Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Obezitatea sau boala bunăstării în secolul XXI - cum rezolvăm această provocare în rândul tinerelor generații și ce rol și-au ales să joace asiguratorii? Datele UNICEF arată că un copil din zece din întreaga lume se confruntă cu exces de greutate. Și la nivel național cifrele sunt îngrijorătoare. Ce soluții de sprijin există?

Aflăm răspunsurile într-o nouă ediție "Ora De Risc" by XPRIMM, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de aproape 20 de ani de către RFI România. Invitat: Dr. Alina EPURE, fondator Nutribalance.

Despre schimbările din Ungaria după alegerile din 12 aprilie discutăm cu domnul Ion M Ioniță, jurnalist și analist politic.

Cum îți poți păstra angajații și motiva echipele pe termen mediu sau lung? Ce erori poți face și, mai ales, cum le poți evita atunci când este vorba despre motivarea și starea de bine a oamenilor tăi Cum este, însă, mai bine să acționeze un antreprenor, mânat de buna-credință, pentru a gândi un pachet de beneficii și flexibil, și adaptat zilelor noastre?

Aflăm detalii din cadrul celei mai longevive emisiuni de Asigurari,”Ora de Risc” by XPRIMM, difuzată de RFI România, cel mai citat post de radio la nivel national, conform analizelor mediaTRUST pe 2024 si 2025.

Invitat: Eduard SIMIONESCU, CEO, GrECO România

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns aseară, împreună cu președintele Nicușor Dan, la Erevan, unde astăzi are loc summitul Comunității Politice Europene. Aceasta va co-prezida, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride. Maia Sandu va avea și mai multe întrevederi axate pe avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pe consolidarea parteneriatelor de securitate, anunță președinția de la Chișinău.

Temele ediției:

- Evenimente consacrate Zilei Libertății Presei la Chișinău: Republica Moldova urcă 4 poziții în Indicele Libertății Presei publicat de organizația Reporteri fără Frontiere, clasându-se pe locul 31. Astfel, Moldova se situează înaintea României, Ucrainei, SUA, și mult peste Rusia, una dintre cele mai restrictive țări pentru activitatea jurnaliștilor. Clasamentul este condus, ca și în anii precedenți, de Norvegia, urmată de Țările de Jos și Estonia. Situația mass-media în lume este la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, constată experții. Valeria Vițu are detalii.

- Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Victor Moșneag, redactor șef al publicației Ziarul de Gardă de la Chișinău, ziarul cu cel mai mare tiraj din Republica Moldova. Discutăm, în contextul Zilelor libertății presei, despre rolul presei independente în societate, dar și despre violența digitală împotriva jurnaliștilor, amplificată de rețelele de socializare. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Cine este procurorul general al Republicii Moldova, numit în funcție vineri? Alexandru Machedon a preluat mandatul, încheind astfel un ciclu de patru ani de interimate la vârful Procuraturii. În tot acest timp, autoritățile au susținut că întârzierea reflectă costul necesar al reformei justiției, în timp ce criticii au invocat instabilitatea instituțională și influența politică asupra procesului de numire. Care sunt provocările cărora trebuie să le facă față noul procuror general, într-o perioadă în care Republica Moldova negociază aderarea la UE, explică Liliana Barbăroșie.

- Administrația de la Tiraspol insistă tot mai mult pe ideea unei identități naționale separate, vorbind despre un așa-zis ”popor transnistrean”. Ce fel de construcție ideologică încearcă Tiraspolul să facă și cu ce scop? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Mai multe organizații de media, inclusiv Centrul pentru Jurnalism Independent, constată degradarea condițiilor de activitate a jurnaliștilor, pe fundalul hărțuirii online legate de reflectarea subiectelor politice sensibile. Presiunile sunt și mai mari în regiunea separatistă Transnistria și în autonomia găgăuză.

- Coletele comandate de pe platforme online cu o valoare mai mică de 150 de euro vor fi taxate cu TVA de 20%, începând cu 1 octombrie.

- Transportul public s-a scumpit în Chișinău din 1 mai, cu aproximativ 17 la sută.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a ajuns aseară, împreună cu președintele României Nicușor Dan, la Erevan, unde astăzi are loc summitul Comunității Politice Europene. găzduit de Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian. Anunțul a fost făcut de Maia Sandu pe rețeaua X.

Cei doi șefi de stat au călătorit împreună cu un avion militar românesc.

Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din peste 40 de țări ale continentului și reprezintă un forum esențial pentru dialog politic, cooperare în domeniul securității și consolidarea unității europene.

Nicușor Dan a anunțat o serie de reuniuni tematice privind securitatea energetică și amenințările hibride.

Președinția de la Chișinău anunță că în cadrul summitului Maia Sandu va co-prezida, alături de Președintele Franței, Emmanuel Macron, o sesiune dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride — una dintre temele centrale ale agendei europene în contextul actual de securitate.

Maia Sandu va avea mai multe întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pe consolidarea parteneriatelor de securitate.

De asemenea, șefa statului moldovean va lua parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anul trecut de Președintele Emmanuel Macron și Președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni.

***

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, a publicat Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova, o sinteză a principalelor evoluții din ultimul an. Documentul, lansat în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, arată că mass-media din Republica Moldova continuă să activeze într-un mediu marcat de probleme importante.

Memoriul constată degradarea condițiilor de activitate și a siguranței jurnaliștilor, în special pe fundalul hărțuirii online și al intimidărilor legate de reflectarea subiectelor politice sensibile. Documentul atrage atenția și asupra presiunilor exercitate asupra presei independente în UTA Găgăuzia, precum și asupra vulnerabilităților accentuate ale activității jurnalistice în regiunea transnistreană.

Documentul constată unele progrese legislative, inclusiv modificările la Codul serviciilor media audiovizuale și inițiativele privind protecția jurnaliștilor. Totuși, rămân nesoluționate probleme esențiale legate de lipsa unui cadru coerent pentru presa scrisă și online, transparența insuficientă a proprietății media, absența unui mecanism anti-SLAPP eficient și dificultățile persistente privind accesul la informațiile de interes public.

Autorii memoriului atrag atenția și asupra fragilității economice a presei independente, cauzată de piața publicitară slab dezvoltată, dependența de granturi și concentrarea veniturilor din publicitatea online în mâinile marilor platforme tehnologice.

***

Cu ocazia Zilei libertății presei, președinta Maia Sandu le-a mulțumit jurnaliștilor care servesc interesul public și contribuie, prin munca lor, la o societate mai informată și mai conștientă. „O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși, corecți și dedicați”, a declarat președinta de la Chișinău.

Și premierul Alexandru Munteanu a venit cu un mesaj, în care spune că o presă liberă nu este un lux, ci o condiție esențială pentru democrație. „Jurnaliștii nu doar informează. Ei ajută societatea să înțeleagă, să discearnă și să își formeze repere clare. Au un rol esențial în educarea publicului și în consolidarea unui stat sănătos”, a subliniat Alexandru Munteanu.

***

Comisia Electorală Centrală a anulat înregistrarea lui Victor Perțu, candidatul formațiunii „Democrația Acasă”, condusă de Vasile Costiuc, la funcția de primar al Orheiului, invocând legături directe cu fostul Partid „Șor” declarat neconstituțional.

Formațiunea Democrația Acasă a lui Vasile Costiuc, un apropiat al liderului AUR George Simion, a intrat în Parlament printr-o campanie susținută masiv pe rețelele de socializare. Declarat partid pro-european în alegeri, acțiunile lui Vasile Costiuc sunt văzute de analiști ca sugerând o apropiere de interesele partidelor pro-ruse din Republica Moldova, în special de structurile oligarhului condamnat, fugar la Moscova, Ilan Șor.

Excluderea candidatului susținut de Vasile Costiuc din cursa pentru primăria Orhei vine după ce Comisia Electorală a constatat existența unui posibil bloc electoral camuflat și utilizarea unor simboluri și mesaje asociate fostului partid Șor, interzis în Republica Moldova. Victor Perțu susține, însă, că este o decizie politică, iar liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, spune că hotărârea va fi contestată la Curtea de Apel. Alegerile locale repetate sunt programate la Orhei pentru 17 mai.

***

Coletele comandate de pe platforme online cu o valoare mai mică de 150 de euro vor fi taxate cu TVA de 20%, începând cu 1 octombrie, a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, citat de TVR Moldova. TVA-ul ar urma să fie inclus direct în prețul produselor sau achitat la ridicarea coletului, fără interacțiuni suplimentare cu instituțiile statului.

Datele oficiale arată că anul trecut moldovenii au primit în jur de zece milioane de colete expediate de platformele chinezești. Potrivit ministrului, dacă aceste bunuri ar fi fost comercializate în magazinele locale, bugetul ar fi încasat cel puțin 2 miliarde de lei din TVA.

Ministrul a invocat și necesitatea asigurării unui tratament echitabil pentru mediul de afaceri local. „Companiile care activează pe plan intern achită toate taxele, creează locuri de muncă și contribuie la economie. Este corect ca aceeași regulă de taxare să se aplice tuturor consumatorilor”, a menționat ministurl Finanțelor de la Chișinău.

***

Începând cu 1 mai, călătoria cu transportul public din Chișinău s-a scumpit cu un leu, de la 6 la 7 lei moldovenești. Au crescut și tarifele pentru abonamente, cu 17%. Autoritățile municipale afirmă că majorarea reflectă creșterea semnificativă a costurilor de operare, în special scumpirea carburanților. Totodată, municipalitatea precizează că nici noul tarif de 7 lei nu acoperă costul real al unei călătorii.

Jurnal de știri

România a avut o recoltă bogată de medalii la Campionatele Europene. La recent încheiatele campionate continentale de haltere, lupte și judo, România a strălucit din nou și a reușit o ploaie de medalii, una mai prețioasă ca alta, reușind de altfel poate una dintre cele mai de succes campanii pentru sportul românesc.

Deși în ultima vreme se credea că este pe o pantă descendentă, sportul românesc a demonstrat recent că este în continuare un izvor nesecat de campioni. Aceștia și-au făcut din nou datoria, ridicând drapelul României pe cele mai înalte. Sportivii noștri au fost la înălțime și au confirmat că România, este în top, cel puțin în Europa în sporturile cu greutate.

Este vorba de haltere, lupte și judo, sporturi olimpice care ne-ar putea reprezenta și la Jocurile de peste doi ani de la Los Angeles. Deocamdată, în comparație cu alte state europene, România stă bine la aceste sporturi cucerind în total 12 medalii, dintre care 3 de aur, 5 de argint, și 4 de bronz la campionatele continentale.

Să le luăm pe rând: 

La haltere, Mihaela Cambei a confirmat forma sa excelentă

La Campionatele Europene de haltere de la Batumi, delegația României a adunat nu mai puțin de șapte medalii dintre care două de aur. Mihaela Cambei, vicecampioană olimpică la Paris, a fost portdrapelul delegației României cu nu mai puțin de 3 medalii la categoria 53 de kg, dintre care a reușit aurul la smuls cu 95 kg, nou record european, și argint la stilul aruncat cu 114 kg, iar la total sportiva noastră a cucerit din nou argintul cu 209 kg. La întoarcerea în țară, Mihaela avea toate cele 3 medalii la gât:

“Aurul a fost unul dintre cele mai frumoase sentimente. A fost un campionat frumos, puternic si rezultatele au fost de nivelul Campionatelor Mondiale”

Pentru Mihaela Cambei a fost primul campionat european la noua categorie, una superioară iar românca este deja cu gândul la Jocurile Olimpice din 2028.

”Pentru mine e cam greu pentru că am schimbat categoria și sunt kilogramele lipsă corporale, dar știu ca va fi bine până la Jocurile de la Los Angeles. Trebuie să mă îngraș vreo 3-4 kilograme.”

O surpriză excelentă la Batumi a furnizat Luis Manuel Lauret Rodriguez

Sportivul de origine cubaneză care reprezintă România în concursul de haltere a adus una dintre cele mai importante performanțe pentru țara noastră la Campionatele Europene, după ce în cadrul categoriei 110 kg a câștigat argintul la total cu 414 kg, și medalia de aur la stilul smuls cu 195 kg, nou record european.

Luis Manuel a dedicat reușitele sale familiei rămase în Cuba, iar succesul din Georgia îi dă încredere cubanezului pentru următoarele competiții.

Tot la Batumi, Mihaela Cotruță a câștigat medalia de argint la stilul smuls cu o performanță de 99 kg, in cadrul categoriei de 63 kg, iar Tiberiu Donose a câștigat bronzul european la stilul smuls, cu o performanță de 154 kg, in cadrul categoriei de 79 kg.

Andreea Ana a luat aurul într-o zi cu alte trei medalii pentru sportivele noastre

La Campionatele Europene de lupte de la Tirana, România a obținut 4 medalii, dintre care una de aur cucerită de Andreea Beatrice Ana a patra oară campioană europeană la categoria 55 kg. Alexandra Anghel este vicecampioană europeană la categoria 76 kg, iar Alina Vuc Grigore a reușit să câștige medalia de bronz la categoria 50 kg. Tot la lupte, Kateryna Zelenykh sportiva de origine ucraineană care reprezintă România a cucerit bronzul la 68 kg. iar la judo Alex Creț a adus bronzul la categoria 90 kg.

Așadar, România a cules o recoltă bogată în medalii, sportul demonstrând că este  cel mai bun ambasador al țării noastre

Premieră la reuniunea Comunității Politice Europene, care începe astăzi la Erevan: Canada va fi prima națiune non-europeană prezentă la summit. Un eveniment cu multiple semnificații.

Canada devine prima țară non-europeană care participă la o reuniune a Comunității Politice Europene. După cum comentează cotidianul britanic The Guardian, prezența premierului canadian Mark Carney la Erevan este văzută ca parte a efortului de a construi noi legături, având în vedere tensiunile persistente cu administrația președintelui american Donald Trump.

Va fi, de asemenea, prima vizită oficială în Armenia a unui prim-ministru canadian în aproape un deceniu.

Potrivit unui comunicat al guvernului de la Ottawa,

”într-o lume mai periculoasă și mai divizată, Canada se concentrează pe ceea ce poate controla”.

La Summit, prim-ministrul se va întâlni cu liderii europeni pentru a consolida securitatea colectivă și pregătirea pentru apărare transatlantică, promovând în același timp sprijinul pentru Ucraina.

Premierul Mark Carney se arată astfel hotărât să construiască o nouă rețea de alianțe comerciale și diplomatice după pierderea piețelor americane sub Donald Trump.

De partea sa, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a scris pe rețeaua X că „Europa și Canada sunt mai mult decât niște parteneri care împărtășesc aceleași idei – cele două părți construiesc împreună o alianță globală pentru a apăra pacea, prosperitatea comună și multilateralismul”.

Citeste si"Pur şi simplu e imposibil": Vladimir Putin avertizează Armenia în cazul unei aderări la UE

Prezența Canadei este, de asemenea, o dovadă de sprijin occidental pentru Armenia în eforturile sale de a se distanța de Rusia, mai scrie The Guardian. Și aceasta, într-un moment în care abordarea Washingtonului față de adversarii Moscovei, cum ar fi Ucraina, este în cel mai bun caz ambiguă.

Erevanul a fost ales să găzduiască summitul CPE pentru a oferi Armeniei șansa de a-și demonstra legăturile consolidate cu Europa și, astfel, de a-și continua decuplarea lentă de Rusia, sub conducerea premierului Nikol Pașinian,

Acesta are în față alegeri parlamentare în iunie, în care se va confrunta cu trei partide de opoziție apropiate de Rusia.

Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia și a alianței Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) controlată de asemenea de Moscova, deși și-a înghețat apartenența la aceasta din urmă în 2024.

Președintele francez Emmanuel Macron a fost principalul susținător al unor legături mai strânse dintre Europa și Armenia, iar prezența sa la summitul de la Erevan este considerată o dovadă a acestui interes.

Comunitatea Politică Europeană este un organism care cuprinde 48 de state europene, inclusiv cei 27 de membri ai Uniunii Europene, Marea Britanie, Norvegia sau Elveția. Dar și state care aspiră ca calitatea de membru al Uniunii, cum ar fi țările din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și, iată, Armenia.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

E și o parte bună (Republica) - De ce nu vor PSD şi AUR ca toţi românii să ajungă milionari investind pe Bursă, aşa cum a făcut Petrişor Peiu, prim-vicepreşedintele AUR? (Ziarul Financiar) - Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum (CursDeGuvernare)

Organizarea pentru vot va fi discutată astăzi în grupurile parlamentare, pentru ca mâine să fie supusă moțiunea la vot în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Moţiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost semnată de 254 de parlamentari, peste pragul de 233 de voturi necesare pentru a forma o majoritate care să demită guvernul.

Aritmetica aprlamentară arată că partidele care au anunțat că îl susțin în continuare pe Ilie Bolojan, au în Parlament doar 164 de parlamentari din cei 233 cât este nevoie pentru majoritate. 

Decizia PSD de a iniţia o moţiune de cenzură alături de AUR nu este decât un  episod din seria de crize marcând regimul  politic al României. Căci, dincolo de aparenţele de stabilitate etalate atent, România nu a reuşit cu adevărat să reconstruiască punţile simbolice şi instituţionale afectate de cataclismul de la finele lui 2024, scrie politologul Ioan Stanomir, într-un articol de opinie publicat de HotNews.

Evenimentele de acum reprezintă imaginea unui impas niciodată depăşit. În mai mare măsură decât deficitul bugetar, deficitul de incredere este provocarea pe care nu o putem ignora. Ceea ce trebuie să refondăm este ȋnsuşi edificiul democraţiei constituţionale.

Iar ȋn această ecuaţie rolul șefului de stat este unul decisiv. Preşedintele Republicii are datoria de a acţiona spre a impune o direcţie internă şi externă. Lecţia mandatelor lui Klaus Iohannis este una lipsită de echivoc. Dispariţia  unui preşedinte creează spaţiul pe care demagogia şi radicalismul ȋl vor ocupa.

Criza de acum este simptomul acestei slăbiciuni a poziţiei prezidenţiale. Şeful de stat este mai mult decât un simplu observator neutru al vieţii publice. Legitimitatea sa ȋi conferă un rol de la care nu poate se poate deroba. 

Măștile cad, se limpezesc apele.

1. PNL are șansa să redevină liberal, conservator proeuropean, după diluarea doctrinară din timpul colaborării cu PSD. 
2. Ilie Bolojan a crescut mult ca om politic în această perioadă. După criza provocată de PSD, Bolojan nu doar că recuperează capitalul de încredere, dar catalizează electoratul antipesedist (care e majoritar în România). Se anunță un candidat redutabil la viitoarele alegeri prezidențiale.
3. PSD își scoate masca „proeuropeană” și redevine ceea ce a fost tot timpul în fondul său: un continuator al național ceaușismului antioccidental.
4. AUR își pierde aura de partid „antisistem” după ce s-a aliat cu „sistemul” de la PSD. 
5. USR și-a dat bacul la guvernare și a arătat că poate să și guverneze, nu doar să critice. A rezistat tentației de a crea crize, lăsând PSD să le facă.
6. După cum joacă cu PSD, Nicușor Dan va fi probabil președintele unui singur mandat, comentează jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica.

Peiu avea la finalul lui 2024, conform decaraţiei de avere, un portofoliu bursier cu o valoare de 1,5 milioane de euro, având acţiuni la OMV Petrom, Banca Transilvania, Romgaz.

Într-o declaraţie făcută pentru Gândul pe marginea acestui subiect, Petrişor Peiu a spus că la începutul anilor 2000 a investit pe Bursă 50.000 de euro, iar astăzi, după 20 de ani, a ajuns la un portofoliu bursier de 2 milioane de euro.

Dacă Ion Iliescu nu ar fi listat Petrom (sau companiile care au stat la baza actualului Petrom), dacă Victor Ponta nu ar fi listat Romgaz, dacă fondatorii Băncii Transilvania nu ar fi listat-o la Bursă, el nu ar fi ajuns milionar din investiţiile bursiere.

Dacă tot au o retorică suveranistă şi vor ca poporul, vor ca românii să o ducă mai bine, nu înţeleg de ce şi Petrişor Peiu, şi AUR, şi PSD nu vor ca mult mai mulţi români să devină milionari investind la Bursă?, se întreabă Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Ca să se dezvolte şi să dezvolte toată România, Bursa de la Bucureşti are nevoie şi de companii de stat listate la Bursă, şi de guvernanţă, şi de strategii de creştere care pot să vină din presiunea acţionarilor.

Niciun acţionar privat, fie el român, fie străin, nu poate să intre într-o companie de stat şi să impună o altă politică decât a statului.

Problema scandalului legat de programul guvernului Bolojan privind listarea unor pachete de acţiuni pe Bursă de la unele companii de stat este că mesagerul a fost greşit, respectiv vicepremierul Oana Gheoghiu.

Din păcate, s-a ratat încă un an de listare la Bursă a unor pachete de acţiuni în cazul companiilor deja listate sau altor companii de stat, mai ales acum, când pieţele bursiere din întreaga lume, inclusiv la Bucureşti, sunt pe maxime istorice.

Dacă nu te listezi acum, când pieţele au bani, când investitorii au bani, atât investitorii mari cât şi cei mici, când fondurile de pensii au bani, când există cerere, când evaluările sunt în creştere, atunci când să te listezi?

Fluvii de bani și investiții vor intra în România în următorii ani, iar în doar câteva săptămâni și luni angajații din administrație și mediul privat vor intra într-un proces de contractare pentru cele mai mari fluxuri de finanțare din istoria recentă a țării, dincolo de momentul 2020-2021, când debutul PNRR-ului a dus la o supracontractare masivă – 47 miliarde de euro față de alocarea inițială de 27 de miliarde.

Acum, suma totală a angajamentelor deja asumate sau aflate în curs de finalizare depășește 25 de miliarde de euro numai din sursele identificabile public – înzestrare militară, energie, infrastructură, resurse minerale critice.

Fiecare contract implică, chiar în aceste luni, semnături, decizii de atribuire, alegerea furnizorilor și a subcontractanților, relații între structuri publice și private, negocieri despre cine produce ce și unde și așa mai departe, în timp ce calendarul extrem de strâns dă un nou sens crizei politice.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Președintele Donald Trump a avertizat că intenționează să reducă drastic numărul trupelor americane staționate în Germania. Și Italia ar putea fi afectată de retragerea americană. Presa internațională evaluează consecințele.

”Furia lui Trump continuă”, titrează Süddeutsche Zeitung. ”Din moment ce acest președinte american guvernează pe baza simpatiilor și antipatiilor personale, care uneori schimbă tabăra la minut, Merz are acum o problemă. Și odată cu el, Germania și Europa”.

După cum comentează Le  Monde, ”vestea a venit ca un șoc în Germania, unde sunt staționați aproximativ 40.000 de americani: o prezență militară strategică și simbolică datând încă din epoca postbelică. Trupele retrase urmează să plece în următoarele șase până la 12 luni”.

Time notează că ”acțiunea lui Trump a venit pe fondul tensiunilor mocnite de mult timp dintre SUA și aliații săi europeni, în special din cauza războiului din Iran. Trump și-a exprimat frustrarea față de ceilalți membri NATO după ce aceștia au refuzat să ofere ajutor SUA și Israelului.

Citeste siNATO colaborează cu SUA pentru a înțelege detaliile retragerii trupelor din Germania

Când Europa a refuzat să trimită nave de război pentru a ajuta la deschiderea Strâmtorii Ormuz, el a numit NATO „inutil” și „laș” și de atunci pare că încearcă să-și pedepsească aliații europeni.

Documente interne ale Pentagonului arată că SUA lua în considerare o revizuire a sprijinului diplomatic american pentru „posesiunile imperiale” ale țărilor europene, cum ar fi Insulele Falkland, deținute de Marea Britanie, sau suspendarea Spaniei din NATO”.

”Trump amenință cu retragerea. Un risc și un impuls pentru Europa”, consideră ziarul italian Avvenire.

”Bruxelles poate și trebuie să conducă inițiativa: creșterea presiunii asupra lui Putin și afirmarea sa ca interlocutor principal alături de liderii ucraineni pentru a discuta un armistițiu”.

După cum amintește BBC, ”anul trecut, Washingtonul a decis să își reducă prezența în România, ca parte a planului lui Trump de a muta accentul angajamentului militar american din Europa către regiunea indo-pacifică.

Citeste siRetragerea trupelor americane din Germania era „aşteptată ( ministrul german al Apărării )

Există acum îngrijorări tot mai mari în cadrul NATO că ultima decizie a SUA ar putea slăbi organizația”.

În acest context, Financial Times observă că, ”pe măsură ce imaginea lui Donald Trump se deteriorează în Europa, mai multe grupuri politice, de la centru-dreapta până la grupările naționaliste, își redefinesc relația cu Statele Unite. Dincolo de calculele electorale, autonomia apare ca o temă centrală”.

Acești politicieni ”sunt acum rușinați de indulgența lor față de președintele american sau de faptul că s-au asociat cu acesta. Își mută atenția către o relație mai distantă dintre SUA și UE, revenind astfel la idei și figuri politice mai vechi. Charles de Gaulle este din nou la modă, și nu doar în dreapta”.