Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

România are o lege care obligă municipiile reședință de județ să creeze, începând din 2026, zone cu acces limitat pentru mașinile poluante. E un instrument legal serios, aliniat cu directivele europene privind calitatea aerului urban. Clujul a acționat devreme și a trecut la pietonalizări concrete.

Alte câteva orașe au anunțat planuri. Dar mulți primari tratează termenul ca pe o formalitate pe care o vor amâna sau ignora.

Aplicarea legii depinde de voință politică locală și de capacitatea administrațiilor de a gestiona opoziția – inevitabilă – a șoferilor și comercianților care se tem de impactul restricțiilor.

Experiența europeană arată că temerile sunt în general exagerate, iar beneficiile – calitatea aerului, spațiul public, siguranța – sunt reale și măsurabile.

Rămâne de văzut câte orașe vor trata 2026 ca pe un termen real, nu ca pe un punct de start pentru noi amânări.

Jurnal de știri

Cum se chinuie Grindeanu să-i convingă pe europenii moderați că alianța cu AUR nu înseamnă extremism (SpotMedia) - Strategia AUR: anticipate cu sprijin PNL și USR, nu guvern cu PSD – INTERVIU (Cotidianul) - Ce s-a întâmplat cu leul la moțiunile de cenzură care au dărâmat guverne în România (Libertatea)

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost citită ieri în Parlament, iar votul va fi pe data de 5 mai. Există două variante: moțiunea trece, situație în care premierul Bolojan este demis, sau moțiunea nu adună cele 233 de voturi necesare, iar guvernul supraviețuiește.

Dacă moțiunea trece și guvernul Bolojan cade, se deschid alte posibile variante. PSD și AUR nu au un plan coerent, nu știu ce urmează după o eventuală cădere a guvernului, prin urmare improvizează.

• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, cu un premier tot de la liberali.
• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, cu un premier așa-zis tehnocrat, agreat de ambele partide.
• PSD, PNL, USR și UDMR formează un nou guvern fără Bolojan, dar liberalii condiționează prezența în coaliție de preluarea funcției de premier de către Sorin Grindeanu.
• Cele trei variante de mai sus eșuează, iar PSD și AUR formează guvernul împreună.

Greu de spus în acest moment care dintre variantele de mai sus are cele mai multe șanse de realizare. Cert este că, de departe, cele mai mici șanse le au alegerile anticipate sau instalarea unei guvernări minoritare, fără susținere parlamentară. Soarta premierului Bolojan pare pecetluită.

Jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă subliniază că președintele Nicușor Dan s-a refugiat într-o așa-zisă neutralitate, lăsând de fapt PSD-ului spațiu de manevră pentru a-l debarca pe șeful Guvernului. Această criză politică declanșată de PSD nu putea avea loc fără girul președintelui. Nicușor Dan nu a taxat nici măcar afrontul PSD, care nu i-a comunicat în timpul consultărilor de luni moțiunea de cenzură inițiată împreună cu partidul extremist AUR.

Cu câteva săptămâni înainte de a decide ieșirea de la guvernare, Sorin Grindeanu a făcut o călătorie la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu liderii europeni cărora le-a vândut motive false pentru care PSD se pregătea să declanșeze demiterea executivului condus de Ilie Bolojan, informează SpotMedia.

Liderul social-democrat nu a vorbit nimic despre corupția din propriul partid, despre nemulțumirile oligarhiei PSD legate de concedierile din administrația centrală și locală, precum și despre cele provocate de reducerea cheltuielilor publice.

Din declarațiile și reacțiile de la Strasbourg reiese că e foarte greu pentru mulți oameni politici din Parlamentul European să înțeleagă orgoliile de la București și profunda criză de identitate prin care trece PSD, partidul-stat care controlează România de aproape 37 de ani.

Trebuie spus că europarlamentarii AUR și PSD au evitat să vorbească oficial cu jurnaliștii români acreditați la Strasbourg, dar Dan Nica, eurodeputat PSD din 2014, fost ministru al Telecomunicațiilor, investigat de DNA în Dosarul Microsoft, a susținut o declarație în plenul Parlamentului European: “…în România moțiunea de cenzură este despre prim-ministruul Ilie Bolojan, care s-a legat cu lanțul de caloriferul din Palatul Victoria și refuză să plece, deși i s-a retras sprijinul politic… A dus o politică de austeritate sălbatică, a dus la sărăcirea a milioane de români, la creșterea șomajului și la o activitate economică în care unii au fost supuși unui mare stres în România…”, a declarat Dan Nica, în plen, la Strasbourg.

Referirile pe care le face reprezentantul PSD sunt generale, subiective și nu se bazează pe date validate de instituții sau pe studii independente. Ele fac parte din punctajul de comunicare al PSD, care trebuie să convingă alegătorii, dar și partenerii României că nu social-democrații sunt responsabili pentru criza politică din țară, declanșată de retragerea lor de la guvernare.

„Tactic, AUR va da jos guvernul Bolojan. Strategic vrem să declanșăm alegerile anticipate”, spune Dan Dungaciu, într-un interviu pentru Cotidianul.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, spune, într-un interviu pentru Cotidianul, că strategia partidului este de a forța declanșarea procedurilor constituționale în vederea organizării alegerilor anticipate după ce, în prima etapă, va dărâma guvernul Bolojan împreună cu PSD, prin moțiune de cenzură.

România a consemnat în cei peste 35 de ani de democrație post-1989 un număr de șase moțiuni de cenzură care au trecut la vot și au dus la demiterea unor cabinete, două de stânga și patru de dreapta.

Este vorba de guvernele Boc, Ungureanu, Grindeanu, Dăncilă, Orban și Cîțu, iar cea împotriva lui Ilie Bolojan are toate șansele să treacă marți, 5 mai 2026, la vot, având 253 de semnături, peste numărul de 233 necesar pentru căderea Executivului.

Libertatea a analizat cursul oficial leu-euro din ziua adoptării moțiunilor și pe cel din ziua următoare și le-a comparat cu cele publicate de Banca Națională a României (BNR) cu două săptămâni dinaintea votului în Parlament, pentru a surprinde efectele.

Cea mai mare scădere consemnată de moneda națională în jurul unei moțiuni de cenzură a fost de 1.05%. Chiar dacă un procent pare puțin, trebuie menționat că la casele de schimb valutar cursul este mai mare decât cel oficial, iar scăderea i-a afectat în acel moment foarte mult pe cei cu rate în euro la bănci.

CSO Voluntari este noua campioană la volei feminin după victoria de marți seară împotriva echipei Alba Blaj. Jucătoarele de la CSO Voluntari sunt noile regine ale voleiului românesc, după ce au detronat campioana Volei Alba Blaj, învingând-o cu scorul general de 3-1. Petrecerea ilfovencelor a început chiar pe teren.

Spectacol total și o mare de bucurie la Voluntari! Echipa de volei fete a învins în finală cu scorul general de 3-1 pe Volei Alba Blaj și a cucerit al doilea titlu din istorie. Victoria decisivă a venit marți seara spre bucuria localnicilor care au umplut până la refuz sala din Voluntari. A fost al doilea titlu din istoria clubului, dar primul cucerit chiar în fața propriilor suporteri, așa că bucuria a fost de două ori mai mare, așa cum a declarat Irina Kosinski, jucătoare la echipa ilfoveană:

 „Bucuria asta nu se poate compara cu nimic. Mi-am dorit enorm să ies campioană la noi acasă și faptul că s-a îndeplinit e ceva extraordinar”.

Jucătoarele au cântat pe podium „We Are the Champions”, melodia pe care o exersează de doi ani și au promis o noapte albă.

„Sperăm că avem ce să facem în seara asta, fiind marți, dar promitem că ne vom distra” ”– Irina Kosinski, jucătoare CSO Voluntari.

Cele două finaliste s-au întâlnit de nu mai puțin de 11 ori în acest sezon, un record de anduranță care le-a făcut pe fete să se știe ca pe propriile buzunare.

„Vă dați seama că deja după a zecea oară ne cunoșteam ca-n palmă și pot să spun că a fost un avantaj pentru noi” – Irina Kosinski, jucătoare CSO Voluntari

Și ridicătoarea Iarina Axinte a fost în culmea fericirii după ce s-a văzut cu medalia de campioană la gât. Succesul fetelor de la Voluntari a fost clădit pe o muncă titanică. Iarina Axinte a dezvăluit că secretul a stat într-un grup unit, care a învățat să joace „tenis de picior” la încălzire și a supraviețuit unui început de an de coșmar, marcat de accidentări și boli.

„Dorința de joc, munca multă, un grup foarte unit și cred că asta ne-a adus și titlul. La început de ianuarie nu le-am avut nici pe Denisa Ionescu, nici pe Tara, erau ambele bolnave, am avut doar doi centri o perioadă bună de timp și mă bucur că am făcut față. La tenis de picior m-a ajutat antrenamentul, orice se învață cu antrenament și mă bucur foarte mult că avem un ritual așa înainte de meci” - Iarina Axinte, jucătoare CSO Voluntari.

Iarina Axinte nu are timp de vacanță – se pregătește să îmbrace din nou tricoul naționalei pentru o vară de foc.

„Planuri de vacanță nu prea am decât cu naționala, dar mă bucur să lupt pentru țara mea și să avem o vară bună” - Iarina Axinte, jucătoare CSO Voluntari.

Volei Alba Blaj a început mai bine meciul cu 5 blocaje decisive si victoria din primul set le-a oferit oaspetelor speranța ca pot muta finala la Blaj pt meciul decisiv, dar fetele din Voluntari au revenit spectaculos și au câștigat cu 3-1. Diana Vereș de la învinse a recunoscut cu fair play superioritatea adversarelor.

Președintele Federației, Adin Cojocaru, a privit încântat finala și anunță vremuri bune pentru națională.

 „O finală frumoasă chiar, așa cum a spus, cu mingi disputate, cu o luptă în linia a doua cu mingi foarte mult disputate. Chiar o finală reală, adevărată. Sperăm să fie tot așa un regal, să spunem așa, voleibalistic, între două echipe extrem de puternice și extrem de motivate” – Adin Cojocaru, președintele Federației Române de Volei.

Membrii Parlamentului Europeran au căzut de acord asupra unei definiții a violului valabile pentru întreaga Uniune Europeană. Ei solicită statelor includerea conceptului de consimțământ explicit. România se numără printre țările cu o legislație mai puțin favorabilă victimelor.

Într-un raport adoptat marți, cu 447 de voturi pentru, 160 împotrivă și 43 de abțineri, deputații europeni solicită statelor membre care încă se bazează pe definiții ale violului bazate pe forță sau violență să își alinieze legile la standardele internaționale, inclusiv Convenția de la Istanbul, ratificată de UE în 2023 - convenție pe care șase state membre ale UE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Letonia și Slovacia) nu au ratificat-o.

Aceste țări consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenței împotriva femeilor, această convenție promovează ideologia de gen, încurajează căsătoriile între homosexuali și acceptarea unui al treilea gen.

Iată însă că eurodeputații au luat o decizie, după o încercare eșuată în 2023.

Astfel, ei cer Comisiei Europene să legifereze cât mai curând posibil noțiunea de consimțământ în definiția violului.

Potrivit comunicatului Parlamentului Eoropean, „tăcerea, absența rezistenței, absența unui «nu» explicit, comportamentul sexual trecut sau orice relație actuală sau trecută nu ar trebui interpretate drept consimțământ”.

Cu alte cuvinte,  „Doar «da» înseamnă da. Orice altceva este nu”, după cum rezumă eurodeputatul Evin Incir (social-democrat), raportor al textului.

Mélissa Camara, membră a Partidului Verde, intervievată de AFP,  vede aici  „un semnal politic puternic transmis victimelor violenței dar și Comisiei Europene” .

În timp ce comisarul european pentru egalitate, Hadja Lhabib, și-a exprimat sprijinul pentru existența unui text pe această temă până la sfârșitul mandatului, în 2029.

Raportul s-a bucurat de un sprijin larg, cu excepția extremei drepte, care îl consideră o linie roșie.

După cum amintesc jurnaliștii de la Deutsche Welle, mai multe țări aplică acum principiul „doar «da» înseamnă da”. Implementat inițial în Suedia, acesta s-a răspândit în  țări precum Belgia, Danemarca, Croația, Grecia, Spania și Olanda, iar mai recent în Franța.

Alte țări, precum Germania, Austria și Polonia, aplică principiul „nu înseamnă nu”: „violul este considerat o infracțiune dacă actul este comis împotriva voinței explicite a victimei.

Mai mult, ”opt țări, printre care Italia la Ungaria sau România, încă le cer victimelor să dovedească, într-o anumită măsură, că au opus rezistență verbală, au fost constrânse sau s-au apărat fizic”, adaugă The Guardian.

În spatele acestei mobilizări parlamentare se află o realitate statistică alarmantă. Conform unui raport al Parlamentului European, „una din zece femei a suferit o formă de violență sexuală de la vârsta de 15 ani, iar una din douăzeci a fost violată”. În ciuda acestei constatări, răspunsul justiției penale rămâne lamentabil de inadecvat: „Doar 0,5% dintre violurile din Europa se soldează cu o condamnare”, a declarat raportorul Evin Incir pentru The Guardian.

Acest articol a fost realizat folosind drept sursă portalul de actualitate europeană Toute l’Europe

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Discursul regelui Charles al III-lea ținut marți în fața Congresului SUA este intens comentat de presa internațională. De asemenea,  marile publicații analizează consecințele retragerii Emiratelor Arabe Unite din OPEC.

Vorbind despre discursul suveranului britanic din Congresul SUA, El País remarcă faptul că „nimic nu poate fi mai bun decât puțin fast și ceremonie pentru a vindeca rănile unei relații bilaterale, grav afectate în ultimele luni”,

A fost ”o misiune de salvare”, notează și BBC.

”Obiectivul monarhului a fost de a atenua aceste tensiuni printr-o ofensivă a farmecului regal. Starea actuală a relațiilor dintre Statele Unite și Regatul Unit este tensionată – o reflectare a reticenței britanice de a sprijini pe deplin războiul comun americano-israelian împotriva Iranului.”

Charles, însă, nu a ezitat să „strecoare câteva remarci – de o subtilitate extremă – îndreptate către domnul Trump” și politicile sale, observă The New York Times.

Monarhul a vorbit despre „valoarea alianței transatlantice, importanța echilibrului de putere și pasiunea sa pentru mediu”.

„A făcut chiar referire la perioada petrecută în Marina Regală, chiar dacă domnul Trump denigrase capacitățile navale britanice în ultimele săptămâni”, adaugă cotidianul american.

Fără îndoială, unele dintre remarcile sale „ar fi putut fi percepute de publicul american ca avertismente voalate, fie intenționate, fie nu”, constată și Bloomberg.

Publicația de afaceri invocă îndeosebi pasajul în care regele a considerat „Magna Carta britanică o sursă de inspirație pentru Statele Unite cu privire la modul în care puterea executivă ar trebui să fie supusă unui sistem de controale și echilibre”.

Presa internațională se întreabă dacă retragerea Emiratelor Arabe Unite din OPEC: reprezintă cumva „începutul sfârșitului” pentru organizație.

După cum transmite CNBC, ”Abu Dhabi dă o „lovitură serioasă” marelui său vecin, Arabia Saudită. Emiratele au „interesul de a-și maximiza exporturile acum”, având în vedere avansul pe care îl au față de saudiți în ceea ce privește diversificarea economică.

Pentru CNN Implicațiile pentru piețele energetice globale vor fi probabil limitate pe termen scurt, având în vedere că Strâmtoarea Hormuz rămâne în mare parte închisă. O mare parte din petrolul și gazele naturale exportate de producătorii din Golf tranzitează strâmtoarea”.

Iar expertul consultat de Le Figaro este de părere că ”retragerea marchează un punct de cotitură major pentru OPEC. Deși efectele vor fi probabil limitate pe termen scurt, având în vedere perturbările actuale legate de război, „acest lucru se va traduce pe termen lung printr-o slăbire structurală a OPEC”.

Potrivit acestuia, Emiratele ar putea fi astfel tentate să își crească producția, ceea ce ar ridica „întrebări cu privire la sustenabilitatea rolului Arabiei Saudite” - sugerând o piață a petrolului potențial mai volatilă.

Acest articol a fost realizat folosind drept surse publicațiile Courrier International si Le Figaro

O dată pe an statistica publică date mai precise despre forța de muncă din România. Pe lângă binecunoscutul indicator al șomajului, sunt prezentate alte două categorii de populație și anume așa-numitele persoane subocupate și așa-numitele inactive, care nu caută un loc de muncă.

Ancheta statistică arată că anul trecut erau aproximativ 200.000 de persoane care nu își căutau un loc de muncă, deși ar fi fost disponibile să lucreze. Desigur, întrebarea este: cine sunt cei care nu vor să lucreze? Răspunsul nu îl dă cercetarea statistică, dar îl putem găsi în realitatea de zi cu zi.

Așadar, cine nu vrea să lucreze în România? Lăsăm la o parte cazurile medicale și ne uităm către cei care lucrează în afara țării. Este foarte posibil ca unii dintre ei să facă un fel de navetă între România și câteva state membre. Unii români merg să lucreze câteva luni în Europa după care se întorc în țară, unde nu au job (cel puțin oficial), pentru că așteaptă să plece din nou în Europa să muncească. Aceștia nu fac parte neapărat din diasporă, ci sunt mai mult niște navetiști europeni care nu au un loc de muncă stabil nici în Vest, nici acasă, în România.

O altă categorie de persoane care nu muncesc este cea pe care o descoperim atunci când vreun investitor rătăcit în mediul rural sau în orașele mici ale țării caută oameni să îi angajeze. Știrile din ultimii ani ne-au oferit câteva situații în care companiile nu găsesc personal. Scuza celor care refuză un job este, de obicei, salariul prea mic. Persoanele în cauză fac un calcul simplu: compară cât primesc din ajutoarele sociale plus alocațiile pentru copii cu salariul oferit din care se scad cheltuielile zilnice cu deplasarea și cu masa. De multe ori, bilanțul iese în favoarea ajutoarelor sociale, astfel că decizia este de a rămâne acasă și nu de a semna un contract de muncă.

De-a lungul anilor, au existat mai multe măsuri susținute din bani publici care și-au dorit să aducă o parte din persoanele care beneficiază de ajutor social în rândul forței de muncă active. Statul a oferit o subvenție pentru companiile care angajează personal nou, a fost asigurat transportul gratuit pentru muncitorii aflați la o anumită distanță de locul de muncă și a apărut și ideea ca dacă un beneficiar de ajutor social refuză un loc de muncă să îi fie redusă sau chiar suspendată plata sumelor de la stat. Până acum, indiferent de metoda încercată de guverne, rezultatele nu au fost spectaculoase.

Mai trebuie adăugată o categorie și anume cea a celor care lucrează „la negru”. Ei se regăsesc în toate celelalte grupe de cetățeni, adică pot fi navetiști europeni sau pot primi ajutoare sociale, dar pot lucra periodic fără contract de muncă. În mediul rural, munca „la negru” este destul de frecventă fie în gospodăriile cetățenilor, fie la unele mici întreprinderi locale. În fine, există și persoane care nu vor să lucreze dintr-un motiv simplu și anume sunt rentieri, încasează bani din investițiile pe care le-au făcut de-a lungul timpului.

O altă categorie statistică este cea a așa-numitelor persoane subocupate. Anul trecut, erau aproximativ 75.000 de oameni în această situație. Subocuparea se referă la angajați care lucrează cu program parțial, dar și-ar dori să aibă un program complet. Aici putem anticipa că sunt mame care au depășit perioada de plată pentru îngrijirea copilului, dar și persoane care din motive legate de calificare sau de limitările angajatorului sunt nevoite să lucreze în regim part-time. Ancheta statistică ne spune că aceștia și-ar dori să își extindă orele de lucru, dar din diverse motive ce țin de angajat sau de angajator trecerea către un contract cu timp complet de muncă nu se întâmplă.

Ambele categorii, subocupate și cei care nu mai caută de lucru, sunt într-o proporție mai mare în mediul rural decât în urban. Previzibil. Dar, să nu uităm că forța de muncă nefolosită la întregul potențial este o pierdere pentru economie.

Dezbatarea și votul  vor avea loc marți, 5 mai. Intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, textul sugereaza ca Executivul pregăteşte cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în Coaliţie, fără dezbatere publică şi fără o minimă asumare politică.  Ne lamurim in aceasta seara. 

Seful statului afirma că România păstrează direcţia pro-occidentală şi există o voinţă politică, la nivelul partidelor, pentru asta. Ipoteza suspendării din funcție „nu e o chestiune serioasă”, subliniaza presedintele, care adauga că a acționat în contextul crizei politice, în conformitate cu Constituția.

Suspectul, a fost reținut de civili și arestat. Numărul incidentelor antisemite crește rapid în Marea Britanie pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul Keir Starmer a catalogat atacul drept unul „profund îngrijorător”. 

Am discutat cu Petru Clej, corespondent RFI la Londra.

Soldații americani au găsit mii de supraviețuitori în stare critică și numeroase cadavre, descoperind ororile comise în primul lagăr nazist înființat în 1933.  Va fi cu noi, de la Berlin, corespondentul RFI , William Totok.

Pe 9 și 10 mai, Capitala devine iar un oraș dedicat alergătorilor și celor dispuși să facă mișcare, feriți fiind de mașini. Peste 12.000 de alergători sunt gata de start, în diferitele probe pregătite, iar pentru a vă motiva să fiti parte din mișcare, revine în emisiunea RFI360, unul dintre cei mai rapizi maratoniști români, Alexandru Corneschi.

Sunt tot mai mulți români care au început să alerge, să practice ciclism sau triatlon. Nu mai vorbim de probe rezervate profesioniștilor, ci de un adevărat stil de viață, un adevărat fenomen social, cu impact atât asupra sănătății. Dintr-un sondaj recent am aflat că pentru 61% dintre participanții, sportul de anduranță este o alegere de lifestyle, iar sănătatea este motivul principal pentru aproape jumătate (46%). Atmosfera de la evenimente și comunitatea creată în jurul acestor competiții sunt alte elemente care motivează concurenții.

"Practic atletismul de performanta de la 15 ani, am alergat majoritatea probelor atletice, de la proba de 4 x 400m stafeta pana la curse de ultramaraton. Am facut mereu sport in primul rand cu inima si am gasit in alergare modul perfect de a-mi gasi linistea.", spune maratonistul Alexandru Corneschi.

Cel mai bun timp al lui Alexandru Corneschi înregistrat în proba de maraton a fost de 2h13,39, în septembrie 2022. Continuă să alerge căutând performanța, în același timp a devenit inspirație fiind printre cei mai urmăriți sportivi online, când vine vorba de alergare. Oamenii îi cer sfaturi legate de antrenamente, echipamente sau competiții, iar Runners Club din care este parte, a devenit o frumoasă comunitate locală ce promovează mișcarea pentru sănătate.

Bucharest Half Marathon va avea loc în weekendul 9-10 mai 2026, cu start și sosire în Piața Constituției. Evenimentul include curse de 21 km, ștafetă, 10 km și 2.5 km.