Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Retinal Vertigo marchează prima expoziție personală de amploare a artistului Radu Oreian în
România din ultimii 15 ani și oferă o privire de ansamblu asupra picturilor și desenelor realizate între
2016 și 2026.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 23 ianuarie 2026, de la ora 18:00, în prezența artistului și a

curatoarei Diana Marincu. iar evenimentul va fi urmat sâmbătă 24 ianuarie, de un artist talk și un tur ghidat.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 23 ianuarie - 21 martie 2026, de joi până sâmbătă, între orele 12:00 și 18:00.

O rezoluție tot mai populară este reducerea numărului de cumpărături impulsive. Oamenii își propun să cumpere mai rar, dar să aleagă produse durabile, de calitate.

Aplică regula de 24 de ore înainte să te arunci la noi cumpărături la început de an – adună lucruri în coșuri virtuale, dacă simți nevoia, dar dă-ți timp să dormi o noapte și vezi dacă a doua zi simți în continuare că îți dorești sau că ai nevoie de acel lucru. 

Nu uita să te întrebi dacă acel obiect îți va aduce bucurie și cât de des îl vei folosi. Oare nu te-ar bucura mai mult să-l înlocuiești cu o experiență? Poate cu o ieșire la teatru sau la munte...

Jurnal de știri

O antreprenoare a creat mai multe produse literare prin care îmbină zona culturală cu obținerea profitului.

Invitată la Business ON AIR: Roxana Brănișteanu, antreprenoare.

Zilele filmului „MEMORIA HOLOCAUSTULUI” debuterază vineri, la Cinema Muzeul Țăranului. Evenimentul ne propune să descoperim istoria din surse alternative.

Ce producții ne așteaptă weekendul acesta aflăm de la Roxana Popa de la Institutul „Elie Wiesel”

În contextul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și a comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la București, Institutul „Elie Wiesel” în colaborare cu Institutul Goethe din București și Muzeul Național al Țăranului Român  organizează Zilele filmului „Memoria Holocaustului”, un program cultural care își propune să descoperim istoria din surse alternative.

Sorana Cîrstea și-a luat adio de la Melbourne cu un episod tensionat. La sfârșitul meciului pierdut împotriva lui Naomi Osaka, românca i-a reproșat japonezei lipsă de respect. Sorana Cîrstea a anunțat după înfrângerea de la Melbourne că nu va reveni asupra deciziei de a se retrage din tenis la sfârșitul acestui an.

La ultima ei participare la Australian Open, Sorana Cîrstea (35 de ani, locul 41 WTA) a fost eliminată în turul 2 de Naomi Osaka (28 de ani, #17 WTA), scor 3-6, 6-4, 2-6 la capătul unui duel tensionat care a durat două ore.

Japoneza a venit la meciul cu românca într-o ținută mai puțin extravagantă decât în primul tur. A renunțat la pălăria cu voal și la umbrelă, dar tot a purtat un costum neobișnuit despre care a spus că s-a inspirat de la o meduză.

Ținuta fostului lider mondial nu a fost pe placul Soranei, obișnuită cu echipamentele clasice, iar tensiunea și încordarea s-au simțit de la primele mingi, ambele jucătoare comițând greșeli neforțate și încercând să rezolve cât mai repede punctele.

Acest meci le-a prins pe cele două tenismene în două momente diferite ale carierei lor. Românca a anunțat că este ultimul său sezon, în timp ce japoneza tot caută gloria din perioada în care triumfa de patru ori în turneele de Mare Șlem.

După ce Cîrstea a început foarte bine meciul cu un break, Osaka a revenit și a câștigat primul set cu 6-3. Românca nu a renunțat și a egalat situația pe tabelă impunându-se în setul 2, scor 6-4.

Sorana a dat impresia că poate obține victoria, mai ales după ce adversara sa scăzuse intensitatea serviciului după un time-out medical. Doar că românca a fost deranjată de faptul că japoneza vorbea cu oamenii din loja sa între puncte, iar pe serviciul tricolorei, nipona a strigat un "come on".

În game-ul 7, când avea serviciul, Sorana și-a pierdut definitiv concentrarea enervându-se la culme din cauza comportamentului adversarei sale. I-a reproșat acest lucru arbitrului de scaun și a ținut să i-l spună în față niponei, la final.

După ce Osaka și-a adjudecat următoarele două game-uri și a închis astfel meciul, tensiunea a erupt. La fileu, Sorana a salutat-o rece pe adversară, care a întrebat-o ce s-a întâmplat. Sorana i-a reproșat că nu știe ce e acela fair play-ul.

Presa internațională a tratat imediat subiectul. La fel s-a întâmplat și cu site-ul WTA, care a scris pe tema scandalului dintre Sorana Cîrstea, care nu a vrut să audă de adversara sa după meci. La flash-interviu Naomi a dezvăluit ce i-a trecut prin cap în acel moment, iar la conferința de presă a recunoscut că a întrecut măsura în timpul disputării unor puncte-cheie din setul decisiv.

Asaltată ulterior de întrebări la conferința de presă, Sorana Cîrstea a ales să minimalizeze incidentul, spunând că a avut doar o discuție neimportantă cu Osaka și recunoscând că japoneza a fost mai bună pe final.

Întrebată direct dacă i-a reproșat lui Naomi Osaka faptul că a strigat "c’mon" într-un moment nepotrivit, românca a refuzat să intre în detalii, spunând că pentru ea Australian Open înseamnă mai mult decât un schimb de replici de cinci secunde cu o adversară cu care se întâlnește în circuite de ani de zile.

Cum s-ar spune Sorana a pus batista pe țambal la ultimul său turneu la Melborne, a 18-a participare în 20 de ani de carieră.

Sorana Cîrstea a dezvăluit după meciul cu Naomi Osaka, că nu va reveni asupra deciziei retragerii.  Așadar 2026 va fi ultimul an în care românca va mai fi în circuitul profesionist și rămâne cu performanța eliminării în primul tur la Melbourne a germancei de 24 de ani Eva Lys (locul 39 WTA).

Cîrstea a câștigat 3 turnee de-a lungul carierei: Tașkent 2008, Istanbul 2021 și Cleveland 2025, iar cea mai bună clasare în circuitul WTA a  avut loc în 2013, locul 21 mondial.

INTERVIU Armand Goșu: Dacă va rezista în fruntea guvernului, Bolojan ar putea demantela acest conglomerat compus din facțiuni ale PSD, PNL, serviciile secrete și Justiție (PressOne) - Analiză: Scârțâie relația dintre România și Ucraina? (DW) - Pentru prima dată băncile internaţionale sunt mai optimiste decât guvernul când vorbesc despre economia României (Ziarul Financiar)

Când i-a convins pe români să-l aleagă, Nicușor Dan a spus că  „România trebuie să decidă, nu doar să se supună.  Să propună, nu doar să participe”. A venit momentul, așteptăm. 

La Davos, președintele României nu a fost. A evitat înfruntarea. Dacă a făcut-o ca să câștige timp, e o tactică. Dacă a făcut-o că oricum nu aveam nimic de zis, atunci nu e un pas înainte.

La Davos, spre surpriza cortegiului de mușchi americani, aliații nu au cedat. Cei din NATO și din UE s-au coalizat. Așa a fost posibil ca premierul Canadei, Mark Carney, să lanseze un apel pentru coaliția țărilor medii, prin intermediul unui discurs suprinzător. Canadianul a citat, fără să știe, din programul cu care Nicușor Dan i-a convins pe români să-l voteze, scrie jurnalistul HotNews Cătălin Tolontan. Pe creasta conflictului național, în cele mai tensionate alegeri ale ultimelor decenii, românii au ales „să nu ne supunem”, așa cum a scris în programul electoral al lui Nicușor Dan că va arăta politica externă.  

Programul lui Dan este intitulat ”România onestă”. Și vorbește despre diverse coalizări ale României. Exact despre  vremea onestității și despre nespunere a fost și poziția oficială a premierului Canadei, Mark Carney. La final, reprezentanții mediului politic, economic și intelectual mondial s-au ridicat în picioare și l-au aplaudat. 

Armand Goșu este istoric și analist politic, profesor la Universitatea din București, specializat în Rusia și spațiul ex-sovietic, cunoscut pentru analizele sale critice asupra regimului Putin și a dinamicilor geopolitice din Europa de Est.

Într-un interviu acordat PressOne, el susține că, dacă PSD-PNL și serviciile secrete nu vor reuși să-l răstoarne de la guvern pe premierul Ilie Bolojan în următoarele luni, sunt șanse mari să asistăm la destructurarea „acestui conglomerat politico-militar creat în cele două mandate ale lui Iohannis, monstrul care sugrumă România și care mă tem că a pregătit-o pentru a o livra pe tavă lui Putin”, afirmă acesta într-un interviu acordat în exclusivitate pentru PressOne.ro. 

Noua lege a cetăţeniei adoptată de Ucraina scoate România de pe lista țărilor cu care acceptă dubla cetățenie, dar MAE susține că românii ucraineni nu vor fi afectați.

Nu e prima situație în care Kievul își arată rezervele față de România. Foarte greu și după mari intervenții, Parlamentul Ucrainei a adoptat la sfârșitul anului 2024 o lege care elimină „limba moldovenească” dintre limbile protejate și pune în loc limba română. Apoi, Legea educației, modificată după lungi negocieri, continuă să nu-i protejeze pe copiii care vor să învețe în limba română.

De altfel, într-un memoriu trimis de Asociația Basarabia din Ucraina președintelui Nicușor Dan, sunt incluse statistici destul de sumbre: de pildă, în anul școlar 2024-2025, în comunitățile românești, doar unul din trei copii a putut învăța în limba maternă. În comparație, cu zece ani în urmă, trei din patru copii învățau în limba română.

Sub presiunea Uniunii Europene, care impunea modificări importante în legătură cu minoritățile din Ucraina, Kievul a schimbat în decembrie 2023 Legea educației în așa fel încât să poată continua predarea în limba română.

A fost lăsat astfel să funcționeze Canalul Bîstroe, despre care ecologiștii spun că distruge Delta Dunării, iar specialiștii în transporturi atrag atenția că funcționarea lui boicotează brațul Sulina, singurul recunoscut ca navigabil de UE.

Jurnalista DW Sabina Fati consideră că în cele din urmă, toate acestea, inclusiv lista pentru care Ucraina acceptă acordul de dublă cetățenie, cu tot cu răspunsul relativ al diplomației române, suflă vând în pânzele extremiștilor de la AUR și a celor înclinați să treacă în tabăra acestora, o tendință deja notată de sondajele de opinie.

Băncile au prognoze de creştere a PIB-ului României în 2026 cuprinse între 1,2 şi 2,1%. O prognoză cât mai corectă a PIB este esenţială pentru construcţia bugetului anual. Şi instituţiile financiare internaţionale, precum Banca Mondială, BERD sau Comisia Europeană, văd posibilă o creştere a PIB-ului României de peste 1% în acest an. 1% este creşterea reală a PIB estimată pentru 2026 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a României, pe prognozele acestei instituţii bazându-se în mod uzual Guvernul, inclusiv atunci când elaborează bugetul anual. În anul 2025 economia României a înregistrat o creştere de circa 1%, după cum indică cele mai multe estimări, evoluţie comparabilă cu cea înregistrată în 2024, consemnează Ziarul Financiar.

Amenințările lui Donald Trump și tensiunile geopolitice pe care acestea le-au generat au făcut loc incertitudinii, constată presa internațională. În urma discuțiilor purtate la Davos cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Donald Trump a retras amenințarea sa de a impune tarife punitive țărilor europene. Cei doi cei doi lideri au convenit asupra unui cadru pentru un acord privind Groenlanda. Nimeni nu știe însă cum va arăta acest acord.

”Alarma privind amenințarea lui Trump la adresa Groenlandei lasă loc incertitudinii”, titrează The Wall Street Journal.

”Lipsa de claritate deschide posibilitatea ca haosul din ultimele zile, care a zdruncinat piețele și a pus la încercare diplomația transatlantică, să revină în viitorul apropiat. Întrebat joi dacă SUA vor achiziționa Groenlanda, Trump nu a exclus complet această posibilitate”.

Potrivit analizei SkyNews, ”ne aflăm din nou în poziția în care ne aflam săptămâna trecută, când miniștrii de externe danez și groenlandez s-au întâlnit cu echipa lui Trump. Aceștia au convenit atunci să formeze un „grup de lucru” pentru a găsi o cale de mijloc.

Așadar, ce urmează?

Este probabil un fel de aranjament similar bazelor militare britanice din Cipru. Acestea ar deveni teritoriu american, dar suveranitatea Groenlandei ar rămâne neschimbată.

Citeste siAmenințările lui Trump la adresa Groenlandei, un bumerang pentru America

”Pasul înapoi al lui Trump din Groenlanda aduce o ușurare, dar calea de urmat este neclară”, consideră ziarul irlandez The Irish Times.

”Forma exactă a oricărui acord nu a fost imediat clară, iar dl Rutte, care s-a întâlnit cu dl Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, a declarat că nu au discutat dacă Groenlanda va rămâne în mâinile daneze.

El a declarat joi în fața unui panel că au discutat despre cum ar trebui NATO să apere cel mai bine Arctica împotriva Rusiei și Chinei”.

Comentând pasul înapoi făcut de Donald Trump, ziarul spaniol El Mundo este de părere că Europa ar trebui să vadă aceasta ca pe o oportunitate:

„Acest gest indică o dorință de negociere care contrastează cu retorica conflictuală de până acum.

Cu toate acestea, acest progres este însoțit de semne îngrijorătoare. Cu câteva ore mai devreme, Trump a reafirmat un dispreț intolerabil față de Europa, exprimat în trei puncte cheie: interesul său strategic pentru insula arctică, intenția sa de a impune o pace nedreaptă Ucrainei și lipsă de respect față de NATO.

Europa trebuie să considere cadrul unui acord privind Groenlanda ca pe o oportunitate de a-și consolida poziția strategică, nu ca pe o garanție a stabilității. Caracterul impredictibil al lui Trump îndeamnă la prudență.” (Sursa: Eurotopics)

Frankfurter Allgemeine Zeitung găsește că

”tonul lui Trump amintește de gangsterii din filmele cu mafioți. Oricine judecă discursurile președintelui SUA după conținutul lor factual a căzut deja în plasa șmecheriei sale. Donald Trump, de fapt, pune la încercare respectul de sine al celorlalți”.

În timp ce ziarul francez Libération notează că,

”spre deosebire de echipa din jurul președintelui american, liderii Bătrânului Continent își cunosc istoria pe de rost.

Nimeni nu a uitat că la München, în 1938, pentru a evita războiul, Franța și Regatul Unit, încurajate de Statele Unite, au cedat în fața Germaniei naziste. Știm ce s-a întâmplat apoi”.

Călătoriile cu avionul au devenit, în zilele noastre, pe cât de populare pe atât de pline de restricții. Probabil vi s-a întâmplat adeseori să plătiți suplimentar pentru un bagaj de mână pe care să-l puteți lua în cabină. Mulți s-au văzut nevoiți să plătească în plus doar pentru că au ales să imprime cartea de îmbarcare pe suport de hârtie în loc să o salveze pe telefonul mobil. Ei bine, Parlamentul European vrea ca aceste practici să înceteze.

Groenlanda, Mercosur, Rusia... sesiunea plenară din această săptămână a Parlamentului European a avut subiecte grele pe agendă. Un altul a rămas puțin în umbră, deși afectează direct un foarte mare număr de cetățeni europeni printre care și români, firește.

Vorbim despre pasagerii curselor aeriene. În 2025, românii au călătorit pe calea aerului de peste 21 de milioane de ori, în creștere cu peste 8% față de anul precedent.

Ei bine, în această sesiune, Parlamentul European a respins propunerile Consiliului – deci, ale guvernelor statelor membre – de limitare a drepturilor pasagerilor.

În iulie 2024, Consiliul a adoptat o serie de măsuri privind drepturile pasagerilor aerieni, care ar fi diminuat unele compensații în vigoare din 2004. În baza acestor reglementări puteți primi, de exemplu, compensații financiare pentru zboruri întârziate sau puteți fi cazați la hotel pe cheltuiala companiilor în cazul unor întârzieri majore.

Așadar, ca să trasăm exact terenul: politicieni naționali, care adesea pretind că își apără cetățenii în fața stihiilor europene, au vrut să restrângă o serie de drepturi ale pasagerilor. Europa cea urâtă vine să le apere.

Concret, Parlamentul propune sume compensatorii pentru perturbările zborurilor între 300 și 600 EUR, în funcție de distanța de zbor. Guvernele statelor membre doresc să stabilească o compensație între 300 și 500 EUR.

Știm bine că acum, multe companii taxează suplimentar inclusiv bagajul de mână.

Parlamentul dorește ca pasagerii să aibă dreptul de a transporta cu ei în avion, fără costuri suplimentare, un articol personal (cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop) și un mic bagaj de mână cu o greutate maximă de șapte kilograme. Aceasta ar fi o schimbare remarcabilă în politicile companiilor aeriene.

Eurodeputații doresc, de asemenea, să elimine taxele suplimentare pe care călătorii sunt uneori obligați să le plătească pentru corectarea erorilor de ortografiere ale numelor pasagerilor sau pentru înregistrare (check-in) înaintea zborului.

De asemenea, Parlamentul European vrea să elimine practica unor companii de a taxa călătorii în cazul în care aleg să-și imprime cărțile de îmbarcare pe suport de hârtie. Pur și simplu, călătorii ar trebui să aleagă ei înșiși modalitatea de prezentare a cărții de îmbarcare.  

Votul din Parlamentul European mai stabilește obligația operatorilor de a le oferi pasagerilor blocați băuturi răcoritoare la fiecare două ore după ora inițială de plecare, o masă după trei ore și o cazare de până la trei nopți pentru întârzieri prelungite.

Ce urmează acum?

Poziția Parlamentului va fi transmisă Consiliului. În cazul în care Consiliul nu acceptă toate amendamentele Parlamentului, dosarul va ajunge în discuția unui comitet de conciliere pentru a se ajunge la o formula agreată de ambele părți.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România