Cum va răspunde Kremlinul propunerii de armistițiu înaintate de Statele Unite și acceptate de Ucraina? Presa internațională analizează situația, după ce Vladimir Putin a spus că inițiativa trebuie analizată mai mult timp. Pentru unii comentatori, Rusia se află acum într-o situație mai favorabilă.

După cum comentează The Wall Street Journal, Kremlinul îl pune pe chiriașul Casei Albe, „care s-a autoproclamat un as al negocierilor”, într-un „impas al propriei creații”.

După ce a insistat că Vladimir Putin dorește pacea și a făcut presiuni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să susțină armistițiul de 30 de zile, Trump se află acum în situația de a „trebui să decidă dacă va impune noi sancțiuni Moscovei, așa cum s-a angajat”.

Dar „pedepsirea Moscovei ar putea adăuga un alt obstacol în calea deja anevoioasă către un acord de încetare a focului” și ar putea pune în pericol „obiectivul mai larg al Casei Albe de a îmbunătăți relațiile cu Rusia”.

Le Figaro vorbește despre jocul de poker diplomatic dintre Trump și Putin:

”Președintele american, convins că omologul său rus este dispus să facă pace, se trezește acum în fața unei dileme. Unii parlamentari republicani îl încurajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei pentru a exercita asupra acesteia o presiune comparabilă cu cea pe care a folosit-o împotriva Ucrainei după întâlnirea dezastruoasă cu Volodimir Zelenski”.

Deutsche Welle citează experții aliniați Kremlinului, care cred că condițiile lui Putin ar putea fi acceptabile pentru Trump. „S-ar putea ca SUA să fie de acord cu cererea de embargo asupra armelor, înaintată de Moscova, pentru că Trump nu vrea să mai cheltuiască bani americani pe Ucraina”, a scris politologul de la Moscova Serghei Markov pe canalul său Telegram.

El a continuat speculând că mobilizarea continuă în Ucraina este atât de nepopulară încât oprirea acesteia ar putea întări de fapt guvernul ucrainean.

”Dar SUA furnizează din nou arme Ucrainei, după o scurtă pauză. Și mobilizarea este încă singura modalitate prin care Ucraina își poate menține apărarea. Prin urmare, pare puțin probabil ca Ucraina să fie de acord cu acești termeni”, consideră  publicația germană.

The Conversation consideră la rândul său că Rusia se află acum într-o poziție mai favorabilă:

”Dacă Putin ar respinge propunerea actuală, el nu ar risca doar resetarea mai amplă a relațiilor dintre SUA și Rusia, dar ar putea pierde și avantajul actual pe câmpul de luptă. Acest lucru se datorează faptului că o creștere a capacităților militare ucrainene ar schimba probabil echilibrul de putere, cel puțin în unele părți ale frontului.

Scenariul cel mai probabil este o abordare rusă în două direcții.

Este posibil ca Kremlinul să se angajeze cu privire la propunerea americană de încetare a focului, care a fost acum acceptată de Ucraina, în timp ce va face eforturi intense pentru noi câștiguri teritoriale înainte de încheierea discuțiilor cu SUA.

Configurația particulară a negocierilor joacă și aici în mâinile Kremlinului.

În lipsa unor discuții directe între Kiev și Moscova, Washingtonul trebuie să balanseze între cele două părți, încercând să reducă decalajele printr-un amestec de diplomație și presiune.

Acest lucru a funcționat destul de bine cu Ucraina până acum dar este mult mai puțin sigur că această abordare va da roade similare cu Rusia”.

Marea întrebare privind Ucraina: este Trump gata să-l împingă pe Putin în pace?, se întreabă The Guardian.

Întrebarea decisivă va fi dacă Trump este sau nu pregătit să împingă cu adevărat Moscova atunci când amploarea „nuanțelor” lui Putin devine clară. Putin și-a prezentat poziția negociatorului lui Trump, Steve Witkoff, în discuții cu ușile închise, joi, la Moscova. Într-o tactică veche, el a subliniat dinamica de putere a întâlnirii, ținându-l pe Witkoff să aștepte timp de opt ore înainte de a-l primi pentru discuții. Într-o postare de ieri pe social media, Trump a insistat că „nu a fost deloc așteptat”, acuzându-i pe cei care au sugerat altfel că sunt „degenerați bolnavi”.

Dacă, împotriva șanselor, Trump îl poate convinge pe Putin să fie de acord cu încetarea focului de 30 de zile, discuțiile vor trece apoi la întrebarea mai dificilă cum să transforme asta într-o pace durabilă. Chiar și înainte de asta, ar exista problema cum este monitorizată o astfel de încetare a focului, de-a lungul liniei de front, lungă și instabilă.

Presa internațională comentează răspunsul lui Vladimir Putin la propunerea americană privind un armistițiu de 30 de zile în războiul din Ucraina. Un ”da”, dar cu condiții. Comentatorii se întreabă dacă liderul rus este într-adevăr gata pentru pace.

The Moscow Times observă că ”declarațiile lui Putin au venit la câteva zile după ce Ucraina a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile, intermediată de SUA, în timpul negocierilor din Arabia Saudită. Kremlinul spune că așteaptă mai multe detalii de la oficialii Casei Albe înainte de a indica dacă va accepta propunerea”.

Referindu-se la condițiile puse de Rusia, CNN remarcă faptul că ”nu este pentru prima dată când Putin cere eliminarea a ceea ce el numește „cauzele fundamentale” ale războiului; Kremlinul a susținut anterior că însuși actualul guvern ucrainean este parte din cauza principală”.

Le Figaro notează că ”lui Vladimir Putin i-ar fi fost greu să închidă frontal ușa propunerii americane, dat fiind riscul de a părea mai războinic decât Zelenski. Și nimeni nu se aștepta ca liderul de la Kremlin, în timp ce se află într-o poziție puternică pe teren, să aprobe o suspendare a luptei fără a atașa condiții prohibitive”.

Potrivit comentatorului BBC ”Vladimir Putin pare să fi identificat punctele slabe ale propunerii americane de încetare a focului și, în mod caracteristic, le exploatează pentru a-i arunca „mingea” înapoi lui Trump, pentru a folosi metafora preferată a americanilor în acest sens.

Putin spune că acceptă principiul încetării războiului pentru a evita acuzația de a fi sabotorul. Dar el invocă o încetare a focului în condițiile sale, așa că îi aruncă lui Trump o serie întreagă de întrebări despre natura armistițiului propus, în special în ceea ce privește eventualele retrageri de trupe ucrainene”.

„Donald Trump se înșală când consideră că o încetare comună a focului ar fi un pas uriaș către încheierea războiului dintre Moscova și Kiev”, este de părere editorialistul ziarului Le Monde:

”Din spectrul de motive pe care le-a invocat Putin pentru a-și justifica războiul reiese – implicit și uneori explicit – vechiul spirit imperial rus.

În această „străinătate apropiată” a fostelor republici sovietice - Belarus, Georgia și, cu atât mai mult, Ucraina - Moscova intenționează să-și recreeze zona de influență.

Nicio putere pro-occidentală la Minsk, Tbilisi și Kiev, nimic care să scape de o formă de tutelă a Kremlinului; nici să existe vreun contra-model care, prin contagiune, să poată pune în pericol autocrația de la Moscova.

Problema este militară: Moscova intenționează să revizuiască arhitectura de securitate în Europa. Dar este și politică: regimului Putin îi este mai frică de democrație decât de NATO.

Pe toate aceste puncte, negocierea privind viitorul Ucrainei, dacă va avea loc, va fi adevăratul test al orientării strategice a Statelor Unite ale lui Trump.

Loialitate sau ostilitate față de aliații din tabăra occidentală? Apărarea privilegiilor superputerilor de astăzi? Soarta Occidentului colectiv este pe masă”.

Uniunea Europeană a răspuns de îndată ce Donald Trump și-a confirmat intenția de a impune o taxă de 25% pe importurile de oțel și aluminiu.  Comisia Europeană a prevăzut taxe pe produsele americane însumând 26 de miliarde de euro. Presa internațională analizează consecințele.

Potrivit Le Monde, ”până acum, toate eforturile Comisiei și ale diferiților șefi de stat și de guvern europeni care au vorbit cu Donald Trump pentru a evita un război comercial au fost fără succes. Mai sunt trei săptămâni pentru a convinge Washingtonul să-și abandoneze planurile”.

”Cu alte cuvinte” – scrie ziarul spaniol El Mundo -  ”Comisia Europeană nu are mari speranțe într-un acord negociat, iar Europa a răspuns ferm Statelor Unite. Din capitala UE, s-a anticipat că nu se va răspunde fiecărei amenințări a lui Trump, și se va reacționa doar atunci când s-au luat măsuri concrete. Și exact asta au făcut: de îndată ce tarifele lui Trump au fost ferme, UE a reacționat”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că, ”din punct de vedere politic, Comisia Europeană adoptă o poziție destul de tăioasă. Dacă aceasta este singura limbă pe care Trump o înțelege, UE o va vorbi, spun oficiali de la Bruxelles. Președintele Comisiei Ursula von der Leyen și comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič au subliniat că tarifele sunt dăunătoare pentru întreprinderi și consumatori de ambele părți, deoarece acţionează ca nişte taxe mai mari. În același timp, însă, aceștia și-au subliniat disponibilitatea de a negocia”.

Newsweek consideră că ”răspunsul UE marchează una dintre cele mai importante acțiuni comerciale ale blocului împotriva SUA de când președintele Donald Trump a impus pentru prima dată tarife la metale producătorilor europeni, în primul său mandat”.

Iar The New Republic observă că măsurile UE nu se vor limita la oțel și aluminiu. Tarifele cuprind ”textile, bunuri de uz casnic, produse agricole, motociclete, alcool și chiar blugi, cu un accent special pe statele republicane. Tarifele vor afecta, de asemenea, boabele de soia din Louisiana (statul de origine al lui Mike Johnson), carnea de vită și păsările din Kansas și Nebraska și produsele din Alabama, Georgia și Virginia”.

”Trump speră că tarifele vor crește producția de oțel și aluminiu din SUA, dar criticii spun că acestea vor ridica prețurile pentru consumatorii americani și vor afecta creșterea economică”, transmite BBC.

Statele Unite sunt un importator major de aluminiu și oțel, iar Canada, Mexic și Brazilia sunt printre cei mai mari furnizori ai săi”.

The Wall Street Journal reia declarațiile reprezentantului pentru comerț al SUA, care a criticat decizia Uniunii Europene de a impune tarife de 50% la whisky-ul american. Oficialul a spus că blocul celor 27 de națiuni se mișcă mai repede pentru a riposta împotriva SUA decât în a combate practicile comerciale ale Chinei.

”De ani de zile, UE a respins încercările SUA de a limita subvențiile chineze pentru oțel”, a spus Greer. El a mai afirmat că UE a acționat „prea puțin și prea târziu” pentru a împiedica Beijingul să inunde piețele mondiale cu metale ieftine și subvenționate, scoțând din afaceri producătorii din alte țări.

Ce se întâmplă cu economia americană? Presa internațională comentează scăderile accentuate înregistrate luni, pe piața bursieră de la New York. Conjunctură, perioadă de tranziție sau semn al recesiunii? – se întreabă comentatorii.

”Pesimismul investitorilor a început”, titrează publicația americană de afaceri Forbes:

”Piața de valori este expusă riscului unei vânzări majore. Ce să faci acum? Strângi rezerve de numerar pentru oportunități viitoare. Cu toate acestea, să nu vă așteptați ca vremurile bune să revină curând.

De ce nu? Pentru că este nevoie de timp pentru ca optimismul larg răspândit să revină. În ciuda faptului că realitatea dădea semne rele în ultimele săptămâni, optimismul a rămas forța motrice. Multiplele incertitudini și semne negative au început, în sfârșit, să afecteze optimismul investitorilor”.

NBC News consideră că ”volatilitatea pieței globale și turbulențele geopolitice ca urmare a revenirii președintelui Donald Trump la Casa Albă au condus la avertismente că economia SUA s-ar putea îndrepta către o recesiune – dar economiștii spun că o scădere nu este încă pe agendă”.

Potrivit Le Figaro, investitorii au primit cu teamă comentariile lui Donald Trump de duminică. Președintele SUA a rămas foarte vag când un jurnalist Fox News l-a întrebat în timpul unui interviu dacă se așteaptă la o recesiune în Statele Unite. „Urăsc să prezic astfel de lucruri”, a răspuns el. Președintele a recunoscut că există o perioadă de tranziție”.

Rețeaua de televiziune CNN vorbește despre ”incertitudinea cu privire la agenda economică a lui Trump – în special confuzia cu privire la planurile sale tarifare. Aceasta este o mare parte a problemei”.

Newsweek explică faptul că ”performanța timpurie a pieței bursiere sub Donald Trump a fost îngreunată de câțiva factori externi, în afară de politicile sale. Un exemplu notabil a fost introducerea chatbot-ului DeepSeek la sfârșitul lunii ianuarie, care a stârnit îngrijorări cu privire la viitorul Americii de lider în domeniul tehnologiei.

Cu toate acestea, Nasdaq a recuperat rapid cele mai multe dintre aceste pierderi. Între timp, declinul a fost legat de remarcile sale despre o potențială recesiune în viitorul apropiat”.

The New York Post, un ziar apropiat de Donald Trump, crede că administrația trebuie să vină cu explicații:

”Cu doar o săptămână în urmă, Trump a făcut o treabă grozavă liniștind națiunea cu privire la primele sale săptămâni în funcție, acoperind toate fronturile, de la politica socială la afaceri externe.

Nu, țara nu are nevoie de un sfert de strategie în acest moment. Dar dacă prezicătorii spun că America trebuie să-și monteze centura pentru o aterizare dură, el – sau echipa sa, cu o voce unită – datorează un alt discurs care să explice miza economică pe termen lung”.

Iar ziarul francez cu profil economic Les Echos vorbește despre ”Elon Musk și Tesla, o călătorie presărată cu capcane și turbulențe”.

Ziarul amintește că în două luni, producătorul de mașini electrice și-a văzut cotația bursieră înjumătățită, într-o nouă criză de încredere.

”Tesla, compania care l-a adus cu adevărat pe Elon Musk în ochii publicului, a trecut prin ceea ce pare a fi cea mai gravă criză din ultimele luni. Creat în 2003, grupul, lăudat până la cer, trebuie acum să se confrunte cu neîncrederea investitorilor și a consumatorilor deopotrivă”.

Presa internațională continuă să analizeze situația din România, în mijlocul tensiunilor generate de invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu. Jurnaliștii remarcă faptul că România a ajuns un teren de confruntare între Trump și Putin, pe de o parte și Europa, pe de alta.

”România este prinsă între Putin, Trump și Europa. Iar interzicerea unui candidat pro-rus ar enerva MAGA”, scrie The Economist.

”Călin Georgescu are prieteni în locuri înalte. În ultimele săptămâni, candidatul la președinția română a primit sprijin din partea vicepreședintelui Americii, JD Vance, și a directorului său de informații naționale, Tulsi Gabbard, precum și din partea serviciului de informații extern al Rusiei, SVR”.

Politico notează că ”noua aliniere dintre Kremlin și Casa Albă tulbură apele la București.

Majoritatea politicienilor țării și mulți alegători consideră apartenența României la NATO și perspectiva pro-occidentală ca fiind nenegociabile. România găzduiește un sit antirachetă al SUA și o bază importantă NATO care se transformă în cea mai mare din Europa. De asemenea, a jucat un rol important ca nod de transport pentru Ucraina.

Dar în epoca Trump, totul s-a schimbat – iar cultura politică pro-UE și pro-americană dominantă a României este în pericol. În zilele noastre, a te îndrepta spre vest spre Washington nu mai înseamnă automat să întorci spatele Moscovei.

Totul din povestea lui Georgescu îl face să fie o cauză atrăgătoare pentru suporterii lui Trump.

El s-a opus drepturilor LGBTQ+, a criticat UE și sprijinul pentru Ucraina și și-a exprimat admirația pentru Putin, pentru conducerea fascistă din trecut a României și pentru Dracula.

Atât Musk, cât și vicepreședintele SUA, JD Vance, au criticat deja anularea alegerilor de anul trecut ca o dovadă că politica europeană este coruptă de elite care nu pot accepta rezultatul alegerilor.

Duminică, Musk și-a reluat postările pe X, denunțând decizia biroului electoral de a-l interzice pe Georgescu și a spus că este „o nebunie”. Un astfel de comentariu ar putea aprinde și mai mult disidența din România”.

Și CNN constată că retorica extremei drepte din România a început să aibă ecou la Washington.

”În februarie, vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat unei audiențe uluite la Conferința de Securitate de la München că decizia României de a anula alegerile „pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații” este o dovadă a „amenințării din interior” la adresa Europei.

Georgescu a spus că decizia BEC de a-l interzice arată că „Europa este acum o dictatură” și că România este sub tiranie”.

”Bucureștiul trebuie să se protejeze de Moscova”, avertizează La Stampa, ziar italian citat de Eurotopics:

„Interesul Rusiei pentru România nu este surprinzător, având în vedere că țara împarte o graniță de 650 de kilometri cu Ucraina. Cu trei baze militare NATO și aproximativ 5.000 de soldați în așteptare pentru operațiuni comune de apărare, este considerată a fi de importanță strategică de către aliații săi occidentali.

România oferă, de asemenea, o rută vitală de tranzit pentru milioane de tone de cereale ucrainene și găzduiește 170.000 de refugiați de război.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei, Bucureştiul a devenit unul dintre principalii parteneri de securitate ai Kievului. (...) Un candidat precum Georgescu, care se opune în mod explicit NATO și mai ales trimiterii de ajutor militar în Ucraina, ar fi perfect în ochii Kremlinului.”

Presa internațională a reacționat imediat la știrea că Biroul Electoral Central a invalidat candidatura politicianului de extremă dreapta pro-rus Călin Georgescu. România traversează o perioadă foarte tensionată, spun comentatorii.

Călin Georgescu, favoritul de extremă dreapta, a fost blocat din cursa prezidențială a României, titrează Politico.

Publicația europeană mai scrie că administrația Trump, aliniindu-se ea însăși Kremlinului cu privire la obiectivele de bază ale politicii externe, a susținut ideea de a-i permite lui Georgescu să concureze.

Consilierul principal al lui Trump, Elon Musk, a reacționat imediat la știrile de duminică din România cu un tweet în care spunea: „Este o nebunie”.

Potrivit The Guardian, ”respingerea candidaturii a fost condamnată de liderii partidelor de extremă dreapta drept nedemocratică.

Georgescu și-a depus vineri candidatura pentru scrutinul reluat din mai, pe fondul îndoielilor că i se va permite să candideze.

Cea mai înaltă instanță a României a anulat alegerile cu două zile înainte de cel de-al doilea tur de scrutin din decembrie, invocând acuzații de ingerință a Rusiei în favoarea lui Georgescu, pe care Moscova le-a negat.

Membrii administrației președintelui american Donald Trump au numit alegerile anulate din România un exemplu al modului cum guvernele europene suprimă libertatea de exprimare și oponenții politici”.

Reuters amintește că ”Georgescu este cercetat penal pentru șase capete de acuzare, inclusiv apartenența la o organizație fascistă și comunicarea de informații false despre finanțarea campaniei. El a negat orice încălcare a legii”.

Și RBC Ukraine transmite că în februarie 2025, procurorii români au deschis o anchetă penală asupra lui Georgescu sub acuzația de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, printre altele. Instanța i-a impus restricții, inclusiv de a părăsi țara.

În ciuda acestor restricții și a anchetei în curs, Georgescu și-a depus candidatura. Între timp, știrile din presă sugerau că autoritățile române încearcă să-l împiedice pe Georgescu să candideze.

Colegii noștri de la France24 au transmis că ”sute de susținători ai lui Georgescu s-au adunat în fața clădirii Comisiei Electorale și polițiștii au fost nevoiți să-i împrăștie folosind gaze lacrimogene, unul dintre ei fiind rănit de un obiect contondent aruncat asupra forțelor de ordine.

România este în frământări încă de la primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate pe 24 noiembrie, care l-a adus pe scena politică pe Călin Georgescu, până atunci practic necunoscut”.

Barron's notează că Georgescu poate contesta decizia la Curtea Constituțională a României. El a denunțat mutarea pe X ca fiind „o lovitură directă pentru inima democrației la nivel mondial”.

În prezent, conduce în sondajele de opinie cu aproximativ 40% din voturi.

Hotărârea a stârnit ciocniri între susținătorii lui Georgescu și polițiști în capitala București, aproximativ 300 de manifestanți adunându-se în fața comisiei electorale.

România se află din nou în atenția presei internaționale. De data aceasta, după ce autoritățile de la București au anunțat reținerea a șase persoane sub acuzația de trădare. În acest context, tensiunile dintre București și Moscova cresc, observă comentatorii.

După cum notează Politico, ”grupul de complotiști, care a fost înființat în 2023 și are o structură militară, a urmărit să submineze suveranitatea și independența statului român.

Membrii grupului au vrut să scoată România din NATO și au plănuit să schimbe numele țării, steagul și imnul.

Radu Theodoru, generalul în vârstă de 101 de ani, care a deținut o poziție proeminentă în Partidul România Mare, de extremă dreaptă, este cunoscut pentru că lăuda mișcarea fascistă a României și are opinii antisemite”.

NBC News transmite că ”raidurile poliției și expulzările diplomatice au ridicat tensiunile cu Moscova.

Miercuri, autoritățile au efectuat percheziții în opt ​​locuințe din municipiul București și județele Ilfov, Giurgiu și Maramureș, despre care poliția a spus că au adus „mai multe probe” care au fost ridicate.

Raidurile au avut loc în aceeași zi în care România a expulzat doi diplomați militari din ambasada Rusiei la București, pe măsură ce tensiunile dintre Moscova și București cresc”.

Iar ABC News citează afirmațiile polițiștilor români potrivit cărora ”doi dintre suspecți ar fi călătorit la Moscova în ianuarie anul acesta, unde ar fi avut contacte cu persoane care au susținut eforturile organizației de a prelua puterea de stat în România”.

Deutsche Welle amintește că ”arestările urmează expulzării a doi oficiali ruși de către guvernul român. Este vorba despre atașatul militar rus și adjunctul acestuia, ambii acuzați că s-au înțeles cu candidatul de extremă dreapta la președinție Călin Georgescu.

Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut, dar rezultatele au fost anulate după acuzațiile de ingerință din partea Rusiei. În prezent, el este cercetat pentru „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”. El continuă să nege orice relație cu Rusia”.

La rândul său, Newsweek observă că ”tensiunile sunt mari în România, deoarece Georgescu este investigat pentru acuzații legate de ingerința Rusiei în alegeri, iar primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat din cauza sprijinului fără precedent pe care l-a primit. La fel ca grupul pro-Rusia, Georgescu a fost un critic proeminent al politicilor pro-NATO și pro-Ucraina ale României.

Investigațiile atât asupra grupului de conspiratori, cât și asupra lui Georgescu înseamnă că sentimentul față de Ucraina se schimbă în România, iar acest lucru ar putea pune în pericol ajutorul pe care Bucureștiul continuă să-l acorde Kievului”.

Comentând și respingerea de către CEDO a contestației fostului candidat pro-rus, Le Figaro scrie că ”Georgescu se confruntă cu o lungă listă de acuzații: declarații false despre finanțarea campaniei, incitare la acțiuni neconstituționale, organizarea unui grup fascist și tolerarea crimelor de război.

Tot atâtea „invenții”, potrivit acestuia, care au ca scop „să justifice furtul alegerilor” și să-l împiedice să candideze din nou. Critic puternic al UE și NATO, se bucură acum de sprijinul noii administrații americane: vicepreședintele JD Vance a criticat deschis anularea alegerilor, iar miliardarul Elon Musk a lansat un adevărat rechizitoriu”.

Un discurs deloc conciliant – iată una dintre concluziile comentatorilor după ce Donald Trump s-a adresat Congresului. Jurnaliștii prevăd războaie comerciale cu principalii aliați și creșterea tensiunilor interne.

The Atlantic se întreabă cum ar putea arăta discursul din anul următor al lui Donald Trump.

”În urmă cu opt ani, președintele Donald Trump a primit recenzii în general bune pentru primul său discurs la o sesiune comună a Congresului. Pe atunci, ar fi părut atât incredibil, cât și ridicol să sugerăm că omul care a ținut acel discurs relativ conciliant, relativ prezidențial, ar putea încerca, în termen de patru ani, să răstoarne alegerile prin violență.

Dar asta s-a întâmplat.

Opt ani mai târziu, nici măcar cei mai convinși partizani ai lui Trump nu i-au descris discursul drept conciliant. În 2025, marea întrebare care planează peste capul națiunii nu este despre oratorie, ci despre democrație. În 2017, americanii încă nu știau cât de departe ar putea ajunge Trump. Acum știu.

Comportamentul lui Trump în 2021 a arătat că nu există limite pentru ceea ce ar face el pentru a păstra puterea. Ce va arăta 2026?” – întreabă revista americană.

Evening Standard comentează pe marginea afirmației președintelui Trump potrivit căreia „luptă în fiecare zi pentru a inversa daunele” [făcute de administrația democrată].

”Cu toate acestea, economiștii se tem că unele dintre politicile lui Trump, cum ar fi tarifele și planurile sale de a deporta milioane de imigranți, ar putea avea un efect invers asupra economiei”.

The Hill amintește la rândul său că ”anxietatea Americii cu privire la creșterea prețurilor alimentelor și a altor cheltuieli a stat în centrul alegerilor din 2024, care l-au catapultat pe Trump înapoi la Casa Albă.

Dar acum el se confruntă cu o națiune nerăbdătoare, supărată în legătură cu propriile sale acțiuni - și anume impunerea de tarife de 25% asupra aliaților – așa că mulți se îngrijorează că vor crește costurile și piețele de valori vor fi perturbate”.

Și Le Figaro analizează efectele tarifelor comerciale:

”În 1930, Legea Smoot-Hawley avea aceeași ambiție: să protejeze industria americană prin bariere vamale. Rezultatul? Un război comercial în toată regula care a precipitat Marea Depresiune. Mai recent, războinicul îl folosise deja în timpul primului său mandat, în special împotriva Chinei... fără succes.

Donald Trump insistă că America se poate impune prin forța economică. Dar, în cele din urmă, din acest război toată lumea va pierde”.

Huffington Post notează că ”democratul Al Green devine primul membru evacuat din sală în timpul unui discurs prezidențial.

În timpul discursului, Green s-a ridicat și a strigat că Trump nu are mandat electoral pentru a reduce Medicaid, programul de asistență medicală pentru mai bine de 70 de milioane de americani cu venituri mici.

Republicanii i-au ripostat  cu voce tare și au scandat „USA”, în timp ce democratul a rămas în picioare, spunând: „Nu aveți nici un mandat să tăiați Medicaid”.

„Sunt dispus să suport orice pedeapsă”, a spus Green după aceea, adăugând că merită să arate că există oameni dispuși să i se opună lui Trump”.

Însă, potrivit relatării revistei franceze Le Point ”majoritatea parlamentarilor din opoziție a protestat în tăcere, cu inscrpiții negre precum „Musk fură”, „Salvați Medicaid” sau pur și simplu „Fake”, în fața numeroaselor afirmații eronate ale lui Donald Trump”.

Care vor fi consecințele suspendării ajutorului american pentru Ucraina? Este întrebarea la care au încercat să răspundă imediat marile publicații ale lumii. În același timp, se fac parelele între Washingtonul de azi și Moscova din primii ani ai puterii lui Putin.

”Suspendarea ajutorului militar american este o lovitură pentru Ucraina, dar nu fatală deocamdată”, este concluzia unei analize a agenției Reuters.

”Pierderea echipamentelor de artilerie americane nu ar trebui să fie o lovitură extrem de mare, deoarece Europa și-a intensificat semnificativ aprovizionarea cu obuze, iar alte țări au contribuit direct sau indirect.

De asemenea, Ucraina folosește acum drone produse la nivel național”.

„Ucraina are probabil suficiente arme pentru a continua lupta cu Rusia în ritmul actual până la jumătatea acestui an”,

au declarat mai multe surse occidentale pentru The Wall Street Journal. Acest lucru se datorează parțial „noilor arme aprobate de administrația Biden” la sfârșitul mandatului.

”Donald Trump poate face tot ce vrea. Chiar și după escaladarea din Biroul Oval, președintele SUA știe că Partidul Republican este ferm în spatele lui, chiar și foștii critici se răzgândesc”, observă Der Spiegel.

Potrivit analizei BBC, ”încă rămâne neclar cum ar beneficia Ucraina de pe urma tranzacției cu minerale oferită, sau mai bine zis cerută de SUA.

Donald Trump refuză să ofere garanții de securitate concrete. El spune că Vladimir Putin vrea pace, dar declarațiile recente venite de la Moscova sugerează contrariul”.

The Hill îl citează pe un veteran al armatei americane care a servit alături de armata ucraineană și care și-a exprimat consternarea față de cearta de vineri dintre președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și președintele Trump. Acesta a spus că

”națiunea europeană distrusă de război nu va înceta niciodată să lupte împotriva invadatorilor ruși, chiar dacă America nu o va sprijini”.

În acest context, Le Monde notează că ”extinderea umbrelei nucleare franceze și britanice în Europa atrage un interes din ce în ce mai mare din partea aliaților.

Cu toate acestea, (...) implicațiile remarcilor dlui Macron sunt greu de măsurat. Președintele, care singur poate decide asupra posturii nucleare, a rămas vag cu privire la limitele geografice exacte ale acestor „interese vitale”, în conformitate cu imperativele ambiguității de descurajare”.

Iar The New York Times constată că „Putinizarea Washingtonului este în curs”.

După cum scrie un fost corespondent la Moscova al ziarului american, de la începutul anilor 2000, eforturile administrației Trump de a face presiuni asupra presei, de a-și pedepsi oponenții și de a îmblânzi magnații țării evocă primele zile ale guvernării președintelui Putin în Rusia. Un „îngheț de la Moscova” se abate astăzi asupra Washingtonului.

”Desigur, Statele Unite nu sunt Rusia, nici pe departe, și orice comparație nu poate fi decât exagerată (...). Dar pentru cei care au lucrat în calitate de corespondenți acolo, cu un sfert de secol în urmă, Washingtonul lui Trump seamănă cu Moscova din primele zile ale lui Putin.

Mass-media este sub presiune. Legiuitorilor li se pune botniță. Înalții oficiali considerați neloiali sunt concediați. Procurorii numiți de un președinte care a promis „răzbunare” îi vizează pe cei pe care el îi percepe ca adversari. Magnații i se închină. Judecătorii care blochează temporar deciziile guvernamentale pe care le consideră ilegale sunt amenințați cu punerea sub acuzare”.

Presa internațională analizează consecințele summitului de duminică de la Londra. Comentatorii remarcă inițiativa premierului britanic Keir Starmer de a-i pune la aceeași masă pe europeni. În același timp, avertizează că mai este mult de lucru până la găsirea unei soluții de pace.

”Iată-i pe europeni singuri, amenințați în est și abandonați în vest”, constată Le Figaro. ”Ei nu mai pot conta pe NATO ca până acum, slăbiți de atitudinea lui Trump”.

Washington Examiner vede o nouă ordine mondială: SUA și Rusia contra Zelenski și Europa:

”Odată cu întorsătura șocantă a evenimentelor de vineri, cel mai apropiat aliat european al Americii [ Marea Britanie] s-a trezit în rolul de mediator, sperând să ajute la remedierea diviziunii dintre Trump și Zelenski.

Potrivit unei analize din The Irish Times, la Londra, ”Europa a cumpărat timp pentru Zelenski și a luat inițiativa din mâinile lui Trump și Putin.

Anunțând că națiunile europene vor colabora cu Ucraina la o propunere de pace – care va fi apoi prezentată SUA – a îngreunat intențiile lui Trump de a trata pacea în Ucraina doar ca pe o afacere între SUA și Rusia”.

”Uniunea Europenilor pentru Ucraina”, este titlul comentariului din El Pais:

”Momentul este serios. Este urgent să împiedicăm Ucraina să fie vândută într-un pact fără scrupule între Trump și Putin.

Acest lucru necesită acțiuni imediate pentru a scurtcircuita dinamica tranzacțională dintre SUA și Rusia și pentru a redirecționa negocierile către un cadru rezonabil.

Având în vedere încetineala instituțională a Celor 27, este de înțeles că un grup de țări conduse de cele două puteri nucleare ale Europei libere - Regatul Unit și Franța - să ia inițiativa în chestiuni politice, diplomatice și militare”.

La Repubblica, ziar italian citat de Eurotopics, este de părere că

”împreună cu Macron, Starmer a preluat comanda Europei pentru a transforma bătrânul continent într-o putere de apărare și pentru a aduce Ucraina lui Zelenski înapoi la masa negocierilor cu SUA și Rusia. ... Pentru a atinge acest obiectiv, totuși, Starmer trebuie să-l convingă pe Zelensky să accepte condițiile dure ale lui Trump.”

Zeit Online  notează că „poate părea ironic dar, dintre toate țările, Marea Britanie care nu este membră a UE a împins realmente UE din spate. Starmer trebuie să fie mulțumit pentru că le-a oferit europenilor o injecție de realism în domeniul politicii de apărare.” (Sursa: Eurotopics).

Iar comentatorul BBC spune că ”Europa încearcă să susțină planul de pace în Ucraina, recunoscând în același timp public din nou că va avea nevoie de SUA pentru ca războiul să se poată termina definitiv.

Dacă se ajunge la un acord de pace, vor fi implicații mari pentru multe familii din Regatul Unit, inclusiv posibila desfășurare de soldați în Ucraina - un loc volatil și contestat pentru care Rusia a avut proiecte de decenii.

Rolul lor ar fi de menținere a păcii, da, dar mulți i-ar vedea ca fiind în prima linie a libertății.

Mai este multă diplomație de urmat. Ne putem aștepta la mai multe zile precum au fost cele din urmă, în țară și în străinătate.

Drumul către pace ar putea fi încă lung”.