Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Ce opțiuni are PSD pentru a-l demite pe Ilie Bolojan. Scenariile de lucru (G4Media) - Grindeanu caută un aliat ca să-l dea jos pe Bolojan. Ce a făcut Băsescu când a fost în locul lui Nicușor Dan. Detalii din întâlnirile PSD din teritoriu (HotNews)

Pasul decisiv va avea loc luni, 20 aprilie, când aproape 5.000 de lideri centrali și locali din PSD vor decide prin vot electronic, de la ora 17.00, dacă partidul îl mai susține pe Ilie Bolojan ca prim-ministru al guvernului de coaliție.

Vor vota șefii de organizații județene, primarii, viceprimarii, președinții de consilii județene, parlamentarii, consilierii județeni și președinții de filiale comunale sau orășenești. Dacă ei vor decide la vot ca PSD să îl susțină în continuare pe Ilie Bolojan, criza politică se va încheia rapid, Sorin Grindeanu – inițiatorul crizei va avea poziția slăbită. Puțin probabil însă acest rezultat în absența unui mare cadou politic pe care să-l primească PSD – fie șefia serviciilor de informații, fie o concesie majoră la bugetul de stat abia votat, notează jurnalistul G4Media Cristian Pantazi.

Ce se va întâmplă după previzibilul vot anti-Bolojan?

Pasul următor va fi retragerea miniștrilor PSD, a vicepremierului și secretarului general al guvernului din executivul Bolojan, urmat de cererea ca premierul să demisioneze, pe motiv că și-a pierdut majoritatea politică.

Aici se deschid două opțiuni. Prima e demisia lui Bolojan, care ar deschide calea spre negocieri rapide pentru formarea unui nou guvern.

Așa ajungem la a doua opțiune: Ilie Bolojan rămâne premier, dar fără miniștrii PSD. Aici lucrurile se complică, dar PSD are o soluție rapidă – moțiunea de cenzură.

Odată ce moțiunea de cenzură, indiferent de inițiator, va fi votată, guvernul Bolojan va pica, iar președintele va declanșa negocierile pentru formarea unei majorități. Imposibil de spus acum dacă între PSD și PNL/USR va mai putea exista o colaborare după un astfel de comportament politic, e posibil orice scenariu.

În discuțiile regionale pe care Sorin Grindeanu le-a purtat cu oamenii din PSD, președintele social-democraților nu a spus niciodată că el este pregătit să fie premier după această criză politică, potrivit informațiilor HotNews, oferite de la mai mulți lideri de filială. Asta poate indica faptul că PSD nu vrea să ia guvernarea, ci doar să-l dea jos pe Bolojan. Ceea ce, constituțional, îi oferă o libertate de mișcare mai mare președintelui Nicușor Dan. 

Ieșirea PSD de la guvernare îi aruncă un cartof fierbinte în brațe președintelui. Toată atenția se va îndrepta spre Palatul Cotroceni. Coaliția și Opoziția vor fi atente la mesajele prezidențiale.

Nicușor Dan împarte același public cu Ilie Bolojan. Bolojan a fost premierul dorit de el, invocat ca „pereche” politică în campania electorală.

O poziționare de partea PSD i-ar atrage un nou val de critici după cele legate de numirea procurorilor șefi. Nu cred că nu este conștient de această stare de fapt.

Să nu uităm că Traian Băsescu și-a apărat timp de trei luni de zile guvernul Boc, în toamna lui 2009, tot după ieșirea PSD de la guvernare. Băsescu a rupt o bucată din PSD, UNPR-ul lui Gabriel Oprea, pentru a continua guvernarea. 

PSD ia în calcul inclusiv apariția unui nou ALDE, o aripă-schismă, cu care să colaboreze în Parlament. ALDE a fost constituit imediat după ruperea USL, în 2014. 

Există o imagine istorică cu Călin Popescu Tăriceanu, fost premier și președinte PNL, care urcă singur scările Palatului Victoria pentru a i se pune la dispoziție lui Victor Ponta. Așa a apărut ALDE. Cine va urca pe scările lui Grindeanu?, se întreabă jurnalistul Cristian Andrei.

Nu cred că Nicușor Dan e ticălos sau s-a dat cu ticăloșii.

Unii ar spune că e cumpătat, moderat, mediator. Că e un politician metodic și calculat, care nu se aruncă în războaie politice inutile și care nu iese din litera Constituției.

Că tace și face.

Că are un plan.

Ar fi bine ca Nicușor Dan să aibă un plan, o strategie, o direcție, scrie jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica. Sunt alegători care încă îi acordă prezumția de bună credință.

Ne vom lămuri curând.

O să-l vedem cum acționează la debarcarea lui Bolojan, impusă de baronii transpartinici PSD-PNL.

Deocamdată, dă impresia că este un președinte fricos. Şi singur. Și singurătatea asta vine exclusiv din vina lui. E singur pentru că risipește în fiecare zi uriașa putere de care dispune: legitimitatea celor 6.168.642 de voturi

Dacă sunteți în trecere prin Bruxelles, în afară de celebra Piață Mare, apetisanții cartofi prăjiți, delicioasa ciocolată sau berea de înaltă clasă, merită să vă rezervați din timp pentru un obiectiv poate mai puțin cunoscut, dar foarte interesant: Casa Istoriei Europene.

Acest muzeu interactiv, deschis în 2017 sub egida Parlamentului European, prezintă istoria Europei sub diferite aspecte.

De la mitul antic al Europei, prințesa feniciană atât de frumoasă, de care însuși Zeus s-a îndrăgostit nebunește, la evenimentele care au definit Europa de azi. De la descoperirile geografice la revoluția industrială, la războaiele și totalitarismele secolului XX. De la răsturnările politice și sociale din acel 1989 și până la Uniunea Europeană de azi.

Muzeul în sine presupune o trecere pe o scară, de la un etaj la altul unde sunt redate diferite epoci ale istoriei Europei. Înainte de aceasta, în prima încăpere, vă va întâmpina grafica inconfundabilă a artistului român Dan Perjovschi.

Veți vedea apoi motoarele și locomotivele care au făcut din Europa cea mai mare putere a lumii la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Veți auzi sunetele din tranșeele Marelui Război și veți putea răsfoi cărțile poștale trimise acasă de soldații de pe front. Veți vedea ascensiunea bolșevismului, a fascismului și nazismului, veți asculta zgomotul avioanelor în picaj din bombardamentele celui de-al doilea război mondial, veți vedea Europa în ruine.

Apoi, divizarea ei, în blocuri rivale, progresele sociale dar și provocările de după război, căderea comunismului și crearea Uniunii Europene, așa cum o cunoaștem noi azi.

La fiecare etaj, vizitatorii sunt invitați să reflecteze asupra patrimoniului comun al continentului și a valorilor care ne unesc. Există, de asemenea, spații de explorare interactivă pentru copii și tineri.

Totul se întâmplă urcând de la un etaj la altul, pe scările care se rotesc în jurul unei construcții metalice spiralate reprezentând vârtejul timpului.

La sfârșit, la ultimul etaj, puteți să aflați despre problemele cu care se confruntă europenii azi, cum ar fi Brexitul sau schimbările climatice. Sau puteți pur și simplu, să vă retrageți în spațiul de reflecție. Și totul, în timp ce vârtejul timpului continuă să urce, semn că totul poate fi în schimbare.

Muzeul Casa Istoriei Europene se află în parcul din spatele clădirii din Bruxelles a Parlamentului European.

Și – încă un detaliu deloc de neglijat – intrarea este liberă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa europeană continuă să analizeze consecințele îndepărtării de la putere a lui Viktor Orban, în urma alegerilor de duminică. Este un nou semn al rupturii transatlantice, consideră comentatorii. Ceea ce nu înseamnă că MAGA nu va continua să se amestece în afacerile europene.

Le Monde titrează: „După Groenlanda și Iran, alegerile din Ungaria reprezintă un nou pas în ruptura transatlantică.”

Înfrângerea electorală zdrobitoare a premierului ungar Viktor Orban, în ciuda sprijinului masiv din partea Washingtonului, ilustrează eșecul strategiei de cucerire ideologică a lui Donald Trump în Europa.

Televiziunea belgiană francofonă RTBF transmite că ”au existat numeroase puncte de tensiune între Ungaria și Uniunea Europeană, de la nerespectarea statului de drept până la vetourile lui Viktor Orbán privind sprijinul acordat Ucrainei. Astăzi, Péter Magyar se pregătește să stabilească un nou curs pentru țara sa. La prima vedere, acestea sunt vești pozitive pentru Europa. Cu toate acestea, observatorii rămân prudenți: Ungaria nu va fi de acord cu totul și rămâne dependentă de legăturile pragmatice cu Rusia.

Ziarul italian Il Foglio atenționează că terenul european în care amestecul trumpian se poate maniofesta nu se limitează doar la Ungaria.

”Pentru a-l salva pe Orban, administrația Trump a făcut tot posibilul.

Această intervenție majoră nu a fost o surpriză. Fusese chiar anunțată public în strategia de securitate națională publicată în decembrie de guvernul SUA.

Trump l-a primit cu fast pe președintele naționalist polonez, Karol Nawrocki. Cele trei partide care l-au ales - Lege și Justiție (PiS), Confederația Libertății și Independenței și Coroana - ar putea fi presate să formeze o coaliție după alegerile parlamentare din 2027.

Citeste siMagyar luptă, Orban nu pleacă

Mai departe spre extrema dreaptă, J. D. Vance a militat deja deschis pentru Alternativa pentru Germania (AfD) și lidera acesteia, Alice Weidel. A făcut același lucru în România pentru Alianța pentru Unitatea Română, condusă de George Simion”.

Think-Thank-ul preferat al lui Orbán de la Bruxelles pare că a dispărut, dar de fapt, continuă, citim în Politico. Péter Magyar vrea să închidă grupul conservator MCC Bruxelles. E mai ușor de spus decât de făcut.

Organizația este pregătită să facă față presiunii politice, au declarat susținători și detractori ai săi, urmând căile alternative de finanțare, potențialele căi de atac legale și bazându-se pe cererea continuă pentru agenda sa eurosceptică conservatoare.

MCC Bruxelles — văzut de mulți ca un purtător de cuvânt al guvernului lui Orbán, deși susține că este independent politic — este unul dintre cei mai zgomotoși și controversați detractori ai UE. Supraviețuirea sa ar reprezenta rezistența valorilor lui Orbán în inima UE.

Situația combinatului Liberty din Galați, fostul Sidex, ne aduce aminte de privatizările din anii 2000. Romeo Borza, unul dintre administratorii concordatari ai companiei, a declarat pentru „Ziarul Financiar” că se va face o nouă încercare de vânzare la un preț de 465 milioane de euro, după ce în urmă cu câteva săptămâni licitația internațională care a plecat de la 690 milioane de euro nu a avut niciun cumpărător.

Liberty Galați se află de un an de zile în concordat preventiv, o procedură asemănătoare cu insolvența, și noii administratori caută soluții pentru a salva afacerea. Compania are 1.000 de creditori neplătiți, dintre care cei mai mari sunt statul, prin ANAF, care are de recuperat 150 milioane de euro și Eximbank, o societate bancară cu capital de stat, care are de încasat 300 milioane de euro.

Prima dată Sidexul, actualul Liberty, a fost privatizat în anul 2001. A fost o vânzare cu scandal către Mittal, pentru că prețul de 77 milioane de dolari, din care statul a încasat 25 de milioane, a fost considerat ridicol de mic.

Sidex Galați era un simbol al economiei socialiste care nu a reușit să să se adapteze la noile rigori. Întins pe o suprafață de 1.600 de hectare, un combinat de mărimea unui mic oraș, cu o importantă miză socială în zonă, Sidex era „căpușat la greu” în anii 90. S-a spus că suma încasată pentru privatizarea Sidex a fost atât de mică încât ar fi echivalat cu vânzarea pe un dolar. Criticii privatizării uitau că aprovizionarea cu materie primă și vânzarea produselor fabricate depindeau de companii care reușeau să facă business în timp ce combinatul pierdea bani. De exemplu, mi-a rămas în minte că, înainte de privatizare, Sidex avea pierderi de un milion de dolari pe zi, adică 365 milioane de dolari pe an. La care se adăugau datoriile istorice.

Situația Sidex din anul 2001 și cea a Liberty peste mai bine de două decenii are destule asemănări, dar și destul deosebiri. Sidex 2001 și Liberty 2026 au în comun dificultățile economice: datorii neachitate, furnizori neplătiți, pierderi financiare. Trebuie remarcat că datoriile către stat rămân un punct comun, iar actuala companie nu și-a achitat împrumutul bancar pe care l-a contractat, în timp ce Sidexul avea datorii mari către o firmă considerată căpușă.

De asemenea, marea problemă rămâne cea a piețelor de desfacere. Sidex și Liberty suferă din același motiv și anume din lipsă de competitivitate pe piețele de vânzare. Iar prețul energiei electrice, un cost esențial pentru industria siderurgică, a fost și este un punct sensibil pentru combinat. Nici România, nici Uniunea Europeană nu au reușit să găsească o soluție pentru ca sectoarele industriale mari consumatoare de energie electrică să poată intra în competiție pe piață cu producătorii din China, de exemplu.

Desigur, sunt și diferențe între Sidexul din anul 1999 și Liberty din 2026. În primul rând, numărul angajaților este mult mai mic, în 26 de ani a avut loc o restructurare naturală a personalului. În al doilea rând, investitorii au adaptat capacitatea de producție a combinatului sau mai exact a fost redusă atât producția, cât și activele fizice. În fine, în al treilea rând, clienții de astăzi au nevoie de produse siderurgice de o calitate mai înaltă decât în urmă cu două decenii.

Acum, combinatului Liberty i-a venit, din nou, sorocul. Adică, este scos la vânzare într-un moment poate mai dificil decât în urmă cu două decenii. La prima strigare a licitației nu a venit niciun investitor. Vom vedea ce va fi în pasul doi, dar semnalele nu sunt deloc încurajatoare și s-ar putea să revină discuția referitoare la cumpărarea combinatului pentru „un euro”. Bineînțeles, ar fi o variantă simbolică, pentru că nu știm dacă un potențial nou investitor va fi obligat să plătească datoriile vechi, care în cazul Liberty ajung la cel puțin 450 milioane de euro. În concluzie, combinatul din Galați se învârte de ani de zile într-un cerc vicios din care nici privatizarea, nici vânzarea nu l-au putut scoate.

 Între timp, tensiunile militare rămân ridicate în regiune iar avertizarile privind o criza economica mondiala se inmultesc. În paralel, Israelul a analizat, în cadrul cabinetului de securitate convocat de Benjamin Netanyahu, o posibilă încetare a focului în Liban, însă premierul a anunțat ulterior că, pentru moment, țara sa va continua „să lovească Hezbollah”. Nicușor Dan ar urma sa participe la videoconferința organizată de presedintele francez si premierul britanic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Este vorba de proiecte fictive pentru care se obțin avizele și care apoi sunt vândute unor investitori care au nevoie rapid de respectivele documente.  Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a propus deja cresterea garanțiilor financiare pentru racordarea la rețeaua electrică de la 5% la 20% din tariful de racordare, dar guvernul vrea masuri si mai aspre. Discutam in aceasta seara.  

Un tren cu ecartament european standard a traversat Prutul fără să-și schimbe roțile la graniță. Evenimentul unic a fost luat în vizor de presa rusă, care echivalează renunțarea la ecartamentul rusesc cu un adevărat act de agresiune. 

Instalația, în premieră în România după prezența la Bright Festival Florența 2023 și Bright Festival Bruxelles 2025, propune o experiență imersivă inspirată de universul fascinant al găurilor negre și de felul în care acestea influențează lumina și spațiul. Pentru a dezvolta acest subiect și a descoperii mai multe despre ce face H3, invitatul zilei în emisiunea RFI360 este artistul Razvan Pascu.

Există un spațiu, un veritabil laborator de arhitectură și tehnologie, capabil să cuprindă experiențe new media, design industrial și robotică, totul pentru o perspectivă largă, dezvoltată de la nivel de percepție până la spațiu. Vorbesc aici despre H3, un studio multidisciplinar, orientat spre explorarea modului în care forma poate influența și transforma substanța, atât în sens material cât și conceptual. Recent H3 a propus o instalație imersiva despre misterul gaurilor negre, o prima colaborare cu Muzeul Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”.

Construită din două ecrane holografice și animată de proiecții sincronizate, lucrarea creează senzația de adâncime și iluzia unui obiect plutitor, privitorii având experiența unui efect care ar putea fi numit imagine 2.5D. Instalația atrage vizitatorii într-un spațiu vizual în continuă schimbare, într-un loc în care ceea ce vezi nu rămâne niciodată la fel și unde percepția este mereu provocată.

La baza instalației stau fenomene reale din fizică, precum forța gravitațională extremă a găurilor negre sau efectul de „spaghettification” – procesul prin care materia este întinsă și distorsionată. 

Vizualurile pornesc de la felul în care oamenii de știință și artiștii au încercat să ilustreze găurile negre de-a lungul timpului și merg mai departe, într-o zonă deschisă interpretării. Chiar dacă prima imagine reală a unei găuri negre a fost obținută abia în 2019, multe dintre reprezentările cunoscute sunt bazate pe calcule și teorii. „Event Horizon” duce această idee mai departe și invită publicul să exploreze ceea ce încă nu știm.

În același timp, instalația deschide și o zonă de reflecție. Ea vorbește despre limitele cunoașterii noastre și despre cât de multe lucruri rămân încă necunoscute în univers. Distorsiunile vizuale devin o metaforă pentru aceste întrebări fără răspuns, invitând publicul să privească dincolo de ceea ce este evident.

Prin integrarea unei astfel de lucrări în contextul redeschiderii, muzeul își reconfirmă rolul de spațiu viu, deschis către idei noi și dialog între generații. „Event Horizon” nu este doar o instalație de artă, ci și o experiență care aduce împreună știința și imaginația, într-un mod accesibil și memorabil.

Jurnal de știri

Magdalena Mărculescu, director editorial Editura TREI, vorbim despre FilosoFii FEST, care se desfășoară la București între 20 și 23 aprilie.

Negociatorii Chișinăului și Tiraspolului revin astăzi la masa de discuții pentru reglementarea transnistreană. Rusia se arată deranjată că a fost exclusă din negocieri. Întâlnirea are loc într-un moment în care agenda este dominată de un proiect sensibil al Guvernului: impozitarea treptată a companiilor din regiunea transnistreană și crearea unui Fond de convergență. În paralel, autoritățile moldovene sugerează o recalibrare a formatului de negocieri și insistă pe o implicare plenară a UE, una din idei fiind chiar o misiune de administrare temporară externă a regiunii. În acest context, Liliana Barbăroșie a discutat despre dinamica dosarului transnistrean cu Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse și coordonator de programe la German Marshall Fund of the United States.

- Republica Moldova va ieși anul viitor din CSI, structură dominată de Rusia, iar Moscova se întreabă dacă și cum va supraviețui economia de peste Prut fără piața rusească? Cifrele arată însă că Rusia aproape că nu mai contează în exporturile Republicii Moldova. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Cum este drumul de la o afacere locală la un brand de țară de succes și cu exporturi în UE? Vorbim despre brutăria din satul Bardar și produsele de aici, în special plăcintele, care ajung în România, Franța, Germania, Austria și Irlanda. Cum rezistă afacerea și cât de afectată este de criza regională a carburanților? Antreprenorul Victor Nistorică, administratorul și coproprietarul brutăriei din Ialoveni, spune în interviul Moldova Zoom, realizat de Valeria Vițu, că turbulențele deja au început să se resimtă.

- Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”.

- Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat la Chișinău la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Acuzații similare sunt formulate la adresa lui și în România.

- Interes crescut pentru studierea limbii române în Transnistria: peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău.

Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”, menit să consolideze cooperarea bilaterală, precum şi „Serviciul diplomaţie cibernetică”, adaptat noilor provocări din domeniul digital. Totodată, Direcţia diplomaţie economică va fi reorganizată în conformitate cu bunele practici ale ministerelor de externe din statele membre ale UE. Măsura vine pentru a face față creșterii accelerate a activității diplomatice și obiectivelor de integrare europeană, notează Ziarul de Gardă.

Ambasada României în Republica Moldova a salutat decizia Guvernului de la Chișinău, menționând că este „un pas firesc și binevenit în consolidarea cooperării strategice”.

„Această inițiativă reflectă maturitatea și profunzimea parteneriatului bilateral, precum și necesitatea unei coordonări tot mai eficiente într-un context marcat de intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și avansarea parcursului european al Republicii Moldova. Instituționalizarea unui mecanism dedicat relației cu România confirmă importanța pe care Chișinăul o acordă acestui parteneriat privilegiat”, au declarat reprezentanții ambasadei.

Totodată, aceștia notează că România rămâne un susținător ferm al eforturilor de modernizare și reformă ale Republicii Moldova, iar „consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe contribuie direct la atingerea obiectivelor comune, în special în procesul de integrare europeană”.

***

Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat în lipsă la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Dosarul pe numele lui Balan a fost deschis acum două zile, iar ieri a avut loc prima ședință de judecată, ședință care s-a soldat cu pronunțarea sentinței. Inculpatul și-a recunoscut vina și a cerut examinarea dosarului în procedură simplificată. Alexandru Balan a participat la ședința de judecată online, aflându-se în arest la domiciliu în România, unde este cercetat, în calitate de cetățean român, pentru trădare de patrie, fiind suspectat că ar fi transmis informații clasificate unei rețele de spionaj din Belarus și Rusia, transmite IPN.

Alexandru Balan a fost deținut funcția de director adjunct al SIS în 2016-2018, în perioada când instituțiile de stat erau controlate în Republica Moldova de fostul oligarh Vladimir Plahotniuc.

Balan a fost reținut anul trecut pe 8 septembrie de organele de drept din România, fiind acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României.

***

O nouă întâlnire dintre negociatorii de la Chișinău și Tiraspolului are loc astăzi, context în care Rusia cere reluarea cât mai curând posibil a negocierilor privind Transnistria în formatul 5+2. Este un format pe care Chișinăul îl evită după ce Rusia a declanșat războiul în Ucraina, care de peste trei decenii nu a adus progrese în reglementarea transnistreană și a dus de fapt la închițarea și perpetuarea conflictului. Din formatul 5+2 fac parte Chișinăul și Tiraspolul cu statut egal de părți implicate în conflict, Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, iar UE și SUA au  doar un statut de observatori.

Acum, Moscova spune că formatul 5+2 este „singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului transnistrean”.

Citez declarația dată presei ruse de adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin: „Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”.

Chișinăul a declarat de mai multe ori că de fapt formatul 5+2, dominat de Moscova, este cel care nu a generat progrese timp de trei decenii și a consolidat de fapt regimul separatist de la Chișinău. În plus, vechea formulă nu mai poate fi considerată valabilă din moment ce unul dintre participanți, Rusia, a atacat un alt participant – Ucraina. Despre soluțiile pe care le propune acum Chișinăul vorbim în continuare în program.

***

În Transnistria peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău, anunță portalul Zona de Securitate. Ministerul Educației a anunțat că interesul pentru studierea limbii române în regiunea transnistreană este în creștere, iar aproape 20 la sută din cereri la nivel național au venit de acolo. Cursurile se vor ține în școlile cu predare în limba română din Transnistria.

Masterplanul Velo, adoptat de Consiliul General al Capitalei în iulie 2025, e cel mai ambițios document de mobilitate pe bicicletă din istoria Bucureștiului: 565 km de piste până în 2035, împărțite într-o rețea primară de 150 km și una secundară de 415 km, integrate cu transportul public. 

Planul include 600 de facilități de parcare pentru biciclete, 350 de stații de bike-sharing cu aproximativ 7.000 de e-bike-uri, dar și campanii educaționale pentru siguranță rutieră.

Ținta declarată: 18% cotă modală pentru ciclism până în 2035 și 90% din locuitori să trăiască la cel mult 500 de metri de o pistă principală.

E o veste bună, dar cu multe semne de întrebare.

Rețeaua actuală de piste din București se întinde pe 56,3 km, din care doar 25,38 km sunt funcționali, întrucât restul de aproximativ 30 nu îndeplinesc standardele minime de operare. Astfel că saltul enorm va depinde de finanțare europeană prin Programul Regional București-Ilfov și, mai ales, de voința politică de a aloca spațiu stradal bicicliștilor în detrimentul mașinilor.