Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Maestrul Gheorghe Urschi, o legendă a scenei moldovenești, supranumit și regele umorului, este petrecut astăzi pe ultimul drum. În Republica Moldova este decretată zi de doliu național. Detalii, de la Valeria Vițu, dar și de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, Cătălin Volconovici și Denis Chirtoca, care au mers în satul de baștină a lui Gheorghe Urschi, Cotiujenii Mari din raionul Șoldănești. Mereu cu zâmbetul pe buze și cu o vorbă de duh pregătită, așa îl descrie familia.

- Într-un interviu-document, Gheorghe Urschi spune, acum 16 ani, că Unirea Republicii Moldova cu România se va produce inevitabil, „ea va veni cu o ploaie”. În interviu Gheorghe Urschi vorbește despre condiția actorului din acea perioadă, dar și despre ce riscuri presupunea să simți românește în anii 60 a secolului trecut, într-o Moldovă parte a Uniunii Sovietice. La începutul interviului, Gheorghe Urschi vorbește despre bucuria unei invitații pe care tocmai o primise pentru a veni cu spectacole la București.

- Europarlamentarul Victor Negrescu cere deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova, după alegerile din Ungaria.

- La Budapesta, în timpul conferinței de presă după victoria zdrobitoare din Ungaria, Peter Magyar a declarat că se opune aderării accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeană. Susține că trebuie să parcurgă aceeași pași ca și celelalte state. Ce înseamnă asta pentru Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Alexandru Balan, cercetat în România pentru trădare, este vizat într-un dosar penal și în Republica Moldova.

- 6.800 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română, finanțate de Guvernul de la Chișinău. Cererea depășește cu mult oferta din program.

- Meteorologii din Republica Moldova au emis pentru a șasea zi la rând Cod galben de înghețuri la sol. Fenomenul este periculos pentru culturile agricole.

Europarlamentarul Victor Negrescu cere deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova, după alegerile din Ungaria. O scrisoare oficială adresată președintelui Consiliului European, António Costa, susține că recentele alegeri din Ungaria pot fi o „fereastră de oportunitate” pentru deblocarea unei decizii întârziate până acum de regula unanimității și de opoziția guvernului de la Budapesta. Negrescu spune că subiectul ar putea fi inclus pe agenda reuniunii Consiliului European din iunie sau chiar soluționat mai rapid, la nivel de ambasadori.

Începerea negocierilor oficiale cu Republica Moldova ar contribui la accelerarea reformelor, la consolidarea stabilității și la întărirea prezenței strategice a Uniunii Europene în regiune, susține Victor Negrescu.

Republica Moldova a deschis negocierile tehnice pe toate capitolele de aderare cu UE, însă discuțiile oficiale erau blocate de opoziția Guvernului Orban față de Ucraina, cu care Republica Moldova merge la pachet. Autoritățile de la Chișinău își doresc un parcurs accelerat de aderare la UE, cu încheierea negocierilor până în 2028 și aderare până în 2030.

***

Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Alexandru Balan, cercetat în România pentru trădare și transmiterea de informații către Belarus și Rusia, este vizat într-un dosar penal și în Republica Moldova, pentru divulgarea secretului de stat, anunță Ziarul de Gardă.

Judecătoria Chișinău a înregistrat un dosar penal pe numele său. Alexandru Balan se află în arest la domiciliu în România. Prima ședință de judecată are loc astăzi, la doar o zi după înregistrarea dosarului.

Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău a fost reținut anul trecut pe 8 septembrie de organele de drept din România. Acesta este acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României.

***

6.800 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română, finanțate de Guvernul de la Chișinău. Cursurile se adresează adulților care nu au studiat sau nu cunosc suficient limba română, reprezentanților minorităților naționale, angajaților din sectorul public, persoanelor revenite din diaspora, dar și refugiaților. Cursurile sunt organizate de trei ani, iar edițiile precedente au fost absolvite de aproximativ 25.000 de persoane. Autoritățile semnalează că cererea pentru studierea limbii române depășește în continuare cu mult oferta din program.

***

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) va intra într-un proces de reorganizare instituțională, având ca obiectiv central acreditarea conform standardelor Uniunii Europene. Această transformare structurală este un pas obligatoriu pentru ca Republica Moldova să poată gestiona direct fondurile europene destinate sectorului agricol și dezvoltării rurale, transmite MOLDPRES.

Schimbările survin în contextul în care Republica Moldova se aliniază treptat la Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene. Acest lucru presupune adoptarea unui nou mod de planificare strategică în agricultură, care pune accent pe sustenabilitate și pe predictibilitate pe termen lung.

***

Meteorologii din Republica Moldova au emis un nou Cod galben de înghețuri pentru astăzi, cu intensități între -1 și -3 grade la sol. Asta, în timp ce pe parcursul zilei, temperaturile urcă la 13-20 de grade. Este a șasea zi la rând când este emisă alertă de înghețuri la sol pe timp de noapte, ceea ce poate afecta culturile de primăvară. Fermierii deja anticipează pierderi de până la 40% la recolta de căpșuni din acest an.

La 1,37 euro pe călătorie, metroul bucureștean va deveni cel mai scump din fostul bloc sovietic — mai scump decât Sofia (0,80 euro), Budapesta (0,75 euro) sau Varșovia (puțin peste un euro). Ba chiar se apropie de Roma, unde biletul costă 1,5 euro. 

Nu uita însă de călătoriile metropolitane integrate cu metroul, care îți permit, ca în alte orașe europene, să folosești orice mijloc de transport de suprafață din Regiunea București-Ilfov și metroul, timp de 120 de minute de la prima validare, cu transferuri nelimitate în această fereastră.

Soluția pragmatică, dacă folosești des transportul în comun, e abonamentul anual integrat STB + Metrorex: sacrificiul financiar inițial de aproximativ 1.400 lei, astăzi, înainte de scumpiri, e real, dar costul per călătorie scade considerabil, ești protejat față de orice nouă majorare de tarife pe parcursul anului și eviți complet stresul cardurilor reîncărcate în grabă. 

Jurnal de știri

Matei Lucescu, nepotul regretatului Mircea Lucescu, a vizitat Muzeul Fotbalului unde a avut ocazia să descopere colecția impresionantă de tricouri ale fostului selecționer. Mâine intrarea este gratuită la acest muzeu. Tudor Furdui a stat de vorbă cu Matei Lucescu.

Inflaţia s-a apropiat de 10% şi loveşte puternic în speranţa de creştere economică (Ziarul Financiar) - Noii şefi ai marilor parchete îşi încep miercuri mandatele de trei ani (Adevărul) - Ajuns de trei ani în Parlament, Codul urbanismului este încă în sertar la Camera Deputaților / România riscă să piardă peste 1 miliard de euro din PNRR (HotNews) - “Jurnalul unei cameriste”, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes (Cultura la dubă)

Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere.

Criza din piaţa mondială a petrolului a adăugat, în martie, 0,6% la inflaţie, ajunsă la 9,9%, anual, faţă de 9,3%, în februarie. România rămâne, aşadar, pe primul loc în topul european al inflaţiei, în ciuda reducerii consumului casnic şi a consumului guvernamental.

Inflaţia în România este de trei ori mai mare decât în Germania, de şase ori mai mare ca în Italia, de cinci ori mai mare ca în Belgia, de cinci ori mai mare ca în Franţa, notează ZF.

Ziarul reamintește că este vorba despre Cristina Chiriac - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ioan-Viorel Cerbu - procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Codrin-Horaţiu Miron - procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Săptămâna trecută, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a semnat decretele pentru numirea şefilor marilor parchete, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

„După acest moment, aşteptarea pe care o am de la Parchete şi, implicit, de la şefii Parchetelor este o dinamizare a activităţii pentru a răspunde aşteptărilor românilor. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General.

De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală”, afirma Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Președintele oberva și că „sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcţionari apăsaţi de mii de dosare şi care nu mai au timpul necesar ca să se uite la dosarele care sunt cu adevărat de impact pentru societate.

Şi una din preocupări va fi despre cum să punem în balanţă activitatea asta de rutină care este necesară şi cum putem să o simplificăm, să o standardizăm şi cum să lăsăm totuşi timp procurorilor pentru a se ocupa de acele dosare importante cu impact asupra societăţii”, a afirmat şeful statului.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

Liderii UDMR continuă să creadă că susținerea lor față de Viktor Orbán și Fidesz, partidul acestuia, a fost întemeiată. Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, a declarat că formațiunea sa nu are motive „să-și pună cenușă-n cap” fiindcă a susținut Fidesz la alegerile generale de duminică.

Relația de vasalitate a UDMR față de Viktor Orbán și Fidesz era atât de serioasă încât în cele două turnee făcute anul trecut de Péter Magyar în Transilvania niciunul dintre membrii marcanți ai Uniunii nu a vrut să se vadă cu el. Politețea ardelenească a fost înlocuită de orbirea lor politică.

Cât de credibil mai poate fi Kelemen Hunor în fața maghiarilor din Transilvania? Care dintre fețele lui mai poate fi luată în serios: cea pro-europeană clamată la București sau cea pro-Orbán, iliberalul pro-rus pe care l-a susținut la Budapesta și în fața maghiarilor ardeleni? Cât de sincer a fost liderul UDMR cu fiecare dintre părți? Dar cu el însuși?, se întreabă jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.

UDMR a avut meritul să susțină propaganda lui Viktor Orbán în așa fel încât maghiarii ardeleni să creadă că doar Ungaria îi ajută cu adevărat, deși în paralel administrațiile din secuime și nu numai, primeau finanțări importante de la guvernul român.

După ce Viktor Orbán a pierdut puterea la Budapesta, UDMR încearcă o repliere, o nouă înțelegere cu învingătorul, cu Péter Magyar și partidul său,Tisza, eventual înainte să apară în presa ungară numele celor din Uniune care au beneficiat personal de afacerile susținute de guvernele ungare din ultimii 16 ani. Între timp, Kelemen Hunor ar trebui să-și asume înfrângerea alături de Viktor Orbán, mai ales că este în fruntea UDMR de 15 ani, o perioadă prea lungă pentru un politician, oricât de talentat ar fi și oricâte fețe poate avea.

Mai multe puncte la care politicienii nu au reușit să se pună de acord blochează de luni de zile la Comisia de administrație publică de la Camera Deputaților Codul urbanismului, un proiect care va reuni legislația ce vizează amenajările și construcțiile, pentru mai puțină birocrație. 

Potrivit HotNews, punctele de divergență sunt: 

• construcțiile pe plajă, 
• construcțiile pe spații verzi, 
• o parte din referendumul lui Nicușor Dan, ca autorizarea construcțiilor și a planurilor urbanistice să treacă de la Primăriile de Sector, la Primăria Capitalei, 
• chestiuni juridice legate de certificatele de urbanism și atacarea în instanță a autorizațiilor și documentațiilor de urbanism.

Codul urbanismului trebuie aprobat până la vară, pentru ca România să nu piardă peste 1 miliard de euro, fonduri din PNRR. 

Termenul final al PNRR este 31 august 2026, dar în iulie și august este vacanță parlamentară, astfel că el poate fi adoptat cel târziu în iunie.  

“Jurnalul unei cameriste”/ “Le journal d’une femme de chambre“, cel mai recent film regizat de Radu Jude, va avea premiera la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes. Acesta este primul film realizat de Jude în afara României, cu o echipă mixtă, de români și francezi. Filmările au avut loc în Franța și România. În rol principal joacă actrița Ana Dumitrașcu.

Filmul este produs de un cunoscut producător francez, Saïd Ben Saïd. Despre proiect și colaborarea cu acesta, Radu Jude a vorbit într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat în august 2025.

O problemă spinoasă își face apariția în fața Uniunii Eruropene: cum să înapoieze banii împrumutați pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia și Parlamentul se află pe poziții diferite.

”A face datorii este mereu ușor pentru oamenii politici, a le rambursa e un pic mai complicat”.

Această remarcă, a europarlamentarului Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, vine să deschidă o discuție sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană.

Iar întrebarea este cum dăm înapoi banii împrumutați de Uniunea Europeană pentru finanțarea programului NextGenerationEU, cunoscut mai bine ca PNRR.

Să ne amintim: în 2020, Uniunea Europeană reușea o străpungere politică, atunci când se împrumuta în comun pentru a finanța revenirea post-pandemie.

Întregul program destinat celor 27 de membri s-a ridicat la 740 de miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, restul împrumuturi.

Împrumuturile vor fi plătite de fiecare stat membru, în funcție de sumele atrase, cu dobândă la ratingul AAA al Uniunii Europene. De aceea, pentru o țară ca România, care se împrumută la dobânzi mari, creditele din PNRR sunt foarte avantajoase.

Dar ce se întâmplă cu fondurile nerambursabile? Atenție, și aceștia sunt bani luați pe credit, dar ei vor fi înapoiați de Uniunea Europeană, nu de fiecare stat în parte.

Cum?

Aceasta-i întrebarea.

UE are puține resurse proprii, ea se finanțează în special din contribuțiile statelor membre. Așa că, pentru a înapoia creditele din NextGeneration EU, Comisia Europeană a propus ca 10% din bugetul pe următorii șapte ani, aflat în acest moment în dezbatere, să meargă către aceste obligații.

... și anume ca bugetul multianual să nu fie afectat de aceste datorii, iar banii să fie dați înapoi din surse proprii ale UE. Dar, care?

Ei bine, eurodeputații au pus ochii pe giganții tehnologici. Siergfied Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului European:

”Poziția Parlamentului European este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama politicilor existente ale Uniunii Europene.

Este nefiresc ca cele mai mari companii digitale ale lumii, giganții tehnologici, să aibă cifre de afaceri semnificative în Uniunea Europeană, să aibă profituri considerabile și să nu plătească nici un fel de taxe aici.

Ar fi nefiresc ca noi să reducem sprijinul pentru fermieri europeni, pentru IMM-uri europene, pentru cercetători europeni, pentru modernizarea de spitale sau de școli. În același timp în care giganții tehnologici fac afaceri și nu contribuie cu nimic la bugetul Uniunii Europene sau la bugetele statelor membre”, spune Siegfried Mureșan.

Atractivă la o primă vedere, propunerea Parlamentului are în față două obstacole majore.

Primul: opoziția așteptată din partea Irlandei, care găzduiește branșele europene ale giganților americani și care de departe, primește cei mai mulți bani de pe urma impozitării acestora. Dacă taxa s-ar aplica la nivel european, Dublinul ar pierde o sursă importantă de venituri.

Al doilea obstacol: Statele Unite. Administrația Trump este deja nemulțumită de reglementările europene în materie de IT. Iar o nouă taxă digitală ar face-o să fumege.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Blocarea de către forțele americane a Strâmtorii Ormuz. Atacurile verbale ale președintelui american Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea. Și poziția tot mai precară a vicepreședintelui JD Vance, un adevărat avocat al cauzelor pierdute. Iată principalele teme de interes ale presei internaționale.

Potrivit Le Monde, ”criza din Strâmtoarea Hormuz ne reamintește că mările nu mai sunt spații de libertate, ci teritorii al căror control este cumpărat și vândut.

Controlul regimului iranian asupra acestei mici porțiuni de mare dovedește, dimpotrivă, utilitatea dreptului internațional atunci când este respectat de toți, contrar a ceea ce crede Donald Trump”.

BBC consideră că ”Trump speră să pună presiune pe Iran vizând doi factori economici - taxele uriașe pe care le cerea navelor pentru a trece prin Strâmtoarea Ormuz și veniturile sale din petrol.

Însă Iranul a continuat să își exporte propriul petrol - și, procedând astfel, a profitat de prețurile ridicate.

Blocada ar putea avea, de asemenea, consecințe majore pentru clienții petrolieri ai Iranului.

Se estimează că numai China cumpără aproximativ 90% din petrolul pe care îl exportă Iranul. Marți, ministerul său de externe a numit blocada americană „periculoasă” și „iresponsabilă”.

Analiștii spun că blocada ar putea fi concepută pentru a forța Beijingul să devină mai activ în negocierile de pace”.

În Italia, ziarul Avvenire se declară indignat de atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea:

„Atacul vulgar al președintelui american nu este doar un act politic nestăvilit: mai presus de toate, dezvăluie un deficit cognitiv. O incapacitate de a înțelege cuvintele Papei atunci când ne amintește că «viitorul aparține bărbaților și femeilor care vor pace» sau repetă că «violența nu va avea niciodată ultimul cuvânt».”

De partea sa, The Times crede că Papa ar trebui să înceteze să mai critice războiul din Iran.

„A prezenta acesta ca pe un război de agresiune nejustificată nu este altceva decât o inversiune morală. Papa a ales să ignore complet vărsarea deliberată și în masă de sânge nevinovat de către regimul iranian. Este unul dintre cele mai malefice regimuri din lume și o amenințare directă și acută la adresa celor nevinovați.”

Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume

Presa internațională observă și poziția ingrată a vicepreședintelui american, JD Vance.

Financial Times îl vede pe  J. D. Vance ca fiind ”demn de milă”.

”După ce l-a sfătuit pe Trump să nu declanșeze un război împotriva Iranului, a fost trimis la Islamabad pentru a încerca să repare pagubele. În drum spre această cauză pierdută, s-a oprit în Ungaria pentru a-și oferi sprijinul unei alte cauze pierdute: campania de realegere a lui Viktor Orban”

Potrivit ziarului britanic, Vance se întoarce acasă cu o popularitate în scădere drastică și o imagine pătată, ceea ce înseamnă că „nu mai este succesorul evident al lui Trump”.

Potrivit Vox, cele două eșecuri pe care Vance tocmai le-a suferit ”reflectă un eșec mai profund al viziunii sale asupra lumii”. O viziune pe care spera „să o promoveze ca vicepreședinte, dar care pare să se destrame exact în momentul în care încearcă să preia conducerea mișcării MAGA”.

Datele privind inflația în luna martie a.c. erau mult-așteptate. Motivul? În martie a.c., s-au întâmplat evenimente pe care consumatorii români nu le-au mai văzut din anii 90 și anume o creștere a prețurilor carburanților chiar de mai multe ori pe zi. Prețul benzinei și cel al motorinei au urcat la peste 10 lei litrul și întrebarea era: cât de repede și de mult se vor transfera creșterile de prețuri ale combustibililor către celelalte produse alimentare, nealimentare sau spre sectorul de servicii?

Dacă analizăm datele statistice putem spune că s-a întâmplat doar ceea ce știam și anume o creștere a prețurilor combustibililor cu 6,47%. Ceea ce desigur este foarte mult pentru o singură lună, dar așteptat dacă ne uităm la ce a fost în martie a.c. la stațiile de alimentare cu benzină și motorină.

Datele ne arată că deocamdată, în martie a.c., creșterile de prețuri ale combustibililor nu s-au mutat în mod vizibil și către alte produse. Avem câteva creșteri ale prețurilor legumelor și conservelor din legume (plus 2,53% într-o lună) și ale tarifelor serviciilor de transport rutier care au crescut cu aproximativ 2%.

Desigur, statistica are darul să lucreze cu medii și cu ponderi care fac diferența între coșul de consum personal și indicii statistici. Dar, acestea sunt instrumentele pe care le avem la îndemână.

În martie a.c., zona euro a cunoscut un puseu inflaționist. Estimările Eurostat arată că rata anuală a inflației a crescut la 2,5%, de la 1,9%, în februarie a.c. În ceea ce privește evoluția prețurilor în zona euro, lucrurile sunt mai clare decât în România. Influența asupra inflației a venit exclusiv din sectorul de energie care a înregistrat o creștere cu 4,9%, în comparație cu minus 3,1%, în luna februarie.

Ceea ce ne arată că, în zona euro, momentul crizei energetice din Orientul Mijlociu a venit tocmai atunci când prețurile energiei erau în scădere. În rest, celelalte categorii de prețuri și-au continuat ritmul reducerilor, ceea ce înseamnă că luna trecută efectul asupra prețurilor a venit exclusiv de la produsele energetice. Banca Centrală Europeană (BCE) va avea la sfârșitul acestei luni ședința de politică monetară și nu este imposibil să existe o schimbare de tendință, adică o creștere a dobânzii-cheie. Dacă nu acum, în aprilie a.c., în funcție de evoluții, s-ar putea decide în următoarele luni.

Așadar, jocurile inflației nu sunt încheiate nici în zona euro, nici în România. De altfel, Banca Națională a României (BNR) a și prezentat estimarea că în următoarele luni, martie-iunie, rata inflației va crește. Până unde? Este greu de spus, dar analiștii sunt siguri că vom vedea o rată a inflației de peste 10%.

Este clar că România suferă de câțiva ani de o inflație acută. O demonstrează cifrele la un an de zile. Inflația anuală arată câteva creșteri ieșite din comun. Este vorba despre o creștere a tarifului energiei electrice cu 57%, care are drept cauză o plafonare defectuoasă a tarifului și un proces de re-liberalizare nepregătit. Prețul combustibililor a crescut cu 13%, cafeaua, plus 23%, iar ouăle cu 15%.

Dincolo de aceste vârfuri de creștere, pe care consumatorii le resimt diferit, ceea ce creează inflație este „inflația” de produse ale căror prețuri au crescut anual între 5% și 10%. Sunt creșteri dificil de suportat de către consumatori care le macină nivelul de trai și sunt mărfuri pe care le achiziționează o plajă largă de cumpărători. Una peste alta, rata anuală a inflației a ajuns în martie a.c. la 9,87%. Este, însă, doar liniștea dinaintea furtunii?

Alegerile parlamentare din Ungaria s-au încheiat cu o participare record și o schimbare majoră pe scena politică. Dupa 16 ani la putere, Viktor Orban a fost infrant. Maghiarii cu dubla cetatenie de la noi nu l-au votat insa pe Peter Magyar. Partidul TISZA  a acuzat actuala conducere a Ungariei ca i-a tradat pe maghiarii din Transilvania. Magyar promite transparență în finanțarea din Ardeal și susține o politică de bună vecinătate, concentrată pe cooperare. 

Miscarea Hezbollah anunță că nu va respecta eventualele acorduri rezultate din discuțiile dintre Liban și Israel, în timp ce tensiunile din regiune continuă să escaladeze. Diplomati din cele doua tari negociaza la Washington. Israelul a respins ideea unui armistițiu înaintea negocierilor si a continuat atacurile in sudul Libanului. 

Panouri uriase aparute in Bucuresti in ultimele zile le sfatuiesc pe viitoarele mame sa refuze operatiile de cezariana. Prin operatie, lipsa dilataţiilor şi contracţiilor se transmite genetic de la mamă la fiică, este unul din mesaje. O abordare cel putin scandaloasa si fara suport stiintific, care a determinat- o pe o deputata USR sa anunțe depunerea unui proiect de lege care să prevadă ca orice panou public trebuie să aibă avizul Colegiului Medicilor. Intrer timp, jurnalistii de la Snoop.ro au descoperit ca fundatia care a platit panourile promoveaza diverse teorii ale conspiratiei. Dezvoltam subiectul in 40 de minute.