un Guvern proeuropean”. PSD a declanșat o criză politică de proporții, după ce i-a retras sprijinul premierului Ilie Bolojan și a depus o moțiune de cenzură alături de AUR.

Natalia Intotero, despre moțiunea de cenzură: ”Așteptările mele sunt ca moțiunea să treacă și să aibă mai multe voturi decât semnăturile care au fost depuse pentru moțiune”.

Despre Ilie Bolojan: ”Cred că ar trebui să ținem mai mult la țara noastră (...). Toate aceste propuneri vehiculate în spațiul public cu listarea companiilor profitabile ale statului român, oare chiar noi nu suntem în stare să avem mai multă grijă măcar de ceea ce a mai rămas din țara aceasta? E păcat! Avem o țară binecuvântată de Dumnezeu, cu forme de relief, cu potențial de investiție și în agricultură și noi am ajuns să importăm și legume din afara țării, din alte zone unde clima este deșertică?”.

Despre un eventual Guvern PSD-AUR: ”S-a spus din partea domnului președinte Grindeanu, dar și liderii de la partidul AUR, că nu s-a discutat acest lucru în momentul în care s-au decis să susținem împreună această moțiune de cenzură”.

Republica Moldova are, începând de astăzi, un procuror general, funcție devenită vacantă acum aproape un an. Președinta Maia Sandu a semnat în această dimineață un decret privind numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general, după ce oficialul a trecut de evaluarea externă. Evaluarea externă, sau vettingul, analizează integritatea și etica profesională a judecătorilor și procurorilor. Alexandru Machidon urmează să depună jurământul de investire pe parcursul zilei de astăzi, joi, 30 aprilie.

- Prima operațiune internațională de schimb de deținuți, coordonată de Republica Moldova, a fost încheiată cu succes: cei doi ofițeri moldoveni din Serviciul de Informații și Securitate au ajuns în siguranță la Chișinău, după ce au fost ținuți captivi în Rusia. În operațiune au fost implicați parteneri din SUA, Polonia, dar și România. Nicușor Dan declara că România a participat activ la recuperarea celor doi ofițeri moldoveni. Valeria Vițu aduce detalii noi în acest caz.

- Includerea lui Alexandru Bălan, fostul adjunct al Serviciul de Informații și Securitate, în schimbul internațional de deținuți s-a făcut la solicitarea Rusiei. Deși multe detalii nu au fost făcute publice, informațiile de până acum conturează o tranzacție complexă, cu implicații care depășesc dimensiunea bilaterală. Liliana Barbăroșie a discutat subiectul cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, analistul de securitate Mihai Isac, senior editor la Karadeniz Press.

- Președintele României Nicușor Dan spune că „dacă va exista o susținere majoritară în Republica Moldova, România este gata pentru proiectul Unirii.

- Președintele român s-a întâlnit la Dubrovnik cu premierul moldovean Alexandru Munteanu.

- Un nou punct de frontieră la Ungheni va conecta Moldova cu România.

- Republica Moldova vrea să schimbe rubla transnistreană cu leul moldovenesc și să introducă impozitele din Chișinău la Tiraspol. Intenția face parte din planul de integrare a regiunii separatiste. Care este reacția autorităților separatiste? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Justiția din Republica Moldova: între o condamnare de rezonanță și o reformă încă disputată. Într-un moment în care sistemul judiciar a emis una dintre cele mai discutate decizii din ultimii ani – condamnarea fostului oligarh Vlad Plahotniuc la 19 ani de închisoare – a reapărut intens dezbaterea privind direcția și legitimitatea reformei din justiție, inclusiv a mecanismului central al acesteia: evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Procesul este numit vetting. Liliana Barbăroșie explică.

- Resturile unei drone rusești au fost găsite pe un câmp din raionul Telenești din Republica Moldova.

Președintele României Nicușor Dan a declarat miercuri, 29 aprilie, fiind întrebat despre o posibilă unire cu Republica Moldova, că „dacă va exista majoritate (în R. Moldova, n.r.) pentru acest proiect, noi suntem gata”, scrie G4Media, citată de Ziarul de Gardă.

Nicușor Dan a fost întrebat de un jurnalist la o conferință de presă în Croația cum interpretează declarația Maiei Sandu despre unire ca posibilă variantă de accelerare a aderării R. Moldova la UE. Șeful statului român a amintit votul din 2018 din Parlamentul României.

„Din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul unanim al Parlamentului din 2018, care a spus că România e pregătită în orice moment în care cetățenii din R. Moldova o vor dori. Acum depinde de aspirațiile democratice ale cetățenilor R. Moldova. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a spus Nicușor Dan.

Maia Sandu a declarat în mai multe rânduri în acest an că o posibilă unire cu România ar fi o posibilitate ca Republica Moldova să intre mai rapid în UE. Cel mai recent, Maia Sandu a vorbit despre posibila unire într-un interviu pentru Le Monde.

***

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere, la Dubrovnik, cu președintele României, Nicușor Dan. Discuțiile s-au axat pe consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două state, sprijinul României pentru parcursul european al Republicii Moldova și proiectele comune.

***

Republica Moldova are începând de astăzi un procuror general, funcție devenită vacantă acum aproape un an. Președinta Maia Sandu a semnat în această dimineață un decret privind numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general, după ce oficialul a trecut de evaluarea externă. Evaluarea externă, sau vettingul, analizează integritatea și etica profesională a judecătorilor și procurorilor. Alexandru Machidon urmează să depună jurământul de investire pe parcursul zilei de astăzi, joi, 30 aprilie.

***

Un nou punct de trecere rutieră a frontierei, „Ungheni–Ungheni”, va fi instituit la granița dintre Republica Moldova și România, după ce guvernul de la Chișinău a inclus noul punct în Acordul bilateral privind punctele de trecere a frontierei de stat.

Postul „Ungheni–Ungheni” va face parte din infrastructura aferentă podului rutier peste râul Prut și va contribui la conectarea directă a Moldovei la rețeaua rutieră europeană. Autoritățile estimează că instituirea acestuia va permite redistribuirea fluxurilor de trafic și va reduce presiunea asupra punctelor de trecere existente, în special Leușeni–Albița și Sculeni–Sculeni. Totodată, timpii de așteptare la traversarea frontierei ar urma să se reducă, iar circulația persoanelor și transportul de mărfuri să devină mai rapidă.

De asemenea, punctul Ungheni-Ungheni va sprijini dezvoltarea schimburilor economice dintre Moldova și România, va reduce costurile logistice pentru agenții economici și va contribui la creșterea conectivității regionale.

Potrivit autorităților, noul punct de trecere va deveni funcțional după finalizarea podului transfrontalier peste Prut și va asigura legătura directă cu rețeaua de autostrăzi a României, inclusiv cu viitoarea autostradă A8 și cu rețeaua europeană de transport TEN-T. Investiția, care include podul și punctul comun de frontieră, este finanțată din fonduri europene nerambursabile, iar valoarea proiectului depășește 30 de milioane de euro.

***

Ministerul Apărării al Republicii Moldova confirmă faptul că drona găsită, miercuri, pe un câmp din raionul Telenești este cea care a survolat ilegal spațiul aerian la sfârșitul lunii martie.

***

Rusia a achitat consumul de gaze pentru Transnistria doar până pe 30 aprilie. Modelul economic din regiunea separatistă, bazat timp de decenii pe resurse energetice „aproape gratuite” din Federația Rusă devine tot mai nesustenabil, afirmă vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, la Radio Moldova. Prin livrări de gaze porționate, Moscova menține economia din regiunea din stânga Nistrului într-o stare permanentă de incertitudine.

Economia regiunii transnistrene a devenit aproape complet dependentă de livrările de gaze achitate de Federația Rusă, un model imprevizibil, care permite furnizarea energiei fără costuri directe pentru regiune, dar fără nicio garanție de stabilitate pe termen lung.

Chiveri spune că Rusia face achitări pentru gazele din Transnistria periodic, la fiecare 10 zile, două săptămâni și niciodată nu există certitudinea că plățile vor veni la timp pentru a asigura livrări fără pauze.

„Deci, situația nu este simplă”, a explicat vicepremierul moldovean al reintegrării. Mai ales că și alegerile din Ungaria ar putea schimba datele problemei. În prezent, gazele sunt livrate Transnistriei de compania maghiară MET și nu este clar încă dacă Ungaria va menține acest angajament cu Rusia după căderea lui Victor Orban.

„În orice caz, modelul actual nu este unul sustenabil și mai devreme sau mai târziu va trebui să revenim la un model transparent”, a concluzionat Valeriu Chiveri, vicepremier pentru reintegrare în Guvernul de la Chișinău.