Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

V-ați cumpărat de curând un frigider, un televizor sau o mașină de spălat? Vi s-a propus să vă extindeți garanția producătorului cu 1-2 ani sau ați fost întrebat dacă nu vreti să vă asigurați produsul? Bunurile din casă cum le asigurăm? De ce este bine să facem asta și cât ne costă?

Sfaturile experților, dar și alte detalii, chiar amuzante, le aflăm astăzi, 20 ianuarie, dintr-o nouă ediție a emisiunii ”Ora de Risc”. Invitat la Ora De Risc: Marius CONSTANTINESCU, Director Daune, LEADER Team Insurance Broker.

Părăsirea CSI este o retragere tardivă, dar necesară, dintr-o organizație devenită epavă geopolitică inutilă pentru Republica Moldova, spune la RFI invitatul Moldova Zoom de astăzi, diplomatul și fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Ministerul de Externe de la Chișinău a inițiat procedurile pentru retragerea completă a Moldovei din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), structură moștenitoare a Uniunii Sovietice, dominată de Rusia. Chișinăul vrea astfel să lase în urmă și ultima rămășiță a Uniunii Sovietice pentru a fi gata de aderarea la UE către 2028.

Opoziția pro-rusă de la Chișinău a reacționat dur la declarațiile puterii pro-europene, în termeni care repetă la indigo retorica Kremlinului în raport cu Republica Moldova. „Poate duce țara noastră la o tragedie similară celei trăite de poporul Ucrainei”, spune liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon.

- Republica Moldova s-ar putea uni cu România în situația în care democrația ar fi amenințată de Rusia, explică Maia Sandu. Ce crede Rusia despre Unire? S-ar opune? Dar mai ales cât de mult ar conta părerea Kremlinului? Explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

- Guvernul accelerează procesul de amalgamare voluntară a localităților și vor începe consultări publice cu autoritățile locale și cetățenii. Executivul promite primării mai puternice și servicii publice mai accesibil. Autoritățile de la Chișinău anunță astfel începerea reformei administrative, una din cele mai dificile reforme din actualul mandat. Corespondenții noștri în nordul Republica Moldova au mers în mai multe localități pentru a vedea ce cred oamenii și autoritățile despre intenția Guvernului de a reforma administrația publică. O corespondență de Denis Chirtoca.

- România face pași rapizi pentru achiziționarea Portului Giurgiulești din sudul Republicii Moldova.

- Prim-ministrul Alexandru Munteanu este la Davos, unde vorbește miercuri la un panel din cadrul Forumului Economic și are o serie de întrevederi bilaterale cu lideri politici și reprezentanți ai companiilor internaționale cu potențial investițional.

- În 2027 încep lucrările la Autostrada Unirii, un pas major în conectarea Republicii Moldova la rețeaua de infrastructură rutieră a României și, implicit, la Vestul Europei.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, participă a Forumul Economic de la Davos. Astăzi premierul moldovean va vorbi la un panel din cadrul Forumului. Munteanu a anunțat că are și o serie de întrevederi bilaterale cu lideri politici și reprezentanți ai companiilor internaționale cu potențial investițional.

***

România face pași rapizi pentru achiziționarea Portului Giurgiulești din sudul Republicii Moldova. Odată ce va fi preluat de Portul din Constanța, traficul de marfă între România, Republica Moldova și Europa va reveni pe Dunăre, pentru că va fi cel mai ieftin. Portul Giurgiulești va fi practic o filială a Portului din Constanța. Republica Moldova va avea de câștigat din punct de vedere economic, a declarat la TVR Moldova ministrul Infrastructurii de la Chișinău, Vladimir Bolea.

„Din punct de vedere economic, Republica Moldova are numai de câștigat prin dezvoltarea unui astfel de port, care este automat inclus în circuitele navigabile din Uniunea Europeană, pentru că totuși portul din Constanța este un port din zona Schengen”, spune Vladimir Bolea.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este unicul proprietar indirect al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin compania Danube Logistics SRL, iar presa scrie că tranzacția cu portul Constanța s-ar ridica la 62 milioane de dolari.

***

Secretarul de stat al Ministerului Transporturilor din România, Ionel Scrioșteanu, a anunțat la rândul său o nouă strategie România-Republica Moldova privind punctelor vamale comune.

„Vom avea investiții în oglindă în zona punctelor de frontieră, așa încât să le gândim de aceeași capacitate să intre cât se poate de repede în trafic pe control coordonat”, spune Ionel Scrioșteanu.

Oficialul a mai declarat că în 2027 vor începe lucrările la Autostrada Unirii, fiind un pas major în conectarea Republicii Moldova la rețeaua de infrastructură rutieră a României și, implicit, la Vestul Europei.

Proiectul este finanțat din fonduri europene și din bugetul României. Procedura de licitație se desfășoară în regim accelerat, din cauza termenelor restrânse stabilite împreună cu Comisia Europeană. Obiectivul autorităților române este ca până în 2030 întreg tronsonul de autostradă dintre Pașcani și Ungheni să fie dat în exploatare. În paralel, autoritățile de la Chișinău lucrează pentru a continua autostrada până la Chișinău și apoi spre hotarul cu Ucraina.

***

Pentru Moscova, anunțul Chișinăului despre retragerea Moldovei din CSI „nu a fost neașteptat”, spune purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care susține că activitatea Moldovei în cadrul CSI a fost înghețată de mai mult timp. „Era clar că acest statut înghețat va fi oficializat mai devreme sau mai târziu. Nu putem decât să ne exprimăm regretul că Moldova își continuă cursul de negare a oricăror relații cu Rusia”, a comentat Peskov decizia Chișinăului.

***

Rusia a reacționat și la declarațiile președintei Maia Sandu care a spus că ar susține, dacă s-ar organiza un referendum, unirea Republicii Moldova cu România. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat în cadrul unei conferințe de presă că aceste presupuse planuri ar fi „distructive pentru statalitatea Republicii Moldova”. Lavrov a criticat guvernarea de la Chișinău, arătându-se indignat de folosirea termenului de „limba română” pe teritoriul țării și de faptul că în școli se predă istoria românilor.

Lavrov s-a arătat indignat și de faptul că Moldova acuză Rusia de toate problemele sale și a afirmat că Moscova nu oferă niciun motiv pentru ca autoritățile de la Chișinău să întreprindă acțiuni ostile, la instigarea, cum a spus el, a Uniunii Europene.

TV8 subliniază că acum două zile ministrul de Externe Mihai Popșoi, a declarat ieri că autoritățile de la Chișinău ar putea readuce în discuție subiectul unirii cu România, după modelul din 1918, în cazul în care Federația Rusă va amenința suveranitatea și integritatea teritorială a țării.

***

În eventualitatea unui conflict militar în Republica Moldova, s-ar putea constitui coaliții de voință în interiorul NATO, pe modelul celei din Ucraina, pentru a interveni, a declarat șeful Statului Major al Apărării din România, Vlad Gheorhiță, într-o conferință de presă la Sibiu, alături de generalul-șef al NATO. Oficialul român a precizat, citat de TVR Moldova, că Bucureștiul este alături de Chișinău și îi oferă sprijin pentru consolidarea capacității de apărare.

***

Potrivit datelor furnizate de Agenția Servicii Publice, în Registrul de stat al populației erau luați în evidență aproape 365 de mii de locuitori domiciliați în Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova. Doar puțin peste 8 mii din locuitorii regiunii transnistrene nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, declară într-un interviu la RFI că prezența la Davos este un lucru important și util pentru România. Demnitarul afirmă pe de altă parte că impresia sa este că ”asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele”, apropo de relațiile tensionate dintre SUA și Uniunea Europeană.

Dragoș Pîslaru, despre Forumul Economic de la Davos: ”Este în primul rând miza dialogului, într-o perioadă de tensiune. Eu aș folosi o metaforă, vă mărturisesc că imaginea mea este că asistăm la un divorț, în care cele două părți își prezintă argumentele. Am avut discursuri foarte puternice, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, premierul Canadei și astăzi vine și Donald Trump”.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene afișează un optimism prudent: ”Așa cum am folosit metafora cu divorțul, există și zona aceea de consiliere de cuplu. Cred că există încă multe șanse pentru ca lucrurile să nu deraieze complet (...). Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim pentru o situație în care într-adevăr vom avea o diplomație diferită, cu confruntări de blocuri, cu accente regionale mult mai puternice, lumea acum își caută să se replieze și să vadă cu cine se poate alia. Nu poți să rămâi pe cont propriu în momentul de față, la cum arată lucrurile”.

În opinia sa, ”prezența la Davos este importantă și utilă pentru România”.

Un alt început de an poate fi și o nouă scuză pentru a ne uita mai atent ce ambalaje aducem în casă, mai ales într-un context global în care curge plastic de peste tot. 

Fă un exercițiu și întreabă-te în magazine dacă sunt anumite alimente ambalate în coșul tău, pe care le poți găsi și vrac, evitând astfel să cumperi mere sau avocado în folii de plastic, spre exemplu. Sau cartofi în plase găurite – care în majoritatea cazurilor nu vor putea fi reciclate. 

Îți poți face, astfel, un obicei din a pune cât mai puține ambalaje în coș. Poate o ciocolată învelită doar într-o hârtie va câștiga loc în fața unei pungi cu bomboane ambalate individual în plastic; poate un salam întreg va fi mai de interes decât feliatele vidate în același plastic...

Jurnal de știri

Cu lacrimi de fericire, dar și de tristețe. Așa s-au despărțit fanii lui Dinamo și fostele glorii ale clubului de vechiul stadion din Ștefan cel Mare unde au intrat ieri buldozerele. Noua arenă va fi gata peste 2 ani și va costa 100 de milioane de euro, un sfert din sumă fiind finanțată de Primăria sectorului 2.

Bătrânul stadion Dinamo va fi pus la pământ după 75 de ani. Inaugurat în 1951, arena a fost ieri scena unor imagini care vor intra în istorie. 20 ianuarie 2026 va fi o dată de referință pentru dinamoviști și nu numai.

Buldozerele au intrat în Ștefan cel Mare sub privirile oficialilor, fostelor glorii ale clubului și câtorva sute de fani veniți să-și ia adio de la vechiul lor stadion. Aceștia au desfășurat o veritabilă vânătoare de „suveniruri” plecând cu scaune, sau bucăți tăiate din plasele porților. La nivelul terenului, au fost scrise mesaje tematice, cum ar fi:

„Decenii de glorie, ani de agonie, o istorie măreață / Rămas bun, a Bucureștiului unică fortăreață!”.

Câțiva suporteri au plâns, unii de tristețe alții de fericire, declarând că așteaptă să asiste la acest moment de ani buni de zile.

Văzînd un buldozer cum dă jos celebra firma luminoasă “Dinamo” de la intrare, un bătrân a vârsat câteva lacrimi aducându-și aminte că a pășit prima dată în 1970 în groapa din Ștefan cel Mare.

Copiii au fost însă bucuroși că în locul vechiului stadion devenit o ruină se va construi o arenă ultramodernă și un parc sportiv în care vor putea face sport gratuit așa cum a promis primarul sectorului 2.

Cel care este unul dintre inițiatorii principali ai proiectului, Președintele Clubului Sportiv Dinamo, Ionuț Popa, a deschis seria discursurilor oficiale mulțumind tuturor celor care s-au implicat. Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, sector ce va cofinanța construcția stadionului cu 25 de milioane de euro, adică un sfert din totalul investiției, a spus că așteaptă cât mai mulți copii să vină să facă sport în complexul Dinamo, mai ales că acesta se află în centrul Bucureștiului, unde se poate ajunge cu toate mijloacele de transport.

Pentru fostele glorii s-a încheiat un capitol din viața lor

Fost jucător emblematic în anii ’80, Costel Orac, a fost bucuros că a luat parte la începutul demolărilor și abia așteaptă să participe și la inaugurare.

Pe locul secund în clasamentul golgheterilor all time din campionatul românesc, Ionel Dănciulescu, a spus că victoria din 2008, atunci când Dinamo a învins pe Steaua cu 2-1 este cea mai frumoasă amintire din Ștefan cel Mare.

Fostul internațional Florin Prunea, a povestit că a venit de la vârsta de 9 ani în parcul Dinamo. Antrenorul secund al lui Dinamo, Florentin Petre, a crescut și el în complexul Dinamo și a vrut să plece acasă cu scaunul pe care îl avea în vestiar.

FC Dinamo va evolua pe stadionul construit de CS Dinamo

CS Dinamo a pregătit și o surpriză pentru suporteri, una care să marcheze momentul. În holul Sălii Polivalente a fost amplasată o cabină foto, pentru ca „fiecare suporter să poată pleca acasă cu o amintire pe viață”.

În scandările fanilor dinamoviști, unul dintre actorii principali ai proiectului, președintele de onoare de la CS Dinamo, Ionuț Lupescu, a spus ce așteptări are de la noua construcție, prevăzută să fie dată în folosință peste 25 de luni.

Ionuț Lupescu: “Aștept ca FC Dinamo din Superligă să evolueze pe acest stadion. Sper să vindem multe abonamente, să dăm dovadă că suntem cu totul și cu totul altceva decât tot ce există în România și în Europa, ce înseamnă spiritul dinamovist. Vă aștept cu brațele deschise, veniți să vedeți dacă se lucrează zi și noapte, să punem presiune, căci în România trebuie pusă presiune ca să fie rezultate. Hai Dinamo!”

Dominic Fritz despre coaliție: USR este responsabil până la limita durerii / PSD e nemulțumit de Bolojan pentru că Bolojan nu e Ciucă (G4Media) - Cum îngheaţă de frig România, cel mai mare producător de gaze din UE (Ziarul Financiar) - Cine și câte conducte magistrale a înlocuit, în fiecare din ultimii 10 ani, în București (SpotMedia) - Fascinația intelectualilor pentru fascism. Studiu de caz: asociația interbelică Criterion. „Există o amnezie colectivă a societății din România față de trecut” (Libertatea)

Ministerul Finanțelor a estimează – în baza unui calcul preliminar – că deficitul bugetar pentru 2025 va fi mai mic decât preconizase.

În termeni cash (standard național), deficitul este estimat la aproximativ 7,7% din PIB (circa 145 miliarde lei), față de 8,4% prognozați la ultima rectificare bugetară, din decembrie 2024 (aproximativ 160 miliarde lei).

Economia de 15 miliarde ar proveni din renegocierea PNRR, a explicat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

„Deficitul mai mic din acest an se explică prin trei factori principali – creșterea taxelor, comprimarea cheltuielilor publice prin înghețarea salariilor și pensiilor, intrarea unor sume mari de bani europeni spre final de exercițiu sau scoaterea de la finanțare a unor proiecte”.

Dar nicunul dintre acești trei factori nu e sustenabil, pe termen lung, susține profesorul Bogdan Glăvan pentru Europa Liberă.

„Ce se întâmplă după? În 2027 de exemplu? Vom avea aceeași problemă!”, concluzionează profesorul de Economie.

Președintele USR Dominic Fritz a vorbit într-un interviu G4Media despre ”responsabilitatea” USR și compromisurile politice pe care partidul său trebuie să le facă pentru a nu rupe coaliția de guvernare, în ciuda atacurilor zilnice venite din partea PSD. El a vorbit despre atacurile în serie ale PSD la adresa miniștrilor USR și a premierului Ilie Bolojan. ”PSD să ia odată decizia dacă rămâne la guvernare sau pleacă”, a mai spus Fritz, care a adăugat că ”USR este responsabil până la limita durerii”.

În același interviu Fritz a mai spus că viitorul buget trebuie să aibă în vedere închiderea unor companii de stat transformate în ”găuri negre” care produc doar pierderi. El a adăugat că actuala coaliție de guvernare nu are voința politică necesară pentru desființarea unor localități și județe care să ducă la o reformă administrativ-teritorială.

România, cel mai mare producător de gaze din UE, importă gaz inclusiv din Ungaria pentru a-şi acoperi consumul în zilele de iarnă. Circa 30% din necesarul zilelor friguroase sunt acoperite de importuri făcute pe vârf. Cu ce ne încălzesc resursele de pe hârtie dacă atunci când este cea mai mare nevoie, ele nu pot fi accesate, iar caloriferele sunt reci?, întreabă Ziarul Financiar. În iarna lui 2027, când Neptun Deep ar trebui să pro­ducă, România tot de importuri va depinde pentru a-şi acoperi consumul de gaze?

Rețeaua de transport și distribuție a agentului termic din subteranele Bucureștiului e învechită. Din cei 954 de kilometri de conducte magistrale, aproape 80% ar trebui înlocuite, din informațiile transmise de Termoenergetica SA.

Că rețeaua nu funcționează cum trebuie, simțim, zi de zi, când caloriferele noastre nu se încălzesc suficient, iar apa de la robinet rămâne abia dezmorțită.

Adevărul este că la înlocuirea conductelor se lucrează, an de an. Doar că în unele zone ale Bucureștiului efectele reparațiilor și modernizării rețelei magistrale de termoficare se simt. Iar în altele nu se simt.

Datele prezentate de SpotMedia arată că - după recordul de 73 km înlocuiți în 2024 - a urmat, în 2025, o scădere cu 10,7 km (adică aproximativ 14,7%). Nu e o prăbușire, dar indică o încetinire a ritmului. Rămâne să aflăm care au fost cauzele.

E relativ ușor de observat că, de departe, cei mai mulți kilometri de conductă magistrală s-au înlocuit în mandatele lui Nicușor Dan.

În cartea „Intelectualii și fascismul în România interbelică. Asociația Criterion”, istorica româno-americană Cristina A. Bejan reconstituie unul dintre cele mai incomode episoade ale culturii române: momentul în care o generație de intelectuali străluciți, formați în marile universități ale lumii și animați inițial de idealuri democratice, a devenit fascinată de fascism. 

Integral în Libertatea.

Presa internațională comentează inițiativa președintelui Donald Trump de constituire a Consiliului pentru Pace. Conceput inițial pentru a supraveghea procesul de pace în Gaza, sub mandat ONU, Consiliul capătă atribuții mult mai extinse. Washingtonul nu își ascunde dorința de a crea o alternativă la Națiunile Unite, cred comentatorii.

Trump creează un „club diplomatic cu bilete care costă 1 miliard de dolari fiecare”, titrează The Wall Street Journal.

Ziarul francez La Croix descrie astfel rolul pe care Donald Trump se pregătește să-l joace în fruntea acestui consiliu:

”Mandatul său seamănă cu o formă de președinție pe viață. El poate „numi un succesor” „oricând” și poate fi înlocuit doar în caz de „demisie voluntară” sau „incapacitate” stabilită în unanimitate de „consiliul executiv” al organizației, format la propria sa discreție.

Deși deciziile sunt luate de „majoritatea statelor membre”, fiecare cu „un vot”, acestea sunt, de asemenea, „supuse aprobării președintelui”, ceea ce, de facto, îi acordă lui Donald Trump drept de veto, deoarece acesta controlează și agenda”.

Iar Libération este de părere că, prin ”așa-numitul său Consiliu pentru Pace, Donald Trump vrea să privatizeze ordinea internațională.

Fundamental, obiectivul declarat de „pacificare” și „reconstrucție” a Gazei nu poate justifica o metodă care slăbește mecanismele democratice existente, deja fragile, și normalizează ideea că un singur lider, un „om puternic” cu ambiții hegemonice, poate crea un regim cvasi-internațional à la carte, cu taxe de intrare și putere discreționară”.

The Independent constată că deja se ridică întrebări cu privire la finanțare și transparență. Analiștii notează că statutul oferă puține detalii despre modul în care vor fi utilizate fondurile. Un comentariu al publicației The Atlantic a sugerat că această lipsă de claritate i-ar putea face pe liderii mondiali interesați să se întrebe unde anume vor merge banii lor.

”Rapoartele din mass-media au menționat că, dincolo de contribuțiile financiare substanțiale pentru calitatea de membru permanent, statutul acordă președintelui o mare marjă de manevră în ceea ce privește invitațiile și reînnoirile, ceea ce întărește îngrijorările criticilor cu privire la autoritatea concentrată și supravegherea limitată”, mai scrie The Independent.

”Invitarea Rusiei în Consiliul pentru Pace este un cadou pentru Vladimir Putin - dar va dezgusta Ucraina”. Este constatarea comentatorului rețelei de televiziune Sky News.

”Consiliul este menit să supravegheze în Gaza un armistițiu, adică exact ceea ce nu a reușit Donald Trump să intermedieze în Ucraina.

Această invitație nu va face decât să amplifice suspiciunile tot mai mari ale Europei că, atunci când vine vorba de negocieri de pace, Washingtonul favorizează puternic Moscova.

Pentru domnul Putin, este un cadou - încă un pas spre ieșirea din izolarea internațională și spre reabilitare”.

După cum transmite televiziunea australiană ABC, rămâne de văzut dacă Consiliul Păcii va deveni un mecanism autentic pentru reconstrucția Gazei sau o structură paralelă de putere care să conteste ONU.

Expertul consultat de rețeaua de televiziune crede că lumea ar trebui „să aștepte și să vadă” cine se va alătura pentru a vedea dacă ar putea fi un mecanism eficient.

Când a ridicat pretenții teritoriale asupra Danemarcei și i-a amenințat cu războiul comercial pe cei care îndrăznesc să-i sară în ajutor țării nordice, Donald Trump a făcut o greșeală asemănătoare cu cea a lui Vladimir Putin, atunci când a pornit războiul la scară largă asupra Ucrainei: a mizat pe lipsa de solidaritate a europenilor.

Iată că, după toate amenințările, Donald Trump primește un răspuns ferm.

Fie că a fost vorba despre cele opt țări amenințate direct, unele membre sau nu ale Uniunii Europene; fie că a fost vorba despre lideri sau instituții, răspunsul a fost același – nu ne vom lăsa intimidați.

Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a avertizat că răspunsul Uniunii Europene la amenințările președintelui american va fi ”neclintit”.

Iar președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre un răspuns ferm și proporțional. El a invocat chiar folosirea mecanismului anti-coerciție, o adevărată ”opțiune nucleară” europeană în materie de comerț.

Citeste siEmmanuel Macron, la Davos: «Intrăm într-o lume fără legi, în care dreptul internaţional este călcat în picioare»

De partea lor, miniștrii finanțelor din zona euro și-au afirmat solidaritatea cu Danemarca (țară care nu face parte din ”eurozonă”) și s-au declarat gata să-și apere interesele economice.

Joi, la Bruxelles, șefii de state și de guverne vor participa la o reuniune extraordinară consacrată Groenlandei – și chiar dacă unu, doi sau trei membri eurosceptici vor căuta să se izoleze din nou, răspunsul majorității covârșitoare va fi unul la fel de ferm.

Toate acestea reflectă acum starea de spirit dominantă din politica europeană și din societate.

Să observăm că până și partidele de extremă dreapta, care au luat drept model mișcarea MAGA a lui Donald Trump, bulversate de ultimele sale mișcări, încep să se delimiteze pentru a nu-și speria electoratul – de pildă, AfD din Germania și Reuniunea Națională din Franța.

La fel ca și Vladimir Putin în 2022, Donald Trump obține cu totul altceva decât s-ar fi așteptat din partea unor europeni pe care îi credea slabi, fricoși, dezbinați și gata să-și trădeze partenerii pentru propriile interese.

Citeste siParlamentul European va suspenda ratificarea acordului comercial dintre UE și SUA

Modalități de răspuns sunt multe, dar dincolo de aspectele tehnice și politice, întrebarea este: cum se face că, totuși, acești europeni atât de pașnici, iubitori de viață bună și concedii lungi, pot să strângă, dintr-odată, ca un arici?

Una dintre explicații este, desigur, legată de valorile comune și de înțelegea faptului că împreună putem fi puternici dar separat suntem frunze în vânt.

Dar poate, mai importantă este memoria istorică. Ca european, ești conștient că o cedare în fața pretențiilor teritoriale aduce nu liniște ci un întreg șir de nenorociri. Lecțiile celui de-al doilea război mondial sunt vii, locurile de aducere aminte se întâlnesc în Europa la tot pasul.

Ca est-european, știi la fel de bine că un lider cu ego supradimensionat, lăsat în afara controlului instituțiilor, nu aduce nici strălucire, nici măreție.

Și mai este ceva. Răspunzându-i ferm lui Donald Trump pe tema Groenlandei, europenii îi transmit un semnal și lui Vladimir Putin: că va trebui să gândească de două ori înainte de a le testa solidaritatea.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România