Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

S-au făcut multe analize ale lumii actuale în această săptămână la Davos. Dar, atunci când ideile sunt foarte valoroase acțiunea s-ar putea să rămână în urmă. Astfel, discursul de la Davos al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a inclus alături de câteva teme analitice referitoare la momentul actual și o serie de propuneri cât se poate de concrete.

Șefa Comisiei Europene pleacă de la realitatea economică spunând că acum prea multe companii europene caută finanțare în afara Europei pentru a crește și a se extinde. Firmele se confruntă cu un set de reguli în fiecare stat membru. Pe hârtie, piața este deschisă și are 450 milioane de europeni, dar în realitate este mult mai complicat, a spus von der Leyen. Verdictul este corect și reconfirmă situația asupra căreia atrage atenția Mario Draghi în raportul despre competitivitate publicat în anul 2024.

Important este că oficialul european avansează și o serie de soluții. Ele se întind pe două paliere. În primul rând, este vorba despre modalitatea de înființare a unei companii. Intenția anunțată de Ursula von der Leyen este ca antreprenorii să poată înregistra în 48 de ore o companie, prin online, în orice stat membru. În același timp, companiile vor avea același regim de capital la nivel european.

Practic, șefa Comisiei Europene anunță o uniformizare a condițiilor de înființare a unei companii la nivelul Uniunii Europene. Trebuie să fie clar: nu este vorba despre regimul fiscal, ci despre procedurile birocratice necesare pentru înființarea unei companii, respectiv despre posibilitatea de a transmite actele necesare prin mediul online, despre condiția de capital minim impusă de fiecare stat membru sau despre regulile referitoare la sediul social. Din aceste puncte de vedere, România nu a găsit deocamdată varianta optimă, iar o uniformizare a condițiilor de înscriere a unei firme la nivel european este binevenită.

În al doilea rând, Uniunea Europeană trebuie să construiască un sistem de finanțare mai flexibil și mai adaptat pentru start-up-uri. Deocamdată, finanțarea structurată lipsește, iar șefa Comisiei Europene o spune răspicat: avem nevoie de un sistem prin care companiile europene să poată face afaceri și să se finanțeze la fel ca în SUA și China.

Este o temă importantă pentru mediul de afaceri. Uniunea Europeană pierde numeroase start-up-uri care pot fi valoroase, dar care găsesc finanțare, pe măsură ce se dezvoltă, în SUA. În felul acesta, Uniunea Europeană risipește, idei, oameni și afaceri, doar pentru că nu poate structura un sistem de finanțare care să fie adaptat la nevoile companiilor care se dezvoltă.

Sunt două subiecte importante pentru dezvoltarea companiilor europene. Oricât ar părea de lipsit de importanță, înființarea unei companii are o semnificație aparte pentru un antreprenor care dorește să înceapă o afacere. De asemenea, este esențială dezvoltarea unor fonduri de investiții cu capital de risc care să susțină finanțarea firmelor aflate la început de drum care dezvoltă produse inovative, care pot avea o creștere explozivă și care caută linii de finanțare potrivite, inclusiv prin intrarea în acționariat a unor investitori.

Europa trebuie să se grăbească să facă aceste schimbări, pentru că ele sunt așteptate de mulți antreprenori care vor să înceapă un business.

Totodată, Ursula von der Leyen a vorbit și despre piața unică de capital la nivel european, dar și despre un plan energetic comun. Este o necesitate dacă vedem diferențele de preț dintre hub-urile europene de energie electrică, dar mai ales diferența de preț dintre energia consumată în Europa și cea din SUA. Evident, unele obiective, precum cele energetice, au nevoie de timp pentru a fi atinse, altele, însă, precum cele referitoare la mediul de afaceri sunt absolut urgente.

Situatia Groenlandei este in capul listei. Intalnirea are loc desi Donald Trump a dat un pas inapoi si si-a retras amenintarea de a aplica tarife vamale suplimentare statelor care nu agreeaza ca SUA sa controleze parti din teritorul arctic. 

Tot in Elvetia au loc negocieri cruciale intre presedintele american si Volodimir Zelenski. 

Comisia Europeana poate decide fara sa astepte decizia judecatorilor, aplicarea prevederilor comerciale ale acordului dar in aceasta situatie fermierii raman fara sprijin. Va explicam de ce mai tarziu. 

Cum avanseaza pregatirile ne va spune corespondentul RFI, Violeta Cincu.      

Jurnal de știri

Leyah revine în fața publicului pe 1 februarie 2026, de la ora 19:00, la ARCUB – Hanul Gabroveni din București, printr-o experiență live centrată pe emoție pură. Artista aduce pe scenă „Unplugged Stories”, un eveniment ce îmbină muzica cu talk-ul creativ, cu intenția de a explora felul în care muzica poate deveni un limbaj al conexiunii dintre artiști, idei și oameni. 

"Muzica mea vorbește despre conexiune și despre cum putem rămâne prezenți într-o lume care ne solicită atenția în permanență. Unplugged Stories este despre această reîntoarcere la simplitate, la ascultare și la liniștea care ne apropie unii de alții – chiar și atunci când în căști se aude muzica.", spune Leyah. 

Pe scenă, alături de Leyah, se vor afla două voci puternice care completează prin dialog universul artistic al artistei: Teodora Tompea – jurnalistă și prezentatoare Digi24, cu o vastă experiență în jurnalismul de televiziune, și Paul Olteanu – trainer, coach și gazda celebrului podcast Mind Architect, unul dintre cele mai apreciate proiecte de educație emoțională și neuroștiință din România. 

„Unplugged Stories” este mai mult decât o experiență artistică; este o inițiativă care aduce împreună muzica, dialogul și introspecția colectivă, pentru a crea o comunitate a celor care caută echilibru și sens la începutul anului 2026.

Formată în muzica clasică, Leyah a urcat pe scenă de la vârsta de 6 ani, iar la 16 ani a debutat ca solistă cu Concertul nr. 1 de Beethoven, sub bagheta tatălui ei, dirijorul Modest Cichirdan. După studii riguroase de muzică și o carieră solidă ca pianistă de performanță, Leyah a ales să transforme această moștenire într-o direcție proprie, în care pianul, vocea și emoția se contopesc într-o experiență sonoră cinematografică.

În perioada 2024–2025, Leyah a lansat Cinestezia – primul turneu cinematic pop din România – urmat de Cinestezia Symphonic, o producție grandioasă ce reimaginează acest stil cu o orchestră simfonică completă, în încercarea de a apropia muzica clasică de noile generații printr-o formă contemporană, accesibilă și relevantă.

Mai multe informații pe: www.leyahmusic.com

Jurnal de știri

Autoritățile române ar fi trebuit să organizeze o dezbatere națională serioasă pe tema acordului UE-Mercosur, declară într-un interviu la RFI eurodeputatul PSD Vasile Dîncu. El consideră pe de altă parte că Bucureștiul are o falsă dilemă, aceea de a alege între SUA și UE.

Vasile Dîncu, despre acordul UE-Mercosur: ”Voturile noastre au fost decisive de data asta în PE, adică am putea să spunem că România a contat. Votul nostru a fost determinat și de un element de politică internă sau acesta a fost cel mai important și nu neapărat unul bazat pe un calcul, pentru că încă nu știm care este pierderea reală pe care ar putea să o aibă agricultorii români vizavi de faptul că industria are o pondere mult mai mare în PIB, decât agricultura”.

El precizează că ”membri ai Guvernului, parte din coaliția noastră, nu au ținut cont nici de avizul ministrului Agriculturii, că nu au prezentat și nu au făcut o dezbatere publică în România serioasă, legată de ce opțiune trebuie să luăm noi din acest punct de vedere”.

Vasile Dîncu vorbește despre o lecție a PSD pentru colegii din coaliție, pe tema acordului cu Mercosur: ”A fost pur și simplu nevoia de echilibru și chiar o lecție pe care s-o dăm partenerilor noștri de guvernare că marile proiecte totuși trebuie discutate și a se obține un consens în coaliție”.

Despre tensiunile SUA-UE: ”Este o falsă dilemă. România nu trebuie să aleagă între mamă și tată, nu trebuie să aleagă între cele două apartenențe. Pur și simplu, trebuie să recurgă la principiu”.

Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău a suspendat alegerile în legislativul autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, din cauza unor neconcordanțe între legislația regională și cea națională. Se caută acum o soluție pentru reluarea alegerilor în regiunea care în ultimii ani a sfidat practic autoritatea și cursul oficial al Chișinăului, în special după ce puterea acolo a fost preluată prin cumpărare de voturi de gruparea oligarhului refugiat la Moscova, Ilan Șor. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

- Chișinăul a fost reprezentat la Forumul economic de la Davos de prim-ministrul Alexandru Munteanu și ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu. Premierul moldovean s-a întâlnit la Davos cu ministra de Externe a României Oana Țoiu și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pâslaru, dar și cu Comisara pentru extindere a UE, Marta Kos. Valeria Vițu aduce detalii.

- Unirea Republicii Moldova cu România nu mai este o discuție românească. A ajuns un subiect internațional. Ce anume s-a discutat la Davos despre asta? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Mai multe ONG-uri de media de la Chișinău un lansat un apel prin care își exprimă îngrijorarea și condamnă cu fermitate intensificarea campaniilor de denigrare și hărțuire împotriva instituțiilor mass-media și jurnaliștilor din Republica Moldova. Amploarea fenomenului hărțuirii presei independente în mediul online nu mai poate fi neglijată, avertizează experții media. Jurnalista TV8, Mariana Rață, este una din jurnaliștii care au devenit în ultima perioada ținte ale unor atacuri orchestrate ce au drept scop intimidarea și discreditarea imaginii presei independente. Un interviu realizat de Valeria Vițu.

- Adunarea Națională a Franței a aprobat Acordul pentru preschimbarea permiselor de conducere moldovenești și franceze.

- Comisia Europeană (CE) a alocat 8 milioane de euro pentru Republica Moldova destinați proiectelor umanitare în 2026.

- Romgaz a primit licență de trader de gaze în Republica Moldova.

- Uniunea Națională a Patronatului Român a lansat o filială în Republica Moldova.

Adunarea Națională a Franței a aprobat Acordul pentru preschimbarea permiselor de conducere moldovenești și franceze. Documentul, permite preschimbarea reciprocă a permiselor de conducere de categoria B, eliberate după 1 ianuarie 2020, fără a fi necesare examene suplimentare. În cazul permiselor emise înainte de această dată, va fi necesar un schimb prealabil pentru a le conforma cu modelele naționale actuale.

„După promulgarea acordului de către Președintele Emmanuel Macron, cetățenii Republicii Moldova vor putea obține permisul francez mai simplu și mai rapid”, a declarat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, mulțumind parlamentarilor francezi pentru votul de susținere.

Anul trecut, permisele moldovenești au fost recunoscute în Italia și Marea Britanie. Republica Moldova mai are acorduri similare și cu Letonia, Lituania, Spania, Grecia, Israel, Turcia și Albania.

***

Comisia Europeană (CE) a alocat 8 milioane de euro pentru Republica Moldova destinați proiectelor umanitare în 2026. O parte din asistența umanitară a UE, care se ridică la 1,9 miliarde de euro în acest an, va merge și în Ucraina, în contextul în care invazia Rusiei intră în al patrulea an.

Lista beneficiarilor include în acest an țări din Africa, Orientul mijlociu, în special Gaza, Asia de Sud și America Centrală. Conform Comisiei, ajutorul umanitar al UE vine în contextul în care alți donatori se retrag, iar dreptul umanitar se confruntă cu presiuni fără precedent. UE oferă asistență vitală acolo unde contează cel mai mult: alimente și adăpost de urgență, asistență medicală critică, protecție pentru cei mai vulnerabili și sprijin pentru educația copiilor din zonele de criză.

***

Republica Moldova a ales să iasă din zona gri a geografiei și să facă parte din efortul european de apărare a democrației, a declarat la Forumul Economic de la Davos premierul moldovean Alexandru Munteanu. Ieri, acesta a avut o întrevedere cu delegația României – Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru. Premierul Munteanu a transmis un mesaj de mulțumire membrilor Guvernului României pentru solidaritate și prietenie și pentru sprijinul constant pe calea integrării europene a Republicii Moldova.

La Davos, Alexandru Munteanu s-a întâlnit și cu Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, cu care a discutat despre măsurile Guvernului pentru accelerarea creșterii economice și despre progresele înregistrate pe calea aderării la UE. Un comunicat precizează că executivul moldovean a implementat peste 90% din reformele pentru alocarea următoarei tranșe de la Uniunea Europeană. Revenim mai târziu în program cu detalii despre vizita delegației moldovene la Davos.

***

Uniunea Națională a Patronatului Român a lansat o filială în Republica Moldova. Noua entitate va funcționa ca o platformă de conectare între investitorii români și piața din Republica Moldova, dar și ca punct de sprijin pentru companiile basarabene interesate de extinderea pe piața românească și cea din Uniunea Europeană, anunță TRV Moldova. La inaugurare au participat reprezentanți ai 13 companii din România din domeniul energiei, construcții, IT, infrastructură, consultanță și resurse umane. Aceștia vor contribui cu expertiza lor în dezvoltarea proiectelor, adaptarea la reglementările europene și accesarea finanțărilor.

***

Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, a primit licență de trader de gaze în Republica Moldova. Este o piață de circa 1 miliard mc/an, cu un grad ridicat de vulnerabilitate, fiind 100% dependentă de surse din import. Republica Moldova a oprit complet importurile de gaze din Rusia după declanșarea războiului în Ucraina și acum face procurări exclusiv pe piața europeană. În aceste condiții, Romgaz își propune să acopere 20%-30% din gazele importate de statul moldovenesc. Potrivit Profit.ro, Romgaz vrea să vândă gaze peste Prut mai scump decât în România, unde este obligată să livreze la preț reglementat de 120 lei/MWh pentru populație și CET-uri până la 31 martie 2026. În Republica Moldova prețul angro s-ar ridica la cel puțin 190 lei/MWh. „Producția de gaze naturale a Romgaz va crește semnificativ odată cu finalizarea proiectului Neptun Deep și extracția gazelor din Marea Neagră″, se arată într-un document al companiei.

***

Mai mulți consumatori din Republica Moldova s-au plâns pe calitatea slabă a motorinei cumpărate la anumite stații de alimentare cu combustibil. Pe fundalul temperaturilor scăzute, motorina de slabă calitate riscă să ducă mașinile direct în service din cauza cantității excesive de parafină care se solidifică pe filtre și injectoare. Autoritățile au dispus efectuarea controalelor la stațiile de alimentare vizate, a anunțat Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor. În perioada următoare ninsorile revin în Republica Moldova, iar temperaturile rămân scăzute, ajungând la -15 grade pe timpul nopții.

Renunțarea la sticlele de unică folosință poate fi una dintre cele mai ușor de respectat rezoluții sustenabile. O sticlă reutilizabilă ținută în geantă sau rucsac reduce semnificativ consumul de plastic și, în același timp, îți amintește să bei apă. 

Totodată, o sticlă cu apă sau cu ceai luată de-acasă – sau o cană de inox cu cafea făcută în bucătăria ta – o să te ajute să eviți tentațiile de la tot pasul, din toate micile magazine. 

Aplică regula asta și cu pachetele de prânz strecurate în geantă sau ghiozdan.

Jurnal de știri