Revista presei internaționale

”Mama tuturor acordurilor comerciale”. Așa a numit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, documentul semnat cu India, la New Delhi. Comentatorii subliniază importanța strategică a acordului semnat de Uniunea Europeană.

„În lumea de astăzi, dominată de confruntarea dintre China și Statele Unite, puterile de mijloc au o singură strategie posibilă: să caute alianțe în afara acestor doi monștri care vor să le maltrateze. (...) Exact asta își propun astăzi Europa și India”, sintetizează comentatorul rețelei de radio RTL.

Le Point  notează că „acest acord comercial este susținut de un parteneriat de securitate și apărare semnat simultan marți dimineață. Într-un context geopolitic tensionat, UE urmărește să își reducă dependența de China prin diversificarea lanțurilor sale de aprovizionare către India”. (Sursa: Toute l’Europe).

Potrivit analizei ziarului austriac Der Standard, „Există o narațiune pe care partidele de dreapta și extremă dreaptă din Europa o exploatează și care este acum susținută și de Casa Albă. Se spune cam așa: UE se îndreaptă spre colaps. (...) Prin acordul UE- India și acordul finalizat cu Mercosur, Europa își găsește noi aliați și noi piețe. În același timp, oferim o narațiune alternativă la cea promovată de Trump: cooperarea poate produce câștigători. Opuneți-vă mai ferm adversarilor Europei, adresați-vă prietenilor: așa pot funcționa lucrurile în această nouă ordine mondială.” (Sursa: Eurotopics).

Citeste siO zonă de liber-schimb de 2 miliarde de persoane: UE semnează un vast acord comercial cu India

Times of India salută la rândul său „un pas semnificativ pentru exporturile indiene, într-un moment în care țara încearcă să se îndepărteze de Statele Unite, în urma impunerii de către președintele Trump a unor tarife de 50%”.

The Guardian amintește că ”India, cea mai mare țară din lume, cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori, este, de asemenea, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume și este pe cale să devină a patra cea mai mare economie în acest an, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Acordul este unul dintre cele mai cuprinzătoare semnate vreodată de India, iar Narendra Modi a subliniat că acesta reprezintă aproximativ o treime din comerțul global, numindu-l cel mai mare acord de liber schimb din istorie”.

Și o atenționare de la Süddeutsche Zeitung:

„Democrații europeni nu ar trebui să-și facă iluzii. Guvernul prim-ministrului Narendra Modi urmărește o politică de genul ”India pe primul loc”, pe care o vinde drept ”naționalism cultural”, bazată pe valorile tradiționale hinduse. (...) Modi și președintele Vladimir Putin se înțeleg bine.

India cumpără petrolul ieftin al lui Putin. Iar în septembrie, 65 de soldați indieni au participat la un exercițiu militar în Rusia.

Europenilor s-ar putea să nu le placă toate acestea, dar a ridica toate aceste probleme nu va fi de ajutor în acest moment. (...)

Prelegerile și aroganța postcolonială ar fi contraproductive. India este un gigant  și nu va permite nimănui să o minimalizeze.” (Sursa: Eurotopics).

Ce se întâmplă în America? Presa internațională consideră că moartea lui Alex Pretti, bărbatul ucis de forțele ICE în Minneapolis, reprezintă un punct de cotitură în mandatul lui Donald Trump. Dar metoda lui Trump își are admiratorii săi și în Franța.

The Wall Street Journal crede că moartea lui Alex Pretti „este cel mai grav incident de până acum și devine un dezastru moral și politic pentru președinția lui Trump”. Ziarul consideră că „este timpul ca ICE să ia o pauză în Minneapolis”.

La rândul său, The Washington Post vede „un punct de cotitură în al doilea mandat al președintelui Donald Trump” și se întreabă în ce măsură, ”dacă Trump nu își schimbă singur cursul, republicanii din Congres ar putea să-l salveze de el însuși”. (Sursa: Courrier International).

 

”Da, este fascism”, citim în The Atlantic.

”Până de curând, credeam că este un termen care trebuie evitat. Dar acum, asemănările sunt prea multe și prea puternice pentru a fi negate”.

 

Die Zeit, citat de Eurotopics, își exprimă îngrijorarea:

„Există persoane care vorbesc despre contra-violență. ... Despre grupuri armate de stânga din Statele Unite care se pregătesc de luptă. Acestea sunt momente amețitoare. Un președinte care nu cunoaște granițe. Bărbați mascați care nu sunt responsabili în fața nimănui. Un oraș care ripostează cu demnitate și solidaritate.

Și un număr mic de activiști radicali de stânga care nu mai par legați de principiul non-violenței. Acest tip de situație, atât de complexă și periculoasă, este ceea ce numim o furtună perfectă.”

”O demonstrație de forță nu înlocuiește legitimitatea”, notează la rândul său publicația greacă Liberal. Când aplicarea legii seamănă cu un raid militar, când folosirea forței este mai degrabă un reflex decât o ultimă soluție, guvernul nu „aplică” ordinea. Ci creează rezistență”. (Sursa: Eurotopics).

Libération observă că, în Franța, există figuri de extremă dreapta gata să imite ICE și metodele lui Trump:

 

”De la Marion Maréchal la Eric Zemmour, mai multe personalități vor să importe deportările în masă și raidurile poliției americane de imigrare, a căror brutalitate uneori mortală nu o condamnă.

De pildă, Marion Maréchal, al cărei partid Identitate-Libertăți (IDL) este un aliat al Reuniunii Naționale și care a declarat luni, la France Inter, că președintele american demonstrează „că voința politică poate triumfa asupra tehno-birocrației”.

 

Eric Zemmour, președintele Reconquête, consideră că sistemul lui Trump ”va trebui adaptat structurilor franceze, dar va trebui să fim nemiloși”, a afirmat el la BFM.

Deloc surprinzător, influencerul de extremă dreapta Damien Rieu, care este și asistent parlamentar și fost membru al mișcării Generation Identity, dizolvată din cauza rasismului și violenței sale, a publicat duminică o postare lungă în care laudă statisticile ICE, citând surse guvernamentale americane.

Sutele de mii de arestări și deportări - în ciuda faptului că ignoră numeroasele eșecuri rasiste - îl entuziasmează în mod clar. La fel și cele „1,9 milioane” de „plecări voluntare” ale străinilor, o cifră neverificabilă provenită din propaganda lui Trump.

Tensiunea crește în Minneapolis, capitala statului Minnesota după ce Alex Pretti, un american în vârstă de 37 de ani, a fost ucis sâmbătă de agenți federali anti-migrație.

Orașul este zguduit de câteva săptămâni de proteste împotriva prezenței agenților federali, la mai puțin de trei săptămâni de la moartea lui Renee Good, o americancă împușcată mortal de un agent. Comentatorii se arată îngrijorați de posibilitatea escaladării protestelor, în timp ce Donald Trump acuză o tentativă de insurecție.

„Anxietate, epuizare și tensiune crescândă”, relatează Minnesota Star Tribune. Împușcăturile au amplificat tensiunile care au crescut de când agenții federali au lansat o intensificare a măsurilor de control în Minnesota.

Time notează că  ”împușcăturile au loc la o zi după ce mii de oameni au ieșit vineri pe străzile din Minnesota, închizând afaceri și încetând lucrul, într-un protest de masă împotriva represiunii administrației Trump privind imigrația în acest stat.

Demonstrația ”ICE afară din Minnesota: Ziua Adevărului și Libertății”, organizată de lideri comunitari, membri ai clerului și sindicate, a cerut o întrerupere economică de tipul „fără muncă, fără școală, fără cumpărături”.

În postarea sa de sâmbătă după-amiază, Trump i-a acuzat pe primarul din Minneapolis, Jacob Frey, și pe guvernatorul Walz de incitare la insurecție”.

Citeste siSUA: Evenimentele din Minneapolis cresc riscul producerii unei noi paralizii bugetare

Newsweek transmite că ”demonstrațiile au izbucnit în Minneapolis, New York, Washington și Los Angeles, cu oameni înfruntând temperaturile sub zero grade din Minnesota pentru a se confrunta cu agenții federali.

Înregistrările video cu martori care au circulat online par să-l arate pe Pretti ținând un telefon în loc de o armă, deși nicio înregistrare video nu arată clar dacă avea o armă de foc în mână în momentul împușcăturilor.

Secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a declarat că Pretti a încercat să „împiedice o operațiune de aplicare a legii” și a întrebat de ce era înarmat, deși nu a spus dacă a scos sau a fluturat o armă”.

”Teroare de stat”

Ziarul francez La Croix observă că ”tragedia, produsă în circumstanțe care încă necesită clarificări, a declanșat noi adunări la Minneapolis, în ciuda unor temperaturi de -20°C.

Dar în Congres se așteaptă ca furia democraților să se manifeste în zilele următoare: aceștia ar putea bloca adoptarea unui proiect de lege bugetar în Senat, care include finanțarea Departamentului de Securitate Internă, care controlează ICE, împingând țara spre o închidere parțială începând cu 31 ianuarie”.

Citeste siFoștii președinți Bill Clinton şi Barack Obama fac apel la americani să ia atitudine după evenimentele din Minneapolis

Editorialistul ziarului The New York Times consideră că ”după ultimele trei săptămâni de brutalitate din Minneapolis, nu mai este posibil să spunem că administrația Trump încearcă pur și simplu să guverneze această țară. Încearcă să ne mențină într-o stare de frică permanentă - o frică de violență de care unii ar putea, la un moment dat, să scape, dar în care nimeni nu va fi vreodată cu adevărat în siguranță. Aceasta este acum noua noastră realitate națională. Teroarea de stat a sosit”.

Le Figaro vede un oraș Minneapolis ”în pragul insurecției”.

Potrivit ziarului, ”protestatarii și-au exprimat adesea temerile că demonstrațiile ar putea escalada în revolte, oferind administrației Trump un argument pentru a trimite armata invocând controversata Lege a Insurecției.

În orașul în care a murit George Floyd, un bărbat afro-american ucis de un ofițer de poliție în timpul unei arestări în 2020, situația ar putea deveni rapid explozivă”.

Amenințările lui Donald Trump și tensiunile geopolitice pe care acestea le-au generat au făcut loc incertitudinii, constată presa internațională. În urma discuțiilor purtate la Davos cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Donald Trump a retras amenințarea sa de a impune tarife punitive țărilor europene. Cei doi cei doi lideri au convenit asupra unui cadru pentru un acord privind Groenlanda. Nimeni nu știe însă cum va arăta acest acord.

”Alarma privind amenințarea lui Trump la adresa Groenlandei lasă loc incertitudinii”, titrează The Wall Street Journal.

”Lipsa de claritate deschide posibilitatea ca haosul din ultimele zile, care a zdruncinat piețele și a pus la încercare diplomația transatlantică, să revină în viitorul apropiat. Întrebat joi dacă SUA vor achiziționa Groenlanda, Trump nu a exclus complet această posibilitate”.

Potrivit analizei SkyNews, ”ne aflăm din nou în poziția în care ne aflam săptămâna trecută, când miniștrii de externe danez și groenlandez s-au întâlnit cu echipa lui Trump. Aceștia au convenit atunci să formeze un „grup de lucru” pentru a găsi o cale de mijloc.

Așadar, ce urmează?

Este probabil un fel de aranjament similar bazelor militare britanice din Cipru. Acestea ar deveni teritoriu american, dar suveranitatea Groenlandei ar rămâne neschimbată.

Citeste siAmenințările lui Trump la adresa Groenlandei, un bumerang pentru America

”Pasul înapoi al lui Trump din Groenlanda aduce o ușurare, dar calea de urmat este neclară”, consideră ziarul irlandez The Irish Times.

”Forma exactă a oricărui acord nu a fost imediat clară, iar dl Rutte, care s-a întâlnit cu dl Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, a declarat că nu au discutat dacă Groenlanda va rămâne în mâinile daneze.

El a declarat joi în fața unui panel că au discutat despre cum ar trebui NATO să apere cel mai bine Arctica împotriva Rusiei și Chinei”.

O oportunitate

Comentând pasul înapoi făcut de Donald Trump, ziarul spaniol El Mundo este de părere că Europa ar trebui să vadă aceasta ca pe o oportunitate:

„Acest gest indică o dorință de negociere care contrastează cu retorica conflictuală de până acum.

Cu toate acestea, acest progres este însoțit de semne îngrijorătoare. Cu câteva ore mai devreme, Trump a reafirmat un dispreț intolerabil față de Europa, exprimat în trei puncte cheie: interesul său strategic pentru insula arctică, intenția sa de a impune o pace nedreaptă Ucrainei și lipsă de respect față de NATO.

Europa trebuie să considere cadrul unui acord privind Groenlanda ca pe o oportunitate de a-și consolida poziția strategică, nu ca pe o garanție a stabilității. Caracterul impredictibil al lui Trump îndeamnă la prudență.” (Sursa: Eurotopics)

Frankfurter Allgemeine Zeitung găsește că

”tonul lui Trump amintește de gangsterii din filmele cu mafioți. Oricine judecă discursurile președintelui SUA după conținutul lor factual a căzut deja în plasa șmecheriei sale. Donald Trump, de fapt, pune la încercare respectul de sine al celorlalți”.

În timp ce ziarul francez Libération notează că,

 

”spre deosebire de echipa din jurul președintelui american, liderii Bătrânului Continent își cunosc istoria pe de rost.

Nimeni nu a uitat că la München, în 1938, pentru a evita războiul, Franța și Regatul Unit, încurajate de Statele Unite, au cedat în fața Germaniei naziste. Știm ce s-a întâmplat apoi”.

 

Presa internațională a reacționat imediat după discursul președintelui Donald Trump de la Forumul Economic Mondial de la Davos. Cele mai multe publicații remarcă afirmațiile liderului de la Casa Albă cum că nu are de gând să folosească forța în pentru preluarea Groenlandei. Alții însă au descoperit numeroase inexactități în discurs.

Trump exclude folosirea forței pentru a prelua Groenlanda și solicită „negocieri imediate” pentru obținerea acesteia, titrează Business Insider.

Potrivit revistei Time, comentariile vin pe fondul unei campanii prelungite a lui Trump de anexare a insulei, care este un teritoriu semi-autonom al Danemarcei.

Der Spiegel rezumă astfel discursul președintelui american:

”Superlative pentru sine, critici la adresa aliaților, fantezii despre o „Cupolă de Aur”: Donald Trump a vorbit timp de aproape două ore la Forumul Economic Mondial. El a adresat o amenințare nedisimulată europenilor”.

Iar Le Point concluzionează: „Escrocherie verde”, „sinucidere” culturală, ultimatum pentru Groenlanda și umilință pentru Emmanuel Macron: Donald Trump a transformat miercuri platforma de la Davos într-un tribunal împotriva Bătrânului Continent.  

CNN a verificat afirmațiile din discurs și a descoperit o avalanșă de afirmații false.

În afară de faptul că a numit-o de mai multe ori ”Islanda”, Trump s-a referit în repetate rânduri la Groenlanda ca la „o bucată de gheață”.

Deși Groenlanda este înghețată, nu este o simplă bucată de gheață; este o vastă masă de uscat unde trăiesc peste 56.000 de oameni. Trump nu a menționat populația locală, care se opune în mod covârșitor unei preluări americane.

 

Trump a remarcat corect că SUA au construit instalații militare în Groenlanda în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Danemarca era ocupată de Germania nazistă.

Dar Groenlanda nu a fost niciodată o posesiune americană pe care să o „returneze”.

 

Cât privește faptul că Statele Unite nu au câștigat nimic de pe urma NATO, acest lucru pur și simplu nu este adevărat – chiar dacă lăsăm la o parte argumentele conform cărora SUA au obținut importante beneficii militare, economice și politice de pe urma existenței alianței. NATO a venit în apărarea SUA după atacurile teroriste al-Qaeda din 11 septembrie 2001.

Apoi, Trump a vorbit despre investițiile de „18 trilioane de dolari” pe care susține că le-a obținut în primul său an de mandat. Această cifră este fictivă; propriul site al Casei Albe indică o cifră de „9,6 trilioane de dolari” și chiar și această cifră este extrem de umflată.

Un loc de desfășurare, două discursuri – cum l-a umilit Mark Carney pe Donald Trump la Davos – citim în The Conversation: 

”Discursul lui Carney a fost bine primit atât acasă, cât și în întreaga lume. Viziunea sa despre cum „puterea legitimității, integrității și regulilor va rămâne importantă dacă alegem să le folosim împreună” a oferit, de asemenea, o viziune pozitivă într-o perioadă întunecată.

Trump a spus că nu va folosi „o forță excesivă” pentru a achiziționa Groenlanda.

Dar, în timp ce Trump și-a prezentat marea viziune de a proteja și prețui bogații și de a alinia națiunile pentru a îndeplini voința Americii, el a fost în contrast puternic cu Carney”.

Presa internațională comentează inițiativa președintelui Donald Trump de constituire a Consiliului pentru Pace. Conceput inițial pentru a supraveghea procesul de pace în Gaza, sub mandat ONU, Consiliul capătă atribuții mult mai extinse. Washingtonul nu își ascunde dorința de a crea o alternativă la Națiunile Unite, cred comentatorii.

Trump creează un „club diplomatic cu bilete care costă 1 miliard de dolari fiecare”, titrează The Wall Street Journal.

Ziarul francez La Croix descrie astfel rolul pe care Donald Trump se pregătește să-l joace în fruntea acestui consiliu:

”Mandatul său seamănă cu o formă de președinție pe viață. El poate „numi un succesor” „oricând” și poate fi înlocuit doar în caz de „demisie voluntară” sau „incapacitate” stabilită în unanimitate de „consiliul executiv” al organizației, format la propria sa discreție.

Deși deciziile sunt luate de „majoritatea statelor membre”, fiecare cu „un vot”, acestea sunt, de asemenea, „supuse aprobării președintelui”, ceea ce, de facto, îi acordă lui Donald Trump drept de veto, deoarece acesta controlează și agenda”.

Iar Libération este de părere că, prin ”așa-numitul său Consiliu pentru Pace, Donald Trump vrea să privatizeze ordinea internațională.

Fundamental, obiectivul declarat de „pacificare” și „reconstrucție” a Gazei nu poate justifica o metodă care slăbește mecanismele democratice existente, deja fragile, și normalizează ideea că un singur lider, un „om puternic” cu ambiții hegemonice, poate crea un regim cvasi-internațional à la carte, cu taxe de intrare și putere discreționară”.

The Independent constată că deja se ridică întrebări cu privire la finanțare și transparență. Analiștii notează că statutul oferă puține detalii despre modul în care vor fi utilizate fondurile. Un comentariu al publicației The Atlantic a sugerat că această lipsă de claritate i-ar putea face pe liderii mondiali interesați să se întrebe unde anume vor merge banii lor.

”Rapoartele din mass-media au menționat că, dincolo de contribuțiile financiare substanțiale pentru calitatea de membru permanent, statutul acordă președintelui o mare marjă de manevră în ceea ce privește invitațiile și reînnoirile, ceea ce întărește îngrijorările criticilor cu privire la autoritatea concentrată și supravegherea limitată”, mai scrie The Independent.

”Invitarea Rusiei în Consiliul pentru Pace este un cadou pentru Vladimir Putin - dar va dezgusta Ucraina”. Este constatarea comentatorului rețelei de televiziune Sky News.

”Consiliul este menit să supravegheze în Gaza un armistițiu, adică exact ceea ce nu a reușit Donald Trump să intermedieze în Ucraina.

Această invitație nu va face decât să amplifice suspiciunile tot mai mari ale Europei că, atunci când vine vorba de negocieri de pace, Washingtonul favorizează puternic Moscova.

Pentru domnul Putin, este un cadou - încă un pas spre ieșirea din izolarea internațională și spre reabilitare”.

După cum transmite televiziunea australiană ABC, rămâne de văzut dacă Consiliul Păcii va deveni un mecanism autentic pentru reconstrucția Gazei sau o structură paralelă de putere care să conteste ONU.

Expertul consultat de rețeaua de televiziune crede că lumea ar trebui „să aștepte și să vadă” cine se va alătura pentru a vedea dacă ar putea fi un mecanism eficient.

Presa europeană dar și cea americană reacționează după ultimele mesaje ale președintelui Donald Trump. El a amenințat opt state membre ale Uniunii Europene cu taxe vamale. De asemenea, i-a trimis o scrisoare premierului norvegian în care reproșează țării că nu i-a acordat premiul Nobel și spune că nu se mai consideră responsabil pentru promovarea păcii.

Amenințările lui Trump, reprezintă ”o provocare pentru Europa”, scrie ziarul italian La Stampa, citat de Eurotopics.

„Pentru a obține Groenlanda, Donald Trump pune Europa în genunchi - sau invers: Groenlanda îi oferă lui un pretext pentru a pune Europa în genunchi. Tarifele anunțate împotriva a opt aliați europeni sunt o palmă brutală peste față. Motivele invocate sunt copilărești și inexacte din punct de vedere istoric. ... Dacă acesta este un test de forță, Europa trebuie să fie suficient de puternică pentru a-l confrunta și să nu se ferească de el.”

Courrier International reia o analiză a revistei germane Der Spiegel, care subliniază că relațiile transatlantice sunt dezechilibrate.

Acest lucru este valabil mai ales pentru Germania, care nu are arsenal nuclear și este puternic dependentă de Statele Unite pentru apărarea sa. Republica Federală este „periculos de dependentă” de America”, scrie revista.

Citeste siTrump încununează eforturile de 70 de ani ale Moscovei: bulversarea NATO

Dar poate Donald Trump să impună tarife doar anumitor state membre UE? Acest lucru este imposibil, explică Le Figaro.

”În practică, software-ul vamal american include doar un singur câmp „UE” pentru toate produsele originare din Bătrânul Continent.

Diferențierea taxelor vamale pentru produsele provenite din doar opt țări ar fi o sarcină incredibil de complexă.

Mai ales că piața unică europeană ar putea face ca orice tarife diferențiate să fie ineficiente. Un produs care ar fi impozitat mai mult la ieșirea din Franța ar putea tranzita Belgia pentru a evita tarife mai mari. Dacă Statele Unite ar lua în considerare țara de fabricație mai degrabă decât țara de expediere, nivelul ridicat de integrare a industriei europene în anumite sectoare ar face ca aceste suprataxe să fie foarte neclare”.

Comentând scrisoarea lui Trump către Norvegia, The Atlantic crede că ar trebui să fie ”picătura care umple paharul”. Și se întreabă dacă, de data aceasta, republicanii vor interveni.

 

”Se pot observa multe lucruri despre acest document. Unul este gramatica copilărească, inclusiv majusculele ciudate.

Altul este înțelegerea superficială a istoriei. Donald Trump nu a pus capăt la opt războaie. Groenlanda este teritoriu danez de secole. Există multe „documente scrise” care stabilesc suveranitatea daneză în Groenlanda, inclusiv unele semnate de Statele Unite.

În al doilea mandat, Trump nu a făcut nimic pentru NATO.

Dacă membrii europeni ai NATO au început să cheltuiască mai mult pentru propria apărare, asta se datorează amenințării pe care o simt din partea Rusiei”.

Și Deutsche Welle desființează argumentele lui Trump potrivit cărora Groenlanda nu ar aparține Danemarcei: 

”Primii coloniști nordici au ajuns în Groenlanda în secolul al X-lea. Diverse documente legale, începând cu 1814, delimitează Groenlanda ca parte a Danemarcei. O hotărâre a unei instanțe internaționale din 1933 a declarat că întreaga insulă este proprietatea Danemarcei, și nu a Norvegiei, iar în 1953 a fost integrată în Regatul Danemarcei”

Acordul comercial UE-Mercosur a fost semnat sâmbătă, cu prilejul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Paraguay. Iată câteva reacții, din presa europeană și sud-americană.

Potrivit Euronews, susținătorii acordului - conduși de Germania și Spania - susțin că UE are nevoie de noi legături comerciale, deoarece SUA își închid piața, iar China urmărește o politică comercială din ce în ce mai agresivă.

Oponenții, în frunte cu Franța, spun că acordul amenință fermierii europeni expunându-i la o concurență neloială din partea importurilor din America Latină.

Deși s-a opus acordului, Franța a obținut o clauză de salvgardare care permite reintroducerea tarifelor dacă importurile din Mercosur cresc cu peste 5% în sectoarele sensibile.

Le Monde observă că, în ciuda controversei, acordul de liber schimb va avea un impact economic limitat. Implementarea sa este prevăzută a fi foarte graduală, conținând totodată mai multe garanții.

Dar cum se vede acordul din perspectiva presei sud-americane? Courrier International a realizat un grupaj pe această temă.

Ziarul brazilian Gazeta do Povo notează că, în timp ce fermierii și crescătorii de animale din Europa sunt îngrijorați de influența tot mai mare a agroindustriei braziliene, „sectoarele europene cu valoare adăugată mare vor face același lucru în Brazilia.

Potrivit ziarului brazilian, acordul ar trebui să oblige companiile braziliene  să se modernizeze, să își îmbunătățească productivitatea și să se adapteze la standardele europene exigente de calitate.

După cum subliniază ziarul argentinian Clarin, „Unele sectoare ar putea avea de pierdut dacă nu reușesc să își îmbunătățească competitivitatea. În special, activitatea industrială cea mai puțin competitivă, întreprinderile mici și cu costuri ridicate, sectorul metalurgic și mecanic”.

Potrivit analizei El País America,

principala destinație pentru carnea de vită argentiniană rămâne de departe China, unde se exportă anual 400.000 de tone - de patru ori mai mult decât maximul permis în cadrul acordului de liber schimb cu Europa.

Deși crescătorii de animale argentinieni sunt „optimiști” în ceea ce privește beneficiile acordului comercial, ei nu depind de acesta. În cazul în care tratatul se „blochează”, ei vor avea în continuare „oportunitatea de a-și spori prezența pe alte piețe”.

„Nimic nu este roz”, conchide revista uruguayană Brecha. În timp ce guvernul așteaptă „rezultate pozitive”, iar „sectorul privat consideră acest lucru ca un pas important în integrarea internațională a țării”, sindicatele de stânga avertizează asupra riscurilor „generării unei noi faze de dezindustrializare și a revenirii la o economie bazată pe sectorul primar”.

Întâlnirea danezo-americană de la Washington, s-a încheiat miercuri fără a se ajunge la un acord. Presa internațională încearcă să înțeleagă noua situație, pe măsură ce aliații europeni ai Danemarcei trimit trupe în Groenlanda.

Euronews transmite că

 

”trupe europene începeau să sosească în Groenlanda chiar în timp ce discuțiile dintre SUA și Danemarca  eșuau.

Pe străzile din Nuuk, steaguri groenlandeze roșu-alb fluturau în vitrinele magazinelor, pe balcoanele apartamentelor și pe mașini și autobuze, într-o demonstrație de unitate națională”.

 

 

Un diplomat european a declarat pentru Politico că obiectivul acestei desfășurări este de a „arăta că Danemarca și principalii săi aliați și-ar putea spori prezența în Arctica” pentru a demonstra „capacitatea lor de a opera în condițiile unice” ale regiunii, „în beneficiul securității europene și transatlantice”.

Pentru La Monde, ”decizia țărilor europene de a desfășura simbolic un exercițiu militar comun cu Danemarca pe teritoriul autonom al Groenlandei este de lăudat.

Tensiunea este opera unui singur om, Donald Trump. Insistând cu încăpățânare asupra cuceririi insulei prin orice mijloace, președintele Statelor Unite demonstrează o iresponsabilitate culpabilă și condamnabilă. Este regretabil că nimeni din cercul său apropiat nu are voința, sau mai degrabă curajul, să-i spună acest lucru”.

Ziarul danez Politiken, citat de Eurotopics, consideră desfășurarea trupelor europene pe insulă ca fiind un act în primul rând simbolic:

„Desigur, situația dramatică a făcut ca țări NATO, precum Suedia, Norvegia și Germania să trimită acum trupe în mod simbolic în Groenlanda pentru a arăta că acesta este mai mult decât un simplu conflict între Statele Unite și Regatul Danemarcei.

Acest lucru creează, de asemenea, diviziuni interne în cadrul NATO. Cu toate acestea, în realitate, membrii europeni ai NATO vor protesta cel mult cu voce tare, dar nu vor lua niciodată măsuri împotriva Statelor Unite. Ei sunt conștienți că propria lor securitate în relația cu Rusia ar fi în pericol dacă ar pierde protecția nucleară oferită de SUA.”

Citeste siPoate UE apăra Groenlanda prin articolul 42.7?

În Italia, La Repubblica observă că  ”UE analizează dacă poate fi activat articolul 42 din Tratatul UE, care prevede asistență militară reciprocă. Prin urmare, provocarea americană pare deja să capete dimensiuni militare – o situație complet neașteptată, cu consecințe imprevizibile.” (Sursa. Eurotopics)

Există trei abordări pe care Europa le poate adopta față de Trump, crede The Economist: „a-l dezumfla, a-l descuraja și a-i distrage atenția.

Deocamdată, prioritatea este de a dezumfla preocupările domnului Trump demonstrând că presupusele sale griji pot fi rezolvate în cadrul juridic existent”.

În privința descurajării, ”există discuții aprinse la Bruxelles și în alte părți despre suspendarea unor elemente ale acordului comercial recent încheiat între Uniunea Europeană și America sau despre impunerea unei restricții asupra firmelor sale de tehnologie.

Ultima speranță este ca domnul Trump să fie distras. Poate că odată ce euforia cauzată de operațiunea din Venezuela se va risipi, va găsi altceva de care să-și facă griji.” (Sursa. Eurotopics)

Acesta este titlul seriei speciale propuse de revista franceză Courrier international. Aceasta reia, la început de an, o serie de articole definitorii pentru politica americană a anului 2025. Și premonitorii pentru 2026.

După cum noteză Courier International, ”Donald Trump a subminat metodic fundamentele democrației americane de la revenirea sa la Casa Albă, acum un an.

Această derivă autoritară este însoțită de o revoluție culturală.

Pregătit meticulos, al doilea său mandat poartă amprenta intelectualilor și activiștilor cu idei radicale.

Deportări în masă de migranți, epurări violente în administrația federală, atacuri asupra universităților, instituțiilor culturale, educației, mass-media…

Nimic nu scapă furiei președintelui. Dar „a face America din nou măreață” nu este atât de simplu. Și îndoielile încep să apară chiar și în tabăra Maga: dificultățile economice persistă, iar afacerea Epstein și-a lăsat amprenta”.

Revista reia analiza ziarului The New York Times  cu privire la intențiile președintelui Trump de a rescrie istoria.

 

”Pe 4 iulie, Statele Unite vor sărbători cea de-a 250-a aniversare a Declarației de Independență (4 iulie 1776), iar versiunea istoriei care va fi celebrată s-ar putea să nu fie chiar aceeași ca în aniversările anterioare.

De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump pare obsedat de acest moment. În martie 2025, a emis un ordin executiv, intitulat „Restaurarea adevărului și rațiunii în istoria americană”, care reflectă dorința sa de a-și impune narațiunea națională”.

 

Pe aceeași temă Courrier international reia și articolul din The Atlantic care constată că „În ajunul acestei aniversări, ideile universale din textele noastre fondatoare par să-și fi pierdut influența asupra multor americani, în special asupra celor mai tineri. Trăim într-un stat autoritar, iar întrebarea este: Cum am ajuns aici? Cum ne-am permis să ajungem aici? Pentru că nu este ceva ce ni se impune. Ni-l impunem singuri.”

Într-o altă analiză, Le Monde vorbește despre strategia militară americană în Venezuela, Groenlanda, Iran... În spatele retoricii marțiale a lui Trump, Washingtonul conturează o abordare alcătuită din atacuri țintite și operațiuni simultane, cu riscul de a-și depăși capacitățile militare:

”Operațiunea americană din Venezuela - un aliat de lungă durată al Rusiei - a consolidat într-adevăr perimetrul pe care Statele Unite îl consideră acum parte a securității lor naționale. Procedând astfel, deschiderea acestui nou teatru de operațiuni a pus și mai mult presiune pe forțele armate americane deja puternic desfășurate în întreaga lume. Această strategie ridică multe semne de întrebare, mai ales că, chiar înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, numeroși ofițeri au avertizat în mod regulat cu privire la angajamentul lor excesiv, în special în domeniul naval”.