Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Comisia pentru bugete a adoptat miercuri poziția de negociere a Parlamentului European privind următorul buget pe 7 ani, 2028-2034. Deputații europeni doresc o creștere cu 10% pentru a sprijini prioritățile UE.

Eurodeputații din comisia pentru buget au votat cu o largă majoritate creșterea contribuțiior naționale la 1,27% din venitul național brut (VNB) și alocări mai mari pentru principalele politici europene.

Eurodeputații cer ca rambursarea datoriei aferente fondului de redresare NextGenerationEU (de circa 0,11% din VNB) să fie realizată din alte surse decât bugetul multianual.

Aceasta ar duce automat la o creștere de aproximativ 10% a bugetului față de varianta Comisiei, pe care deputații o consideră insuficientă pentru a răspunde provocărilor actuale.

Dar de unde resursele proprii pentru plata datoriilor din NextGenerationEU?

Parlamentul susține introducerea unor noi taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc online sau câștiguri din criptomonede.

Acestea ar aduce Uniunii Europene venituri estimate la aproximativ 60 miliarde de euro anual.  

Parlamentul consideră că nivelurile de finanțare pe care le propune reprezintă minimul necesar pentru ca Uniunea să își respecte angajamentele și să răspundă provocărilor majore, inclusiv războiul la scară largă din Ucraina, decalajele de competitivitate și crizele climatice.

În acest context, eurodeputații propun o creștere a bugetului total cu aproape 200 de  miliarde euro.

De asemenea, ei cer păstrarea unor alocări distincte pentru politica agricolă comună, politica de coeziune și Fondul Social European.

Ei resping astfel modelul propus de Comisie prin care statele membre își aleg singure programele pe care să le finanțeze.

Aceasta - spun deputații - ar risca să submineze politicile comune ale Uniunii, să reducă transparența și să creeze competiție între beneficiari, în detrimentul unei distribuții echilibrate a fondurilor la nivel european.

Parlamentul își declară sprijinul pentru creșterea finanțării în ce privește competitivitatea, apărarea, tranziția verde și cea digitală, dar consideră că fondurile pentru politica externă rămân insuficiente, cerând alocări mai mari pentru extindere, dezvoltare și sprijin pentru Ucraina.

Raportul subliniază, de asemenea, că respectarea valorilor UE și privind statul de drept trebuie să rămână o condiție prealabilă pentru accesarea fondurilor UE. În același timp, spun deputații, trebuie evitată penalizarea beneficiarilor finali în urma încălcării statului de drept de către guvernele lor.

După votul final în plen, programat pentru 29 aprilie, Parlamentul va putea începe negocierile cu statele membre privind forma finală a bugetului UE pentru perioada 2028–2034.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională atrage atenția asupra riscurilor care decurg din blocada americană a Strâmtorii Ormuz. Comentatorii observă, de asemenea, ruptura dintre președintele american Donald Trump și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni.

The Times avertizează că blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz ar putea duce la o confruntare directă cu China: 

„Dacă forțele Americii încep să abordeze petrolierele cu echipaje chineze, deținute de chinezi, care se îndreaptă spre China, dar care au pavilion fals, atunci potențialul unei confruntări armate este real. China își dorește Iranul ca furnizor stabil de petrol.”

Corriere della Sera observă că ”războiul din Golf pare să fie din ce în ce mai puțin despre petrol sau despre viitorul regimului de la Teheran și din ce în ce mai mult despre dolar - în special rolul său necontestat ca monedă dominantă în tranzacțiile internaționale. Regimul de la Teheran a conceput în mod explicit taxa doar în yuani chinezești digitali sau bitcoin.” (Sursa: Eurotopics)

Citeste siSimulare militară: SUA nu ar fi în măsură să împiedice o invazie chineză în Taiwan

Pentru The New York Times, ”comportamentul haotic al ocupantului Casei Albe, care a amenințat că va șterge Iranul de pe hartă și l-a atacat pe Papa Leon al XIV-lea, a reaprins dezbaterea despre sănătatea sa mintală. Chiar și unii dintre foștii săi aliați și consilieri se întreabă dacă nu cumva devine din ce în ce mai instabil și îl numesc „evident tulburat”.

Apărătorii președintelui au reacționat rapid: ceea ce criticii săi numesc psihoză, ei numesc strategie.

(...) Comportamentul haotic și remarcile scandaloase ale președintelui Donald Trump din ultimele zile au reaprins o dezbatere care l-a urmărit de când a intrat în politică, acum zece ani: este acest om complet nebun sau se preface că este?” (Sursa: Courrier International).

Idila dintre Donald Trump și premierul italian Giorgia Meloni pare să se fi sfârșiut, odată cu criticile liderei de la Roma față de atacurile președintelui american la adresa papei Leon al XIV-lea.

”Bun venit în club”, rezumă ziarul spaniol La Vanguardia.

„Prim-ministrul italian s-a transformat într-un Pedro Sánchez. Și a fost frapant să vedem că toate celelalte partide politice s-au unit în spatele ei. ... Papa a rezumat frumos lucrurile când a lăsat deoparte precauția sa obișnuită pentru a-și exprima opoziția față de război și pentru a reafirma că «nu se teme de administrația Trump». Evident, nici Meloni nu se teme, motiv pentru care și-a schimbat cursul.”

Citeste siGiorgia Meloni se distanţează de SUA şi Israel

La Stampa crede că „Prim-ministrul anticipase probabil acest tip de reacție din partea lui Trump și a considerat că este mai avantajos pentru ea și întreaga sa coaliție să apere autoritatea morală a lui Leon al XIV-lea și să semnaleze o ruptură cu Casa Albă. Ca mulți alții din extrema dreaptă, Meloni a înțeles că îmbrățișarea trumpiană costă voturi. Pur și simplu, „apropierea politică de lumea MAGA nu mai dă roade”.

Dosarul Liviu Dragnea – Tel Drum s-a reluat, după episodul interceptărilor ilegale, care a dus la suspendarea procesului. Avocații apărării „pun tunurile” pe echipele mixte ale DNA-SRI (Libertatea) - HARTĂ | Salariile din România: creșteri puternice în câteva județe, scăderi considerabile în altele. Cine a câștigat și cine a pierdut într-un an (Economedia) - EXCLUSIV Ministerul Educației a trimis auditul în mai multe inspectorate școlare din țară, după scandalurile de corupție din sistem și blocarea unor plăți din hotărâri judecătorești. Verificări pe bani, procese și management în cel puțin 8 județe (EduPedu)

Conducerea Partidului Social Democrat a pus la punct ultimele detalii ale planului de debarcare din funcție a premierului Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, în cazul în care Bolojan nu va părăsi Palatul Victoria până la data de 23 aprilie, miniștrii social-democrați își vor depune demisiile.

Mișcările ar urma să înceapă după 20 aprilie, atunci când 5.000 de membri ai partidului urmează să participe la o amplă consultare privind rămânerea în actuala formulă de guvernare. În ciuda retoricii agresive din ultimele luni asupra USR, PSD nu ar spune nu rămânerii la guvernare a partidului fondat de președintele Nicușor Dan.

Surse social-democrate susțin că premierul ar trebui să-și prezinte demisia fără să mai fie necesară o procedură parlamentară. Dacă Ilie Bolojan refuză acest pas, PSD va susține moțiunea de cenzură pregătită de AUR și PACE. Potrivit Legii, în situația în care miniștrii PSD își prezintă demisiile, Ilie Bolojan are la dispoziție 45 zile pentru a cere un vot de încredere în fața Parlamentului.

Procesul Tel Drum - în care Liviu Dragnea și oamenii lui sunt judecați pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de lei - s-a reluat pe rolul Tribunalului București, unde avocații au găsit un nou pretext de nulitate a probelor, anume faptul că în dosar ar fi lucrat „echipe operative” mixte, ale „binomului DNA-SRI”.

În anii de apogeu ai influenței politice a lui Liviu Dragnea, 2016-2019, timp în care acesta s-a aflat la șefia PSD, Curtea Constituțională a emis o serie de decizii care au dus la excluderea SRI din dosarele de corupție.

Libertatea scrie că procedura de cameră preliminară în Dosarul Tel Drum a fost suspendată vreme de 1 an, 7 luni și 12 zile, timp în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor de ședință prin care au fost autorizate mandatele de interceptare, puse în executare cu sprijinul SRI. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate tot de Înalta Curte în perioada 29.08.2007-17.08.2009 în baza legii siguranței naționale. Pe data de 29 mai 2025 instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat respectivele probe.

Următorul termen al procedurii de cameră preliminară în Dosarul Tel Drum a fost stabilit de Tribunalul București pentru data de 17 aprilie 2026.

Salariul mediu net pe țară a crescut cu aproape 3,6% în ianuarie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă salariile pe județe în România au crescut inegal, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) centralizate de Economedia.

În timp ce județe precum Sibiu, Mehedinți sau Vâlcea au înregistrat creșteri puternice ale salariului mediu net, de până la aproape 10%, altele au stagnat sau au înregistrat scăderi considerabile, cel mai puternic recul fiind în Olt (-5%).

În ceea ce privește capitala, Bucureștiul a înregistrat o creștere de aproximativ 4,8% la nivelul salariului net, care a urcat la 7.073 lei în ianuarie 2026. La nivelul salariului mediu brut, creșterea a fost de aproximativ 4,6%, în ianuarie 2026, respectiv de 519 lei.

Ministerul Educației a declanșat o serie de controale de audit intern ad-hoc în mai multe inspectorate școlare din țară, într-o acțiune amplă care vizează modul în care sunt gestionate fondurile publice, litigiile și mecanismele de control intern, potrivit documentelor obținute de Edupedu. Sursele Edupedu au arătat că printre județele vizate se află Alba, Argeș, Buzău, Bacău, Hunedoara, Mureș, Neamț și Sălaj.

Misiunile de audit, programate să înceapă din 15 aprilie, au ca obiectiv „evaluarea sistemului de management și control instituit” la nivelul inspectoratelor, al unităților conexe și al școlilor din subordine, conform surselor Edupedu.ro. Documentele consultate de Edupedu.ro arată că sunt verificări ad-hoc, care acoperă perioade extinse, din ultimii 5-6 ani.

Pictorul Nicolae Comănescu se pregătește de vernisaj. Expoziția Auto - Portret. Nicolae Comănescu, curatoriată de Charles Moore, asistat de Elena Est, va putea fi văzută din 18 aprilie până pe 25 mai la Casa Maria Lahovary pe Calea Dorobanți 39.

Se cunosc cele patru echipe calificate în careul de ași al UEFA Champions League. După ce a eliminat marți pe Barcelona, Atletico va juca în semifinale cu Arsenal, învingătoare în dubla cu Sporting, iar PSG, dublă câștigătoare în fața lui Liverpool, va întâlni pe Bayern, cea care a scos-o din competiție pe Real Madrid, într-un meci de excepție disputat ieri seară pe Allianz Arena.

Se cunoaște careul de ași al UEFA Champions League din sezonul 2025-2026. Din cele 36 de echipe calificate în grupa principală, numai patru-s norocoase. Atletico, PSG, Arsenal și Bayern adică reprezentantele Spaniei, Franței, Angliei și Germaniei.

Marți seara, Atletico a eliminat-o pe Barcelona, deși a pierdut returul de la Madrid, scor 1-2, într-un duel de poveste, cu emoții, iluzii și deziluzii, răsturnări de scor și speranțe până la ultimul fluier. A fost prima înfrângere pe teren propriu pentru Atletico , cu Simeone pe bancă, în fazele eliminatorii din Champions League, dar cel poreclit “Cholo” a devenit coșmarul catalanilor. Este a 3-a eliminare suferită de Barcelona în fața lui Atletico în Liga Campionilor, de fiecare dată cu Simeone pe banca rivalei (2014, 2016 și 2026).

Simeone, coșmarul Barcelonei

În plus, antrenorul argentinian a eliminat-o pe Barcelona și în semifinalele Cupei Regelui, chiar în acest sezon. Catalanii nu au pierdut însă duelul pentru calificare doar din cauza vulcanicului Simeone, ci pentru că au încasat două cartonașe roșii atât în tur cât și în retur, ceea ce a cântărit greu. Și a mai fost ceva. Deși atacul este stelar și produce goluri, în mare parte datorită extraterestrului Lamin Yamal, defensiva are momente în care scârțîie serios. La anul această problemă trebuie remediată de câtre Hansi Flick dacă se dorește măcar o calificare în finala Ligii. În sezonul următor și Yamal va fi mai matur. Faza care a ținut prima pagină a ziarelor în care el s-a așezat pe minge în așteptarea executării unui corner într-un moment în care un coleg primea îngrijiri medicale în careul advers, s-a întors împotriva echipei. Karma funcționează. Barcelona se va mulțumi probabil în acest sezon cu titlul în La Liga, în timp ce Atletico este gata să ne mai surprindă o dată cu o evoluție la fel de eficientă în semifinalele Ligii împotriva lui Arsenal. Campiona Angliei nu a reușit să o învingă ieri seară la Londra pe Sporting, dar grație victoriei de la Lisabona de acum o săptămână merge mai departe.

Cealaltă semifinală va fi una de foc între PSG și Bayern

Parizienii au măturat pe jos cu toate echipele engleze pe care le-au întîlnit în acest sezon. Ultima pe listă, Liverpool, s-a văzut învinsă atât în deplasare cât și acasă. În Anglia, PSG s-a impus cu același scor înregistrat pe Parc de Princes, 2-0, într-un meci în care „Balonul de Aur” Ousmane Dembele a strălucit, marcând ambele goluri. Anfield a tăcut atât la începutul partidei când s-a ținut un moment de reculegere în memoria celor 97 de suporteri care și-au pierdut viața în urma „Dezastrului de la Hillsborough”, dar și la final când se auzeau doar cântecele parizienilor. Liverpool își încheie aventura din Liga Campionilor cu două înfrângeri în fața lui PSG, care va da în semifinale peste Bayern, un duel devenit un clasic al Champions League.

Campioana Germaniei a învins-o ieri seară pe Real la Munchen după ce reușise să se impună și la Madrid, și cu scorul general de 6-4 merge în careul de ași. Partida de pe Alianz Arena încheiată cu 4-3 în favoarea bavarezilor a fost una de excepție, o adevărată finală cu 7 goluri, Bayern impunându-se în duelul titanilor abia pe final în condițiile în care a fost condusă de trei ori într-o primă repriză de excepție. Bavarezii au dat lovitura pe final și au evitat prelungirile în minutul 89, când Diaz a înscris un gol cât o calificare. În prelungiri, Olise a spulberat orice vis pentru madrileni, care au făcut o primă repriză magnifică.

A fost pentru prima dată în istorie când Real a aliniat o echipă de start fără niciun fotbalist spaniol. Madrilenii, cu antrenorul Arbeloa pe picior de plecare, încheie un sezon dezastruos fără niciun trofeu, șansele de a lua titlul în Spania fiind foarte mici. Singura consolare, Kylian Mbappe a devenit primul jucător care a marcat 10 goluri în deplasare într-o singură campanie din Liga Campionilor.

Prima semifinala PSG-Bayern se va disputa pe 28 aprilie pe Parc de Princes, iar cea de a doua Atletico- Arsenal pe 29 aprilie la Madrid, retururile urmând să aibă loc pe 5 și 6 mai.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat un raport fiscal intitulat sugestiv: „Politica fiscală, sub presiune: datorii mari, riscuri în creștere”. Nu este pentru prima oară când FMI atrage atenția asupra creșterii datoriilor și a deficitului bugetar. Dar, acum situația se agravează.

Războiul din Orientul Mijlociu și implicit creșterea prețului țițeiului și alimentelor au reaprins dezbaterea privind măsurile de sprijin fiscal pentru gospodării și companii. FMI agreează astfel de măsuri cu condiția să fie temporare și să se adreseze doar gospodăriilor și firmelor vulnerabile.

Raportul instituției financiare internaționale arată că în perioada crizei sanitare multe state au luat măsuri de susținere a economiei și cetățenilor. Aceste mecanisme se pot reutiliza. Dar, FMI atrage atenția că subvențiile pentru combustibili, deși atractive din punct de vedere politic, sunt costisitoare, incorect direcționate și dificil de revenit asupra lor. În plus, aceste măsuri încurajează creșterea consumului într-un moment în care oferta este limitată, ceea ce duce la creșterea prețurilor. Este o remarcă interesantă și pentru cei care așteaptă soluții bugetare extraordinare în România.

Datoria publică la nivel global a atins anul trecut nivelul de 94% din PIB, iar dacă nu se vor lua măsuri corective se va ajunge la 100% din PIB, până în anul 2029, o cotă care a fost atinsă doar după cel de-al doilea război mondial.

Raportul FMI prognozează nivelul datoriilor publice la care vor ajunge, în anul 2031, câteva dintre marile economii. Cifrele arată în felul următor SUA - 142%, Italia – 136%, China – 126%, Franța – 121%, Germania – 73%.

Analiza avertizează că o creștere a vânzărilor de emisiuni de obligațiuni americane (obligatorie în situația dinamicii datoriei publice a SUA) poate pune în pericol statutul de active de refugiu al obligațiunilor. Din această cauză s-ar putea alimenta o creștere generală a costurilor de împrumut la nivel mondial.

Rodrigo Valdés, directorul de afaceri bugetare al FMI, atrage atenția pe blogul instituției că eforturile de corectare a situației bugetare și a datoriei publice au avut loc doar când conjunctura a permis. Anul trecut, de exemplu, creșterea economică globală a fost solidă, însă, nu s-au făcut progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea fiscală. O observație care se potrivește perfect pentru România anilor 2023-2024.

Analiza FMI constată că ne aflăm în fața unei deteriorări fiscale și bugetare de structură, de durată, și nu una ciclică, adică temporară. De altfel, raportul instituției financiare internaționale arată situația la zi și prognoza pentru anul 2031 a deficitului bugetar. Este un indicator important, pentru că, să nu uităm, deficitul este cel care generează datorie nouă.

Dintre economiile mari atrag atenția evoluțiile din SUA, care anul trecut au avut un deficit de 6,8% din PIB și va ajunge peste cinci ani la 7,4% din PIB. China a avut un deficit de 7,9% din PIB și se va păstra la aproximativ același nivel în următorii cinci ani. Zona euro se află într-o poziție bună, în sensul că are un deficit bugetar de 3% din PIB care se menține la fel în următorii cinci ani.

În concluzie, tensiunile protecționiste și fragmentarea geopolitică internațională au determinat guvernele să introducă subvenții industriale și măsuri de sprijin pentru companii, care, însă, nu au adus și beneficii de productivitate sau de creștere economică. Așadar, deficitul bugetar crește, datoriile publice cresc, dar efectele pozitive în economie sunt prea puțin vizibile.

Rafinăria Petrotel Ploiești, deținută de Lukoil, va putea fi repornită, după ce România a primit o derogare de la Guvernul american, a anunțat ministrul Energiei. Unitatea de procesare a țițeiului este închisă încă de toamna trecută, după instituirea sancțiunilor americane asupra activelor internaționale ale companiei rusesti. Rafinăria va putea fi pornită în 45 de zile și va produce benzină, motorină și kerosen pentru piața din România și pentru piața regională. Cat ajuta aceasta informatie in criza combustibilului generata de conflictul din Orientul Mijlociu, discutam imediat. 

Serviciul de Procuratură Publică a descris furtul drept un „caz de natură excepţională”. Anchetatorii au cerut pedepse cu închisoarea de până la 66 de luni pentru cei trei suspecţi. Apar și informații despre modul în care au fost păcăliți hoții să recunoască faptul că dețin obiectele de tezaur. Una din cele trei bratari este inca de negasit. 

Iar partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania, din Saxonia-Anhaltină, cotat cu aproape 40% în sondaje și clasificat oficial ca extremist, a adoptat un program de guvernare radical, axat pe naționalism și măsuri iliberale. Documentul propune înăsprirea drastică a legislației pentru străini, desființarea instituțiilor de educație civică, eliminarea incluziunii copiilor cu dizabilități și abandonarea culturii memoriei privind perioada nazistă. Discutam in aceasta seara.

Jurnal de știri