Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Extraordinar de semnificativă vizita făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Muzeul masacrului de la Katyn din Varșovia, înainte de programul oficial din Polonia.

Pentru polonezi, Katyn are o semnificație puternică și aproape că nu este oraș în care să nu întâlnești o cruce, un monument sau un memorial consacrate acestui eveniment terifiant din istoria țării.

Ca o consecință directă și dramatică a pactului Ribbentrop-Molotov, Polonia a fost atacată, în 1939, din două direcții – la 1 septembrie, dinspre vest, de Germania nazistă și, la 17 septembrie, dinspre est, de URSS.

În primăvara anului 1940, la ordinul lui Stalin, circa 20.000 de ofițeri polonezi, prizonieri de război, au fost masacrați de Armata Roșie și îngropați în morminte comune în pădurea Katyn, aflată pe atunci pe teritoriul polonez ocupat, astăzi în componența Belarusului.

În pofida dovezilor existente, Moscova a negat orice responsabilitate, dând vina pe trupele germane, care au ajuns în regiune după momentul atacării URSS din iunie 1941.

De-abia în 1989, sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, Uniunea Sovietică și-a recunoscut responsabilitatea pentru un masacru care a decimat, de fapt, elita Poloniei. Pentru că acești 20.000 de ofițeri uciși proveneau din straturile cele mai educate ale societății poloneze, chemați sub arme în acel moment dramatic al istoriei țării.

Trauma colectivă se resimte până azi – Polonia nu poate uita ce înseamnă o lume fără reguli, dominată de forță, în care marile puteri decid, în secret, soarta celor mici, lipsiți de orice instanță care să le poată lua apărarea.

Când vedem atitudinea clară a Poloniei în politica ei internațională, trebuie să avem în minte și această dramă istorică.

Și, pentru ca dramatismul să fie complet, în primăvara lui 2010, un președinte polonez, Lech Kaczinski, și-a pierdut viața într-o catastrofă aviatică, tocmai pe când venea să participe la un eveniment de comemorare a masacrului, alături de președintele rus de atunci, Dmitri Medvedev.

O tragedie asupra căreia încă planează  numeroase semne de întrebare și suspiciuni.

Și iată că în zilele noastre, într-o lume în care pare că asistăm la apusul ordinii internaționale bazate pe reguli, președintele unei mici țări aflate periculos de aproape de războiul din Ucraina și de Rusia însăși, lansează un semnal de aducere aminte și de alarmă.

Este, desigur, o sfidare la adresa lui Vladimir Putin, care își asumă fără reținere moștenirea lui Iosif Stalin și vrea să rescrie istoria celui de-al doilea război mondial, aruncând vina tocmai pe victimele Pactului Ribbentrop-Molotov.

Dar este un semnal mai larg, de trezire pentru societățile care iubesc libertatea și democrația – că lumea de azi este amenințată tot mai mult de liderii puternici care vor să retraseze frontiere și să anexeze teritorii.

Un mesaj care poate ajunge chiar și până la Mar-a-Lago.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Guvernul a anunțat ieri condițiile financiare și proiectele pe care România le are în cadrul programului SAFE. Este vorba despre un program european creat pentru ca statele membre să își poată consolida industria de apărare, dar în program sunt incluse și obiective civile care pot fi considerate infrastructură critică în caz de conflict. La nivelul Uniunii Europene, programul are un buget total de 150 miliarde de euro care va fi folosit pentru credite pentru statele europene.

România are o alocare de 16,6 miliarde de euro, care vor fi folosiți pentru achiziții militare, pentru proiecte de investiții civile și pentru o serie de achiziții care vor fi făcute de Ministerul Administrației și Internelor.

Lista proiectelor este publică, nu insistăm. Doar putem remarca specificul acestui program derulat în premieră de Uniunea Europeană. În România, au fost destule comentarii legate de faptul că programul SAFE este bazat pe împrumuturi, iar cei care caută „nod în papură” s-au arătat îngrijorați de creșterea gradului de îndatorare și implicit de creșterea datoriei publice. Desigur, atunci când guvernele anterioare se împrumutau pentru plata salariilor bugetare nu era nimic de reproșat. Acum, când România se împrumută pentru a-și crește capacitatea de apărare a țării, se aud tot felul de voci sâcâitoare.

Adevărul este că dacă nu ar fi existat programul european, România ar fi avut trei posibile surse pentru a obține bani de investiții în sectorul de apărare: bugetul de stat, împrumuturi de la instituții financiare internaționale sau credite luate de pe piața financiară. Practic, primele două surse nu pot fi utilizate, pentru că deficitul trebuie să scadă, iar instituțiile financiare internaționale au reguli clare referitoare la finanțarea sectorului de apărare. În ceea ce privește creditele luate de pe piață, băncile au norme dure, conform cărora nu pot finanța sectorul de apărare și chiar dacă s-ar găsi variante de împrumut dobânda ar fi mare.

Prin programul SAFE, România primește un credit pe 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani, cu o dobândă mică. De aceea, condițiile financiare ale programului SAFE sunt cele mai bune posibile.

Programul are și condiția de colaborare între statele membre. Proiectele comune între două sau mai multe state europene au beneficiat de un punctaj mai mare, care, la final, le-a permis statelor să aibă un avantaj la alegerea proiectelor care vor fi finanțate. Condiția colaborării între state membre este logică pentru că Uniunea Europeană are ca obiectiv construirea unui sistem de apărare coerent la nivel european.

Un aspect important al programului SAFE este că finanțează proiecte civile, care însă devin importante în cazul unui conflict armat. Concret, România are alocate 4,2 miliarde de euro pentru câteva segmente din autostrăzile „Unirii” și „Modovei”, la care se adaugă 2,8 miliarde de euro pentru achiziții ale Ministerului Administrației și Internelor și 9,6 miliarde de euro pentru achiziții militare.

În fine, programul SAFE mai are o miză și anume aceea că ar trebui să încurajeze producția în țară, cu efectele de antrenare respective. Este esențial ca România să dezvolte capacități de producție sau să le utilieze pe cele existente într-o colaborare cu companii străine cu experiență și eventual cu suficient capital. În acest sens, programul poate deveni un factor de stimulare a creșterii economice, iar România are nevoie de astfel de efecte.

În acest moment, nu sunt clare proiectele care se vor derula în țară și care au șanse să contribuie la creșterea economică, dar producția locală este mai importantă decât achiziția înțelegând că lista de cumpărături este o soluție de termen scurt. Programul SAFE pornește anul acesta și el poate deveni un motor de creștere economică, nu doar de apărare.

Jurnal de știri

Un program cu fonduri de la Banca Mondială alocă bani pentru pregătirea celor care lucrează în sectorul agricol și pentru ca o serie de ferme să investească în tehnologii care îmbunătățesc parametrii mediului înconjurător.

Invitați la Rural: Mihai Constantinescu, director executiv al unității de management a programului RAPID din cadrul Ministerului Mediului, Ion Cioroianu, prim vice președinte Asociația Fermierilor din România, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Fermierii europeni vor economisi până la 215 milioane de euro ca urmare a unui nou pachet de simplificare a birocrației și sarcinilor de reglementare aprobat, recent, de Comisia Europeană. În unele cazuri, agricultorii vor resimți o reducere cu aproximativ 20% a timpului petrecut pentru administrarea politicii agricole comune (PAC), informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Noile norme vizează, printre altele, reducerea controalelor efectuate prin vizite la fermă și monitorizarea eligibilității de la distanță, evitarea dublei raportări pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor, sarcini simplificate pentru organizațiile de producători, în special pentru cele care desfășoară activitatea la nivel transfrontalier. De asemenea, statele membre beneficiază de o flexibilitate sporită în ceea ce privește modificarea planurilor strategice PAC, astfel încât acestea să poată fi mai bine ajustate la nevoile sectorului agricol.

În prezent, Comisia lucrează la simplificarea procedurilor pentru sectorul ecologic.

160 de milioane de euro vor fi puse la dispoziția operatorilor agroalimentari în acest an, prin granturi acordate pentru cofinanțarea activităților de promovare pe piața Uniunii Europene și pe piețe terțe. Cererile de propuneri au fost lansate la 22 ianuarie și rămân deschise timp de trei luni. În zilele de 27 și 28 ianuarie vor avea loc sesiuni de informare cu participare fizică la Bruxelles și online.

Acțiunile de promovare se vor desfășura sub sloganul comun „Enjoy, it’s from Europe” („Savurează, este din Europa”) și urmăresc, pe de o parte, să sensibilizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor europene și, pe de altă parte, să recompenseze fermierii și întreprinderile agroalimentare din UE pentru eforturile de a respecta standarde ridicate de siguranță și de mediu, notează Reprezentanța Comisiei Europene în România, într-un material informativ. Sunt vizate piețele externe cu un puternic potențial de creștere, inclusiv Regatul Unit, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore și America de Nord.

Comisia Europeană pregătește o strategie de combatere a bolilor animalelor, susținând că sacrificarea în masă a efectivelor nu mai este acceptabilă social și trebuie înlocuită treptat cu vaccinarea. Potrivit Euractiv Franța, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, intenționează să prezinte o propunere până în luna iulie a acestui an.

Inițiativa vine pe fondul unui val de boli ale animalelor și al nemulțumirii fermierilor din mai multe state membre față de politicile naționale sau europene în domeniu. În Grecia, epidemia de variolă a dus la sacrificarea a aproximativ 460.000 de ovine și caprine, iar fermierii au recurs la vaccinuri neaprobate în Uniunea Europeană, introduse ilegal din Turcia, în contextul în care autoritățile elene refuză să accepte vaccinarea animalelor pentru a proteja exporturile de brânză feta. Bruxelles-ul a avertizat Atena că riscă măsuri mai dure dacă nu schimbă abordarea.

În Franța și Spania, reapariția dermatozei nodulare contagioase la bovine a declanșat proteste, fermierii contestând sacrificările obligatorii și regulile sanitare considerate excesiv de stricte.

În următoarele săptămâni este așteptată o evaluare a legislației privind sănătatea animală din partea Comisiei Europene.

Marți, 27 ianuarie, președinta Comisiei și președintele Consiliului European participă la cel de-al 16-lea summit UE-India, care va avea loc la New Delhi. Progresele negocierilor, începute în urmă cu aproape 20 de ani, au adus cele două părți mai aproape de semnarea unui acord de liber schimb și există așteptări că acest lucru se va întâmpla la întâlnirea de marți.

Într-o comunicare a Executivului european se arată că discuțiile pentru acordul de liber schimb sunt în stadiul final și, dacă va fi încheiat, ar crea o piață de 2 miliarde de oameni, reducând tarifele anuale cu 4 miliarde de euro pentru exportatorii de toate dimensiunile și asigurând aprovizionarea cu materiale și produse esențiale.

Cu câteva zile înainte de summit, Politico scria că mai sunt încă nerezolvate aspecte dificile ale negocierilor. În ceea ce privește agricultura și bunurile sensibile, cum ar fi zahărul, Comisia este moderată, notează publicația citată, fiind foarte posibil să fie excluse de la concesiile vamale. În schimb, ar putea fi create condiții favorabile pentru exportul de vin și băuturi spirtoase din Uniunea Europeană în India, unde piața de consum este în creștere.

O posibilă încheiere a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și India a atras atenția la nivel global. BBC scrie că ambele părți caută parteneri comerciali de încredere, deoarece amenințările care decurg din geopolitică au creat un mediu tumultuos pentru comerț. India are nevoie să compenseze problemele tarifare cu SUA, iar UE să reducă dependența comercială de China, pe care o consideră nesigură, notează BBC, citând un analist de la The Economist. Iar The Economist, sub titlul „Europa este pe cale să semneze un mult așteptat acord de liber schimb cu India”, scrie că încheierea acestui acord este o modalitate de a arăta Americii și Chinei că și ceilalți au opțiuni.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și cancelarul german Friedrich Merz susțin intrarea provizorie în vigoare a acordului comercial al Uniunii Europene cu țările sud-americane din blocul Mercosur, în timp ce Franța se opune. Această poziționare apare în contextul în care, miercurea trecută, Parlamentul European a solicitat un aviz juridic din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), demers care ar putea întârzia ratificarea acordului cu până la doi ani, potrivit estimărilor citate de presa europeană.

Acordul UE–Mercosur este unul dintre cele mai controversate dosare comerciale, fiind criticat de organizațiile agricole europene pentru potențialul impact asupra sectoarelor sensibile, precum carnea de vită și carnea de pasăre.

Într-o declarație acordată postului Prima TV, preluată de Agerpres, ministrul român al agriculturii a afirmat că acordul nu va putea intra în vigoare înainte de o decizie a CJUE și a avertizat că o eventuală forțare a aplicării acestuia ar putea declanșa o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene în Parlamentul European.

Între timp, Italia și Germania își întăresc cooperarea. Săptămâna trecută, la Roma, peste 20 de miniștri din cele două țări s-au întâlnit pentru a discuta o colaborare mai strânsă în mai multe domenii, inclusiv în cel economic.

România va finanța 34 de proiecte prin programul european SAFE- „Acțiunea pentru securitatea Europei", dintre care 21 sunt dedicate exclusiv înzestrării armatei. Vom accesa aproximativ 17 miliarde de euro prin acest program temporar al UE, a doua cea mai mare alocare, destinată modernizării armatei și dezvoltării industriei de apărare. Finanțarea vizează proiecte de înzestrare (blindate, rachete, drone) și producție locală de arme de asalt, primele plăți fiind așteptate în primăvara acestui an. 

Pe de alta parte, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș a anunțat că minorul de 13 ani care si-a omorat prietenul a fost pus sub supraveghere specializată. O alta informatie arata ca cei doi adolescenţi de 15 ani arestaţi în dosarul de omor, ar fi agresat anterior un băiat de 18 ani. 

Radu Miruță a clarificat, într-o postare pe Facebook, că sacrificarea libertății, demnității și bunăstării oamenilor pentru un proiect personal de putere „nu poate fi vreodată patriotism”. Incercam sa ne lamurim cum a picat aceasta declaratie in contextul propagandei constante a extremei drepte. 

Pe de alta parte, Volodimir Zelenski a anuntat că un document al Statelor Unite privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este complet finalizat, iar Kievul așteaptă stabilirea datei și a locului pentru semnare.

După succesul incontestabil al turneului național "Argentinissimo, rădăcini", desfășurat în luna februarie 2025 care a cuprins 22 de concerte, artista Analia Selis revine pe scenele din România, cu un nou proiect cultural de amploare: turneul național "Volver".

Este în România din 2003, însă în 2004 a atras atenția tuturor după ce a câștigat locul al treilea la festivalul Cerbul de Aur din Brașov, reprezentând Argentina. Era normal să se întâmple asta, a venit la noi cu după ce a studiat pedagogia muzicală în Argentina și interpretarea vocală la Longy School of Music din Boston, SUA. 

După ce s-a stabilit aici, a prezentat aici mai multe proiecte care au avut imediat succes, Tango Simfonic, ArgEnTango și Interbelic Simfonic, acesta din urmă fiind dedicat tangoului românesc din perioada interbelică. Acum ne invită la Volver!

Turneul "Volver" se va desfășura în perioada 2 februarie - 8 martie 2026, concertul final de la București fiind o gală dedicată Zilei Femeii. Repertoriul ales cuprinde piese de tango și din folclorul latino-american, încărcate de emoție, rafinament și inspirație, cu texte puternice și mesaje esențiale, menite să atingă sufletul și să celebreze forța, grația și autenticitatea. O experiență artistică în care muzica, povestea și sensibilitatea se împletesc pentru a transmite mesaje despre echilibru, frumusețe interioară și armonia, în acord cu sărbătorile lunilor februarie și martie: Ziua Îndrăgostiților, Dragobete, Mărțișorul și Ziua Femeii.

"Ideea titlului mi-a venit pornind de la una dintre piesele incluse în repertoriu, cu care deschidem concertul: vechiul tango "Volver", devenit cunoscut în întreaga lume ca piesă emblematică a filmului "Volver", realizat de regizorul de Pedro Almodóvar. Piesa vorbește despre reîntoarcerea acasă după 20 de ani, însă pentru mine a căpătat, pe parcursul pregătirii acestui turneu, o altă semnificație, una care mă reprezintă profund în acest moment: "Volver" este rezultatul unei idei care s-a născut, a crescut și s-a dezvoltat fără presiune, fără chin, dar cu multă muncă, forță și încredere. "Volver" înseamnă "a reveni" și este inspirat de femeile luptătoare care revin în forță.", spune Analia Selis.

Turneul "VOLVER" integrează o importantă dimensiune socială și educațională. Proiectul include un concert caritabil de Mărțișor la Institutul Clinic Fundeni, dedicat copiilor și pacienților internați, familiilor acestora, precum și personalului medical.

Pe parcursul turneului, în fiecare oraș vor fi amplasate urne de donații, în parteneriat cu Asociația Umanitară "Speranța pentru România", publicul fiind invitat să contribuie, prin gesturi mici, la susținerea cazurilor medicale și sociale din întreaga țară.

Latura educațională este susținută printr-un workshop de două zile, oferit gratuit elevilor chitariști și pianiști ai Colegiului Național de Muzică "George Enescu".

Turneul include și concerte în formulă simfonică în localități care nu dispun de orchestră proprie, precum Lugoj și Jimbolia, unde artiștii vor evolua alături de Orchestra Filarmonicii din Arad, sub bagheta dirijorului Radu Popa.

05.02 - Satu Mare - Sala Filarmonicii "Dinu Lipatti" - 19:00

08.02 - Bistrița - Palatul Culturii - 19:00

12.02 - Arad - Sala Filarmonicii - 19:00

13.02 - Jimbolia - Casa de Cultură - 19:00

14.02 - Timișoara - Sala Capitol - 18:00

15.02 - Lugoj - Teatrul Municipal "Traian Grozăvescu" - 19:00

17.02 - Deva - Centrul Cultural "Drăgan Muntean" - 19:00

18.02 - Oradea - Muzeul Țării Crișurilor - 19:00

20.02 - Cluj-Napoca - Cinema Teatru "Florin Piersic" - 19:00

21.02 - Alba Iulia - Sala Dietei, Palatul Principilor - 19:00

23.02 - Pitești - Sala Filarmonicii - 19:00

24.02 - Piatra Neamț - Sala "Calistrat Hogaș" - 18:00

27.02 - Botoșani - Casa de Cultură a Sindicatelor - 18:30

01.03 - București - Concert privat - Institutul Clinic Fundeni

06.03 - Sibiu - Sala Thalia - 19:00

08.03 - București - Ateneul Român - 18:00

Pentru mai multe detalii despre turneul naţional "Volver", consultaţi site-ul www.analiaselis.com

Trebuie să scăpăm de gaz, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI purtătorul de cuvânt al organizației Greenpeace România, Mihnea Matache. Cum a arătat anul 2025 și care sunt perspectivele în 2026, din perspectiva politicilor de mediu?

Președintele american, Donald Trump, a făcut o serie de afirmații controversate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Șeful Casei Albe a spus între altele că energia verde este o ”înșelătorie” sau o ”fraudă”, depinde cum vrem să traducem cuvântul ”scam” folosit de liderul american, care se referă în special la energia eoliană.

Cum poți combate cu succes fake-news-urile privind schimbările climatice? Mihnea Matache, purtător de cuvânt Greenpeace: ”Am eu o vorbă pe care îmi place s-o spun: schimbările climatice se simt destul de greu în spatele limuzinei cu aer condiționat. Din păcate, avem de-a face cu diverși politicieni, diverse companii, care prioritizează aceste activități economice, care în mod direct afectează clima, natura și biodiversitatea și ne amenință bunăstarea noastră pe termen lung”.

Greenpeace România a lansat raportul de impact pe 2025. ”A fost un an încărcat, cu multe provocări sociale, politice și climatice”, arată documentul. Care a fost provocarea principală anul trecut?

Organizația de mediu a avut și succese în 2025: legea pentru comunitățile de energie a fost adoptată. De ce este important acest lucru și ce sunt comunitățile de energie?

Pe de altă parte, Greenpeace a continuat și lupta în instanță anul trecut. Organizația reclamă limitările accesului la justiție în cauze de mediu. Ce înseamnă asta?

Greenpeace este unul dintre opozanții proiectului Neptun Deep, de extragere a rezervelor de gaze din Marea Neagră. ONG-ul are un război întreg cu Ministerul Energiei. Care e problema cu acest proiect, de ce se opune organizația ecologistă?

Jurnal de știri

Încercăm să aflăm câteva răspunsuri în discuția cu domnul Iulian Fota, expert în studii de securitate, fost consilier prezidențial.