Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Marți și miercuri s-a jucat etapa cu numărul 7 a grupei de Liga Campionilor. Arsenal și Bayern sunt deja calificate în optimile competiției. Diseară, FCSB încearcă să facă o minune în grupa de Europa League în fața lui Dinamo Zagreb în deplasarea din Croația.

Cerul Europei nu este deloc senin în aceste zile. Continentul nostru este supus unei duble presiuni, din partea Rusiei lui Putin și Americii lui Trump. În această perioadă complicată, Tratatul de la Élysée, semnat la 22 ianuarie 1963 între președintele francez Charles de Gaulle și cancelarul german Konrad Adenauer, reprezintă un reper important.

În mesajul său de Ziua Franco-Germană, ambasadorul francez Nicolas Warnery subliniază că tratatul nu a consolidat doar reconcilierea dintre cele două națiuni după multiple războaie, ci a constituit și un fundament al construcției europene.

”Celebrăm astăzi 63 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée urmare a inițiativei unui mare francez, generalul Charles de Gaulle și a unul mare german, cancelarul Adenauer, un document care și-a propus să prezideze reconcilierea franco-germană. O reconciliere într-un ansamblu mai vast, al construcției europene. Dar și al cooperării bilaterale, în domenii mai extinse, cum ar fi cel al apărării, afacerilor externe, educației, tineretului, sfârșind prin a genera o prietenie profundă între cele două popoare.

În epoca noastră, de resurgență a conflictelor, de tensiuni trebuie să ne amintim de toți cei care au pus în operă acest tratat și această reconciliere.

Azi, în România celebrăm cele două limbi, cele două culturi, cele două sisteme școlare, cele două centre culturale, aici, la  București, la Cluj, la Iași, la Timișoara.

Anul 2025 a fost unul de intensificare a cooperării bilaterale franco-germane cu un nou cancelar care a discutat cu președintele francez, incluzând o agendă economică franco-germană și o acțiune foarte puternică a celor doi lideri în cadrul Alianței Atlantice sau în sânul Uniunii Europene.

Aici, în România, Franța și Germania au conlucrat în privința programului SAFE.

Știți că România este al doilea beneficiar al programului de finanțare din partea Comisiei Europene în ce privește reconstrucția industriei de armament.

Lucrăm împreună și pe frontul luptei împotriva dezinformării, prin cooperarea consolidată dintre France Medias Monde si Deutsche Welle.

Cu ceva timp mai în urmă în timp, cooperarea franco-germană s-a manifestat s-a manifestat prin prezența  Airbus în România, în cadrul IAR, care asigură mai mult de 8.000 de locuri de muncă și un important transfer de tehnologie și pentru economia României. Un alt sector este cel al automobilelor foarte important pentru România, Renault, cu Dacia și Continental care aici lucrează împreună în beneficiilor economiei românești”, transmite ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery.

De partea sa, ambasadoarea Germaniei, Angela Ganninger, amintește că în aceste vremuri de incertitudine, prietenia franco-germană este mai importantă ca niciodată: 

”Cu 63 de ani în urmă, Germania și Franța au deschis un nou capitol al relațiilor bilaterale prin încheierea Tratatului de la Elysée. Acest tratat stă la baza reconcilierii dintre țările noastre după trei războaie în decursul a 75 de ani și reprezintă de atunci un simbol pentru o prietenie franco-germană puternică și durabilă.

Aceasta nu înseamnă că, de atunci, Germania și Franța sunt mereu în consens și împărtășesc aceeași perspectivă, dar am găsit o modalitate de a ne cunoaște reciproc mult mai bine, prin schimburi și parteneriate la multe niveluri și de a ne coordona strâns și bazat pe încredere.

Totodată, datorită prieteniei franco-germane și alături de alți parteneri, am impulsionat integrarea europeană. O Europă puternică rămâne fundamentul politicii noastre externe și de securitate, dar și al politicii noastre economice.

Relațiile franco-germane se bazează pe încredere și pe un dialog permanent la toate nivelurile: în anul 2025, Consiliul de miniștri franco-german, condus de Președintele francez și de Cancelarul german, s-a reunit pentru a 25-a oară. Concret, dorim să colaborăm cu partenerii noștri pentru consolidarea competitivității și productivității europene, precum și a securității Europei.

Cooperarea strânsă nu există doar la nivelul capitalelor noastre. La 2 decembrie, France Médias Mondes și Deutsche Welle au semnat aici, în România, un acord pentru aprofundarea cooperării lor, cu precădere în ceea ce privește combaterea dezinformării.

Aici, în România, aniversăm împreună și Ziua franco-germană. Este important pentru noi să demonstrăm că dușmănia poate fi depășită, prietenia adevărată poate apărea și crește.

Acest lucru presupune deschidere, curaj și disponibilitatea de a ne asculta reciproc și de a semnala nedreptățile. O cale care a fost benefică pentru ambele noastre țări și pentru Europa. În aceste vremuri de incertitudine geopolitică, prietenia noastră este mai importantă ca niciodată.

Institutul Francez și Centrele culturale germane de la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara desfășoară astăzi acțiuni comune.

 Împreună cu ambasadorul Franței am programat discuții cu elevi de la Lycée Anna de Noailles, Internationale Deutsche Schule Bukarest, Colegiul German Goethe și Școala Germană Hermann Oberth.

Nu vrem să ne culcăm pe laurii ultimilor 63 de ani. Prietenia franco-germană se bazează pe idei mereu noi și originale și pe faptul că și generațiile viitoare sunt entuziasmate de aceste idei”, spune ambasadoarea Germaniei în România, Angela Ganninger.

Acest articol a fost articol realizat în colaborare de redacțiile în limba română ale RFI și Deutsche Welle

Presa internațională a reacționat imediat după discursul președintelui Donald Trump de la Forumul Economic Mondial de la Davos. Cele mai multe publicații remarcă afirmațiile liderului de la Casa Albă cum că nu are de gând să folosească forța în pentru preluarea Groenlandei. Alții însă au descoperit numeroase inexactități în discurs.

Trump exclude folosirea forței pentru a prelua Groenlanda și solicită „negocieri imediate” pentru obținerea acesteia, titrează Business Insider.

Potrivit revistei Time, comentariile vin pe fondul unei campanii prelungite a lui Trump de anexare a insulei, care este un teritoriu semi-autonom al Danemarcei.

Der Spiegel rezumă astfel discursul președintelui american:

”Superlative pentru sine, critici la adresa aliaților, fantezii despre o „Cupolă de Aur”: Donald Trump a vorbit timp de aproape două ore la Forumul Economic Mondial. El a adresat o amenințare nedisimulată europenilor”.

Iar Le Point concluzionează: „Escrocherie verde”, „sinucidere” culturală, ultimatum pentru Groenlanda și umilință pentru Emmanuel Macron: Donald Trump a transformat miercuri platforma de la Davos într-un tribunal împotriva Bătrânului Continent.  

CNN a verificat afirmațiile din discurs și a descoperit o avalanșă de afirmații false.

În afară de faptul că a numit-o de mai multe ori ”Islanda”, Trump s-a referit în repetate rânduri la Groenlanda ca la „o bucată de gheață”.

Deși Groenlanda este înghețată, nu este o simplă bucată de gheață; este o vastă masă de uscat unde trăiesc peste 56.000 de oameni. Trump nu a menționat populația locală, care se opune în mod covârșitor unei preluări americane.

Trump a remarcat corect că SUA au construit instalații militare în Groenlanda în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Danemarca era ocupată de Germania nazistă.

Dar Groenlanda nu a fost niciodată o posesiune americană pe care să o „returneze”.

Cât privește faptul că Statele Unite nu au câștigat nimic de pe urma NATO, acest lucru pur și simplu nu este adevărat – chiar dacă lăsăm la o parte argumentele conform cărora SUA au obținut importante beneficii militare, economice și politice de pe urma existenței alianței. NATO a venit în apărarea SUA după atacurile teroriste al-Qaeda din 11 septembrie 2001.

Apoi, Trump a vorbit despre investițiile de „18 trilioane de dolari” pe care susține că le-a obținut în primul său an de mandat. Această cifră este fictivă; propriul site al Casei Albe indică o cifră de „9,6 trilioane de dolari” și chiar și această cifră este extrem de umflată.

Un loc de desfășurare, două discursuri – cum l-a umilit Mark Carney pe Donald Trump la Davos – citim în The Conversation: 

”Discursul lui Carney a fost bine primit atât acasă, cât și în întreaga lume. Viziunea sa despre cum „puterea legitimității, integrității și regulilor va rămâne importantă dacă alegem să le folosim împreună” a oferit, de asemenea, o viziune pozitivă într-o perioadă întunecată.

Trump a spus că nu va folosi „o forță excesivă” pentru a achiziționa Groenlanda.

Dar, în timp ce Trump și-a prezentat marea viziune de a proteja și prețui bogații și de a alinia națiunile pentru a îndeplini voința Americii, el a fost în contrast puternic cu Carney”.

Lăutarii (G4Media) - Rezultatul AUR din cel mai recent sondaj de opinie: adevăratul semnal de alarmă este normalizarea partidelor de extremă dreapta (PressOne) - Războiul de la graniță intră în al cincilea an. Legea Apărării – încă la sertar. Aleșii români promit că până la vară va fi adoptată (Europa Liberă) - Bacău, hub al industriei de apărare / Cum produc două fabrici româno-israeliene din industria de apărare echipamente pentru clienți naționali și internaționali (Economedia)

Donald Trump a precizat că SUA nu vor prelua prin forță Groenlanda, dar i-a criticat dur pe aliații europeni, în discursul său atât de așteptat la Forumul Economic de la Davos. Politologul Flavius Caba analizează, pentru „Adevărul”, discursul liderului de la Casa Albă și vorbește despre direcțiile trasate de acesta.

Expertul preconizează că va fi o perioadă de transformări geo-economice. Alianțele, inclusiv cea transatlantică, se află în reformare iar marile puteri pot dicta anumiți termeni în negocieri.

Polarizarea va fi cuvântul de ordine, atât la nivelul alianțelor, cât și pe plan intern, în cele mai multe state. Pe de altă parte, puterile regionale vor avea un alt statut față de marile puteri, evident nu la fel de privilegiat.

Dependentă de Statele Unite în ce privește securitatea, România are puține opțiuni. Flavius Caba consideră că Bucureștiul va trebui să continue parteneriatul cu SUA, pentru a traversa cu bine turbulențele viitorilor ani, fără a se decupla de Uniunea Europeană.

„În ce privește România, este nevoie de atitudine. În acest context nu cred că e indicată o poziție totală de neutralitate. Parteneriatul nostru cu Statele Unite trebuie să continue, trebuie să fie găsite soluții. Interesul nostru securitar, contextul actual, toate acestea poziții ale noastre ne determină să lucrăm în continuare pe acest parteneriat cu SUA”, punctează Flavius Caba.

Amenințările tot mai stridente lansate în ultimele zile de unii lideri PSD la adresa premierului Ilie Bolojan fac parte dintr-o strategie destul de rudimentară de negociere a partidului condus de Sorin Grindeanu. Prin vocile unor lideri din eșalonul doi, PSD vorbește tot mai insistent despre schimbarea lui Ilie Bolojan de la Guvern.

La rândul ei, gruparea Thuma-Hellvig s-a activat din nou, crescând presiunea internă asupra liderului PNL, foarte probabil în bună coordonare cu PSD. Și ei vor să capete ceva la marea împărțeală. Suplimentar, PSD a cerut mai nou șefia Serviciului Român de Informații, mărind pretențiile.

Jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă amintește că toate aceste agitații mediatice se întâmplă în plină negociere pentru un pachet mare de funcții-cheie în statul român, care include șefia serviciilor secrete și șefia parchetelor. La ele se adaugă elaborarea bugetului de stat pe 2026. În mod evident, fiecare partid, fiecare grup de interese caută să tragă spuza pe turta lui. 

Adevărul este că PSD nu vrea să-l schimbe pe ”lăutarul Bolojan”, cel puțin nu acumEi vor ca lăutarul să danseze după muzica lor, după playlist cum zice Manda, deși vioara a doua este acum în mâinile premierului Ilie Bolojan, iar vioara întâi este la președintele Nicușor Dan.

Cel mai recent sondaj INSCOP plasează AUR în topul preferințelor românilor, dacă duminica următoare s-ar organiza alegeri parlamentare. 40,9% dintre cetățenii cu drept de vot ar pune ștampila în dreptul AUR, în timp ce doar 18,2% ar vota cu PSD, 13,5% cu PNL și doar 11,7% cu USR. 

Deși scorul marchează o ușoară creștere față de noiembrie 2025, când AUR înregistra 38% într-un alt sondaj de opinie, sociologul Dani Sandu explică pentru PressOne cum noul procent e mai mult un semn al nemulțumirii față de actuala coaliție de guvernare și mai puțin o intenție reală de vot. 

Astfel, sondajul exprimă mai degrabă o nemulțumire generală decât o preferință specifică pentru AUR. 

Sociologul este convins că la alegerile de peste 3 ani, votul pentru AUR nu va mai fi la 40%, așa cum s-a întâmplat și în Germania cu dreapta extremă. În plus, sondajul supraestimează prezența la vot (72%) comparat cu procentele obișnuite (30-40%), ceea ce poate distorsiona rezultatele.

Riscul real este normalizarea extremismului.

Proiectul Legii Apărării Naționale a trecut în decembrie 2025, prin aprobare tacită, de Camera Deputaților.

Senatul – camera decizională a Parlamentului în acest caz – nu a dezbătut însă proiectul și nici nu a stabilit încă o dată pentru vot.

Aleșii promit că îl vor adopta cel târziu până în vară.

Europa Liberă a scris în ultimii ani de mai multe ori că România întârzie modernizarea legilor apărării – în condițiile în care, în februarie 2026, se vor împlini patru ani de război în vecinătatea sa.

Fabrica Elmet, înființată de grupul israelian Elbit la Bacău, și A.E. Electronics, înființată în 1998 ca un joint venture între compania românească Aerostar și grupul Elbit Systems, sunt două dintre cele mai importante companii din industria de apărare din România. Economedia a participat la o vizită în cadrul acestor fabrici și vă arată cum se produc local echipamente și componente pentru industria militară locală și intrenațională.

Elmet produce componente de armament și apărare terestră, specializată în proiectarea, dezvoltarea, fabricarea și integrarea de tunuri, mortiere, sisteme de arme controlate de la distanță, turele cu și fără pilot și tancuri.

A.E. Electronics are clienți mari precum Boeing, Lockheed Martin și Airbus, și 350 de angajați.

Tensiunile dintre SUA și Uniunea Europeană au fost vizibile în primele zile ale săptămânii, la Forumul Economic de la Davos. Nervozitatea s-a simțit în luările de poziție atât ale oficialilor europeni, cât și ale celor americani. În acest context, experții în economie avansează o serie întreagă de soluții pentru ca Uniunea Europeană să aibă o poziție mai bună de negociere pe subiectele comerciale și geopolitice. Astfel, publicația franceză „La Tribune” avansează o idee care la prima vedere ar putea fi eficientă. Este vorba despre datoria americană pe care a cumpărat-o Europa, respectiv vânzarea acestor active.

George Saravelos, expert valutar la Deutsche Bank a declarat citat de „La Tribune” că Europa este cel mai mare deținător de datorie americană, Este vorba, conform specialistului băncii germane, despre o sumă în valoare de 8.000 miliarde de dolari, în obligațiuni și acțiuni americane, dublu față de ceea ce deține restul lumii.

Potrivit Rezervei Federale americane valoarea ar putea fi chiar mai mare ajungând până la 12.500 miliarde de dolari. Este o cifră fabuloasă, iar vânzarea activelor financiare americane deținute în Europa ar duce la o prăbușire a pieței bursiere americane și la o creștere a datoriei publice.

Doar că scenariul oricât de interesant ar părea, este practic imposibil de pus în practică. De ce? Un reprezentant al unui fond de investiții a explicat pentru publicația franceză că datoria americană este de fapt la companiile financiare private și nu se află în portofoliul guvernelor. Activele sunt deținute de societăți de asigurări, de bănci sau de fonduri de investiții. Guvernele ar putea încuraja sistemul financiar privat să vândă titluri de datorie americană, dar nu le poate, în niciun caz, obliga.

În plus, o vânzare masivă și rapidă ar scădea prețul acțiunilor și nivelul randamentelor, ceea ce ar putea să aducă pierderi financiare mari celor care renunță la active. La urma urmei, nimeni nu vrea să piardă bani și atunci acest scenariu este puțin probabil.

Dar, nu imposibil pe scară redusă. Astfel, fondul suedez de pensii cu active substanțiale, Alecta, a anunțat că a vândut anul trecut majoritatea obligațiunilor de trezorerie americane, în valoare de 11 miliarde de dolari.

Nu este singurul caz. Un fond de pensii norvegian, de dimensiuni mai mici decât cel suedez, și-a anunțat intenția de a vinde activele americane pe care le deține, în valoare de 100 milioane de dolari până la sfârșitul acestei luni. Un expert al fondului a declarat că vânzarea se va face treptat pentru a nu fi subevaluate de piață.

Un scenariu de vânzări masive de obligațiuni sau acțiuni este puțin posibil, pentru că multe entități financiare sunt în continuare interesate de plasamente în active financiare americane pe care le consideră rentabile. Trezorierii fondurilor de investiții nu uită că Statele Unite sunt totuși cea mai mare forță economică a lumii în care s-au dezvoltat companii de tehnologie care, multe dintre ele, domină economia mondială.

În același timp, liderii europeni nu exclud utilizarea pentru prima oară a instrumentului anticoercitiv, așa-numita „bazooka” europeană. Această procedură de apărare comercială, adoptată în anul 2023, dar neutilizată, încă, permite celor 27 de state membre să ia o serie de măsuri de retorsiune dacă o țară terță folosește șantajul pentru a impune decizii politice Uniunii Europene sau unui stat membru. Excluderea companiilor americane de pe piețele europene de achiziții publice sau blocarea anumitor investiții pot fi câteva măsuri în atenția Uniunii Europene.

Aseară, președintele Donald Trump a anunțat că s-a ajuns la o înțelegere pe tema Groenlanda și că nu va mai aplica suprataxarea statelor europene începând cu 1 februarie a.c. Ceea ce nu înseamnă că europenii se pot relaxa.

"Casa Națională de Asigurări de Sănătate va elimina în acest an plafoanele de la laboratoarele de analize medicale, astfel încât pacientul să aibă acces la servicii de diagnostic în timp real, atunci când are nevoie.", a declarat la RFI, conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS. Acesta a dat exemplu eliminarea plafoanelor lunare pe care le aveau farmaciile pentru medicamente. "S-a dovedit a fi o rețetă de succes, pe care putem să o implementăm, în prima etapă, în cazul analizelor de laborator, și în etapa a II-a, pentru investigațiile imagistice", a precizat președintele CNAS.

"Recunoaștem că avem această problemă legată de epuizarea rapidă a fondurilor pentru analize de laborator, dar și pentru investigații radiologice, imagistice- CT, RMN etc. Vrem să rezolvăm această problemă și vrem să o rezolvăm în curând. Vrem să eliminăm în acest an plafoanele de la laboratoare. Desigur, acest lucru putem să îl facem dacă vom introduce niște reguli de prescriere pe baza protocoalelor medicale, astfel încât să ne asigurăm că pacientul într-adevăr are acces, poate să își facă niște analize medicale de care are nevoie, la momentul potrivit. Este, dacă vreți, același sistem pe care-l avem la medicamente, când existau plafoane la farmacii. Eliminarea acestor plafoane s-a dovedit a fi  o rețetă de succes și, de ce nu, am putea să o implementăm și în cazul analizelor de laborator, în prima etapă și în etapa a II-a pentru investigațiile imagistice.", a explicat la RFI, conf.dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS.

Potrivit acestuia, nu va exista o diminuare a numărului de analize recomandate, doar că anumite lucruri vor fi puse în ordine, în sensul în care nu are rost din punct de vedere medical, de exemplu, să îți faci o analiză PSA (n.red. antigen specific prostatic) în fiecare zi, pentru că valoarea nu scade sau nu crește de pe o zi pe alta.

"Și atunci, din perspectiva regulilor de prescriere, o să apelăm la colegii specialiști din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, societățile de profil, Colegiul Medicilor, care vor clasifica cele aproximativ o sută de analize care sunt în pachetul de bază din punct de vedere al ghidurilor medicale, să ne asigurăm că există un minim interval de prescriere astfel încât pacientul să beneficeze de fiecare dată când are nevoie. Desigur, dacă un pacient va dori să își facă o anumită analiză mai repede decât frecvența cu care este recomandată, la fel ca și în cazul medicamentelor, este liber să o facă, dar noi trebuie să asigurăm un minim necesar, lucru pe care în momentul de față nu-l facem.", mai spune conf.dr. Horațiu-Remus Moldovan. 

Paradoxal, în timp ce auzim tot mai des că plafoanele pentru analizele medicale s-au epuizat în primele zile ale lunii și scoatem bani din buzunar pentru că nu am reușit să prindem o programare cu decontare de la Casa de Asigurări de Sănătate, instituția rămâne cu bani necheltuiți la final de lună. Care este motivul? Explică președintele CNAS:

"E o situație paradoxală. Și am mai vorbit despre lucrul acesta. Avem bani astăzi în sensul în care ne rămân bani la sfârșit de lună. În fiecare lună, ne rămân bani necheltuiți de la anumite laboratoare. Și pentru că există acel plafon, noi trebuie să facem echilibrări bugetare luna următoare pentru luna anterioară și pacientul e la mijloc, pierdut pe traseu, fără analize medicale. Pentru că sunt laboratoare care au o adresabilitate mai mare și altele cu adresabilitate mai mică, poate mai puțin cunoscute, care rămân cu fonduri necheltuite.", spune conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan. 

Potrivit acestuia, "marea majoritate a laboratoarelor din spitalele publice mari rămân cu bani necheltuiți. Aici există aspecte manageriale, pentru că un manager care dorește să profite de banii care, în sensul bun al cuvântului, de banii care pot să vină de la casă pe analize medicale și pe investigații radiologice, trebuie sau va trebui să își adapteze puțin modul de organizare, fluxurile. De exemplu, să poată să aibă o capacitate de recoltare a probelor biologice dimineața, în loc de două-trei scaune de recoltare, să aibă cinci, șase sau zece scaune de recoltare. Va trebui să aloce dimineața pentru cele 4- 5 ore de recoltare, un număr mai mare de asistenți care după-amiază pot face altceva.".

"Pacienții cu boli cronice și acute vor avea prioritate egală. Desigur, am lăsat pentru o categorie de pacienți la care viața poate să le fie pusă în pericol din perspectiva lipsei unui diagnostic rapid și îi considerăm practic urgențe, chiar dacă sunt boli cronice, de exemplu,  pacienții oncologici. În continuare, îi vom considera pacienți super acuți, și pentru ei, prin  Planul Național de Combatere și Control al Cancerului,  avem fonduri nelimitate. Practic, laboratoarele, chiar și în condițiile în care mai există plafoane sau până când vom elimina plafoanele, vor putea să primească pacienții oncologici, pentru diagnostic și monitorizare, peste plafon.", spune președintele CNAS. 

Acesta a continuat: "La fel ne-am gândit și la pacienții cu alte afecțiuni care nu sunt cancer, dar afecțiuni grave, care au nevoie totuși de un acces puțin mai peste rând, să zic așa. Vă dau exemplu pacienții cu scleroză multiplă care au o anumită periodicitate cu care trebuie să își facă un RMN, dar dacă intervine o acutizare, atunci trebuie să-și facă RMN-ul mai repede și dorim să le asigurăm acest acces. Pe lângă accesul obișnuit, mai au posibilitatea ca o dată pe an să facă suplimentar, peste buget. Dar această reglementare va fi caducă, adică nu va mai avea rostul, de îndată ce vom avea eliminarea plafonului. În momentul acela dispare absolut orice discuție despre prioritizări, dispare absolut orice discuție despre Monitor. Practic, toți pacienții vor avea acces rapid, instantaneu, în momentul în care au nevoie de investigații la furnizorul care are locuri libere din punct de vedere fizic și nu din punct de vedere al plafonului. (...) Prioritatea noastră este să eliminăm cât de rapid acest plafon, pentru că pacienții trebuie să aibă acces rapid la analize de laborator fără limite administrative și putem să facem lucrul acesta, mai ales că nu este vorba despre o creștere a bugetului", a mai spus președintele CNAS, care îi îndeamnă pe pacienți să meargă la medicul de familie sau la medicul curant, pentru că el este cel care trebuie să fie informat în legătură cu toate normele de aplicare a contractului-cadru și cu normele de aplicare a programelor de sănătate.", a conchis președintele CNAS.

 Intalnirea din Elvetia se desfasoara într-un climat tensionat din cauza dorinței liderului american de a anexa Groenlanda. Cu câteva ore înainte ca Trump să ajungă pe batranul continent, sefa CE, Ursula von der Leyen, a făcut apel la Europa să renunțe la „prudența tradițională” în fața provocărilor unei lumi definite de „puterea brută”. Daca alianța transatlantică poate fi reparata sau dimpotriva prapastia intre cele doua maluri ale oceanului se va adanci, discutam imediat. 

Decizia judecatorilor ar putea întârzia intrarea în vigoare a intelegerii cu până la doi ani, pentru ca Parlamentul nu va putea vota acordul până când Curtea nu își va emite avizul.  Daca s-ar putea declansa un razboi intre Parlament si Comisie, ne lamurim imediat. 

Documentul trebuia adoptat la finalul acestei luni sau la inceputul lunii februarie insa va fi facut in a doua jumatate a lunii februarie, un rezultat al calendarului greoi in care se misca toate reformele din Romania. Cum  este afectata constructia bugetara de aceasta intarziere,  a explicat analistul economic Adrian Negrescu. 

Construcţia lui a inceput acum câteva luni, intrarea în funcţiune fiind prevăzută la sfârşitul acestui an, cel târziu începutul lui 2027. Acest supercalculator va fi capabil să realizeze un miliard de miliarde de operaţiuni pe secundă.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Jurnal de știri