Revista presei internaționale

Fundația Umanitară Gaza, înființată de Israel și susținută de Casa Albă și-a suspendat operațiunile, pe fondul violențelor din regiune. Aceasta, la o zi după ce artileria și avioanele de război israeliene au ucis 27 de persoane care încercau să ajungă la un punct de distribuție a ajutoarelor. Presa internațională critică noul sistem controversat de ajutoare.

”Timp de trei zile consecutiv, livrările de ajutoare s-au transformat în carnagiu”, relatează ziarul elvețian Le Temps.

”Marți, armata israeliană a ucis cel puțin 27 de palestinieni care se adunau lângă unul dintre cele patru centre de distribuție a alimentelor înființate de o fundație susținută de Israel. După ce anterior a negat responsabilitatea, armata israeliană a recunoscut pentru prima dată marți că a împușcat „mai mulți suspecți” care se îndreptau spre soldați, despre care a spus că se simțeau amenințați”.

Le Soir observă că  ”sistemul de livrare a ajutorului umanitar, conceput de Israel și susținut de americani, se transformă într-o capcană mortală pentru locuitorii din Gaza.

Marți, 27 de palestinieni au murit din cauza focurilor de armă israeliene. Duminică, 1 iunie, alți 31 de palestinieni fuseseră deja uciși în circumstanțe similare. În ambele cazuri, împușcăturile au avut loc în primele ore ale dimineții, în locul unde se adună palestinienii înainte ca porțile centrului să se deschidă. Armata israeliană controlează activ zona.

BBC citează un medic străin care lucra în zonă și care a descris scenele drept un „carnagiu total” spunând că centrele de îngrijire au fost inundate de victime.

Un purtător de cuvânt al grupului umanitar susținut de Israel a declarat că acesta a cerut armatei israeliene să „ghideze traficul pietonal” în apropierea zonelor militare pentru a reduce riscurile de „confuzie sau escaladare”, potrivit agenției Reuters.

Le Monde vorbește despre ”exploatarea scandaloasă” de către Israel a ajutorului pentru Gaza:

”Evitarea actorilor externi, cum ar fi agențiile ONU, care sunt totuși de neînlocuit în distribuirea ajutorului umanitar în situații de urgență, confirmă hotărârea autorităților israeliene de a reocupa fiecare fărâmă de spațiu din Gaza, departe de ochii lumii.

Aceasta este adevărata lor prioritate, nu furnizarea de ajutor suficient către peste 2 milioane de oameni care supraviețuiesc, prin forțe proprii, sub bombe, într-un teritoriu izolat de lume”.

Iar ziarul spaniol El País, citat de Eurotopics, lansează un avertisment dur:

„Conform unui sondaj comandat de Universitatea din Pennsylvania, 82% dintre cei 1.005 cetățeni evrei israelieni chestionați s-au declarat de acord cu expulzarea palestinienilor din Fâșia Gaza. ... Războiul crud progresează deoarece războiul psihologic a fost deja câștigat de cei care neagă nu doar suferința altora, ci și dreptul lor la existență.

Dacă Gaza încetează să existe ca teritoriu palestinian locuit de palestinieni, Israelul va înceta să existe ca idee seculară de stat sionist și democratic. Israelul nu va mai fi un punct de referință pentru nimeni, nici pentru democrații, nici pentru evreii din întreaga lume.”

Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a dezvăluit o nouă operațiune specială care a lovit din nou podul Kerci, într-un atac subacvatic despre care a spus că a lăsat structura „într-o stare de degradare”. Ucrainenii au publicat o înregistrare video a exploziei. În aceleși timp, comentatorii analizează efectele convorbirilor de la Istanbul.

”Ucraina își sporește presiunea asupra Rusiei”, constată Le Figaro.

”La două zile după atacul spectaculos asupra flotei de bombardiere strategice a Rusiei, SBU a atacat de data aceasta Podul Crimeea, care leagă Rusia de peninsula anexată, între Marea Azov și Marea Neagră.

Cele două atacuri spectaculoase ale Ucrainei din ultimele 48 de ore vin într-un moment dificil pentru Kiev, ale cărui forțe armate se retrag de-a lungul frontului.

Negocierile șovăielnice, care au continuat luni la Istanbul, nu au reușit până acum să obțină un progres diplomatic, iar Kievul încearcă să recâștige controlul prin destabilizarea Rusiei la un nivel mai profund, departe de linia frontului”.

Potrivit publicației ruse în exil Meduza, care citează canalul de telegram Mash, vehiculele traversau podul în acel moment, dar nu au fost raportați răniți.

US News &World Report relatează că podul a fost un proiect emblematic pentru președintele rus Vladimir Putin.

Obiectivul a fost folosit de forțele ruse în timpul invaziei Ucrainei din februarie 2022.

Administrația Trump - remarcabil de tăcută

ABC News observă că, ”în timp ce Ucraina și Rusia au schimbat lovituri din ce în ce mai intense și au purtat o a doua rundă de negocieri luni, administrația Trump a fost remarcabil de tăcută - semnalând o schimbare previzibilă, dar subtilă, în abordarea SUA.

După încheierea discuțiilor, oficialii americani au declarat pentru ABC News că sunt dezamăgiți, dar nu surprinși de lista substanțială de cerințe înaintate de Rusia înainte de a accepta un armistițiu de 30 de zile. Oficialii spun că aceasta include o serie de elemente pe care atât Ucraina, cât și administrația Trump le consideră nefondate -  văzând aici o încercare clară a Moscovei de a amâna negocieri semnificative”.

Citeste si„Pânza de păianjen”: Ce se știe despre atacul Ucrainei împotriva aviației ruse

Totuși, loviturile nu schimbă echilibrul puterii, susține Süddeutsche Zeitung:

„Rusia mai are la dispoziție multe bombardiere cu rază lungă de acțiune... Desfășurarea sa militară la granița cu Ucraina, estimată la încă 125.000 de soldați, și atacurile deja efectuate de cei 640.000 de soldați ruși din Ucraina continuă.

Cerințele maxime ale Rusiei rămân în vigoare, iar Ucraina continuă să sufere de o lipsă de soldați noi, de care este nevoie urgentă. După magistrala «Operațiune Pânză de Păianjen», Ucraina are motive întemeiate să se bucure că a supus agresorul unei umilințe fără precedent, dar nu are niciun motiv să răsufle ușurată.”

Un număr record de ruși au cerut discuții de pace cu Ucraina, constată The Moscow Times. Publicația citează un sondaj realizat în luna mai. 64% dintre rușii intervievați s-au pronunțat în sprijinul unui dialog pașnic.

În același timp, din martie, cifra a crescut cu 6 puncte procentuale. Numărul susținătorilor continuării războiului a scăzut la minimum pentru întreaga perioadă de observații. În martie, erau 34%, iar în mai - 28%

Naționalist-conservatorul Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia. Cu ce consecințe pentru Europa? - se întreabă comentatorii.

”Boxerul câștigă în turul al doilea – o catastrofă din perspectiva guvernului liberal al lui Donald Tusk”, scrie Der Spiegel, făcând referire la sportul practicat în tinerețe de Nawrocki.

”În Polonia, victoria la limită a lui Karol Nawrocki subminează eforturile lui Donald Tusk de a consolida Europa”, titrează Le Monde.

”Eforturile diplomatice ale Poloniei de a consolida Europa în fața retragerii SUA și de a sprijini Ucraina vor avea probabil de suferit”.

Și ziarul belgian De Standaard consideră că rezultatul aduce o presiune puternică asupra poziției pro-europene a prim-ministrului Tusk.

”Încă de când a preluat mandatul, la sfârșitul anului 2023, Tusk a căutat legături mai strânse cu Franța, Germania și Regatul Unit. Probabilitatea este mare ca, sub conducerea lui Nawrocki, confruntările cu Europa să devină tot mai frecvente în următorii ani.”

The Independent observă că ”spre deosebire de alți eurosceptici din Europa Centrală, precum premierul slovac Robert Fico sau Viktor Orban al Ungariei, Nawrocki susține acordarea de ajutor militar pentru Ucraina.

Însă a declarat că, dacă va fi ales, se va opune aderării Ucrainei la alianțele occidentale, o poziție care încearcă să se contopească cu scăderea sprijinului pentru ucraineni în rândul polonezilor”.

Politico scrie că ”rezultatul strâns al alegerilor arată diviziunile politice profunde din Polonia - între orașele mari, mai liberale și orașele și satele mai mici și conservatoare, între cei care susțin UE și cei care favorizează naționalismul și între liberali și oamenii care respectă valorile tradiționale și un rol important pentru Biserica Romano-Catolică”.

*

Un alt subiect de interes în presa internațională: care vor fi consecințele spectaculoasei acțiuni a Ucrainei pe teritoriul Rusiei?

”Atacul scoate la iveală vulnerabilitatea lui Putin”, transmite NBC News.

Expertul consultat de rețeaua de televiziune crede că „ne putem aștepta la mult zgomot și furie din partea Moscovei. Aceasta va depune eforturi mari pentru a convinge Statele Unite să încerce să țină Ucraina în frâu.

Într-un fel, întrebarea mai importantă este cum reacționează Statele Unite și cât de dornice sunt să ia partea Moscovei și să constrângă Ucraina”, a spus expertul.

La Repubblica se teme de un contraatac nuclear:

„Filmările care circulă pe rețelele de socializare sunt cea mai profundă rană adusă imaginii de om puternic pe care Vladimir Putin și-a construit autoritatea. Acum toată lumea este îngrijorată de reacția sa. Conform regulilor Moscovei, acest atac asupra bazelor strategice este suficient pentru a declanșa autorizarea unui răspuns nuclear împotriva Ucrainei.”

Și, după cum analizează BBC, ”bombardierele strategice lovite de Ucraina nu sunt doar instrumente de război, ci sunt simboluri ale puterii nucleare și ale invulnerabilității strategice a Rusiei.

De decenii, Moscova trimite astfel de bombardiere în misiuni în întreaga lume pentru a proiecta o imagine a unei superputeri nucleare de neatins.

Acum, această imagine a fost grav afectată”.

Președintele Donald Trump a anunțat că SUA vor dubla tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, începând de miercuri. Vorbind la un miting din Pittsburgh, Pennsylvania, Trump a declarat că această măsură va contribui la stimularea industriei siderurgice locale și a ofertei naționale, reducând în același timp dependența de China. Presa internațională privește cu scepticism această mișcare.

După cum transmite BBC, ”anunțul este cea mai recentă schimbare de direcție în abordarea lui Trump privind tarifele vamale. Până acum, tarifele impuse de Trump au adus în mare măsură la haos economic global. Comerțul și piețele au fost răsturnate, și multiple fisuri s-au format - sau s-au lărgit - în relațiile dintre SUA și alte țări, inclusiv unii dintre cei mai apropiați parteneri ai săi”.

Reuters amintește că SUA sunt cel mai mare importator de oțel din lume, excluzând Uniunea Europeană, cu un total de 26,2 milioane de tone de oțel în 2024, potrivit Departamentului Comerțului.

Prin urmare, noile tarife vor crește probabil prețurile oțelului în general, afectând atât industria, cât și consumatorii.

NBC News observă că ”Trump a vizitat U.S. Steel după ce a indicat săptămâna trecută că va autoriza o fuziune controversată cu compania japoneză Nippon. Investitorii și membrii sindicatelor așteaptă răspunsuri din partea președintelui cu privire la forma acestei fuziuni.

Președintele Joe Biden a respins acordul în ianuarie. El a blocat achiziția propusă de Nippon din motive de securitate națională, argumentând că aceasta ar pune în pericol lanțuri de aprovizionare critice”.

Iar Le Monde notează că ”operațiunea, căreia și Donald Trump însuși i s-a opus de mult timp, s-a aflat în centrul campaniei prezidențiale americane din 2024. Aceasta, deoarece privește în primul rând Pennsylvania, un stat strategic din punct de vedere electoral, care este și leagănul industriei siderurgice din Statele Unite”.

*

Donald Trump și-a luat oficial rămas bun de la aliatul său, Elon Musk, care a părăsit rolul său extrem de controversat de la Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE). Prilej de comentarii sarcastice în numeroase publicații.

”Un Donald Trump așezat la masă în timp ce Elon Musk stătea în picioare, protejat de un bust al lui Abraham Lincoln”, notează El País, citat de Courrier International.

„Scena a amintit de o altă apariție celebră în Biroul Oval, din februarie, când președintele și magnatul au justificat primii pași ai DOGE. Cu excepția unui detaliu: de data aceasta, cel mai bogat om din lume, căruia i-au trebuit patru luni să sufere aceeași soartă ca majoritatea celor care se apropie prea mult de soarele lui Trump ca să-și ardă aripile, nu a fost însoțit de fiul său de patru ani”, remarcă ironic cotidianul spaniol.

Ziarul belgian Le Soir consideră că alianța dintre chiriașul Casei Albe și Elon Musk a eșuat.

”Donald Trump nu este prost. Iar anturajul său are grijă să păstreze puterea absolută.

Prin urmare, Elon Musk a fost nevoit să abandoneze DOGE și poziția de oficial neales”

Trump este ”conștient de daunele colaterale: creșterea impopularității, exasperarea crescândă în rândurile republicanilor cu o personalitate abruptă și un rol de sperietoare care ar putea dăuna taberei prezidențiale în timpul alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026”.

Zilele lui Elon Musk la Casa Albă s-au încheiat. Miliardarul părăsește organismul însărcinat cu reducerea cheltuielilor publice. Presa internațională face bilanțul unor luni tumultoase.

”Astfel se încheie una dintre cele mai extravagante incursiuni în politică din istoria SUA”, concluzionează El Pais. Și aceasta, ”în aceeași săptămână în care Musk a acordat alte două interviuri, în legătură cu lansarea mega-rachetei Starship, care s-a încheiat cu un al treilea eșec consecutiv”.

Potrivit NBC News, ”mutarea lui Musk a venit la o zi după ce acesta a criticat un proiect de lege republican care viza finanțarea unei mari părți din agenda lui Trump.

DOGE nu a atins până acum economiile de trilioane de dolari cu care le lăudase cândva în campanie. Până miercuri seara, site-ul guvernului DOGE anunța economii de 175 de miliarde de dolari, deși și aceste cifre sunt considerate discutabile”.

”DOGE, care este condusă de peste 100 de angajați guvernamentali, urmează să continue să funcționeze fără Musk la conducere. Dar nu este clar câtă putere își va menține grupul fără celebrul său lider”, notează USA Today.

*

Rusia propune noi negocieri de pace cu Ucraina, la Istanbul, începând de luni, 2 iunie. Presa internațională privește însă cu scepticism inițiativa Kremlinului.

„De când SUA au reluat contactul cu Rusia în februarie, Putin și ministrul său de externe, Serghei Lavrov, și-au crescut pretențiile”, observă BBC. Rușii ”au cerut, printre altele, ca Ucraina să cedeze părți din teritoriul său care nici măcar nu sunt ocupate de Rusia. Ei mai vor ca SUA să recunoască oficial Crimeea ca parte a Rusiei.”

„Oficialii ucraineni văd propunerea rusă ca pe o modalitate de a-l potoli pe Trump, care este din ce în ce mai exasperat de Putin și care a afirmat că președintele rus «se joacă cu focul»”, notează site-ul american Axios.

Iar editorialistul ziarului Le Figaro afirmă că

”ceea ce președintele Statelor Unite pare să nu vadă este că disprețul rușilor se extinde asupra țării sale și asupra lui însuși. De la Moscova la Beijing, Trump este văzut ca un accelerator al declinului american”.

După cum transmite Euronews, ”Kremlinul a folosit termenul „cauze profunde” în perioada premergătoare invaziei sale la scară largă. Kremlinul se referă în mod repetat la acestea pentru a-și justifica războiul total împotriva țării vecine.

Conform rapoartelor, Moscova cere, de asemenea, ridicarea unor sancțiuni occidentale și rezolvarea problemei activelor rusești blocate, precum și obiective menționate anterior, cum ar fi „protecția ucrainenilor vorbitori de limbă rusă”.

Moscova nu a arătat nicio disponibilitate pentru concesii, insistând în schimb că Kievul trebuie să cedeze teritoriile sale și să abandoneze aspirațiile sale de aderare la UE și NATO”.

Și după cum menționează First Post, ”Ucraina a declarat în repetate rânduri că va fi de acord cu un armistițiu necondiționat. Cu toate acestea, Rusia poartă discuții lungi despre ceea ce numește „cauzele profunde” înainte de orice încetare a ostilităților.

Cea mai recentă propunere din partea Moscovei a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit că președintele american Donald Trump i-a spus în timpul întâlnirii lor de la Vatican că SUA sunt gata să impună noi sancțiuni Rusiei dacă Moscova nu va fi de acord cu un armistițiu”.

Președintele Zelenski a vizitat Berlinul în timp ce Ucraina a primit permisiunea Germaniei de a lovi adânc în interiorul Rusiei. Presa internațională analizează efectele ridicării restricțiilor de către Germania. Statele Unite dăduseră deja undă verde în noiembrie anul trecut, în ultimele săptămâni ale mandatului lui Joe Biden.

Ce schimbă decizia anunțată de Germania? – se întreabă Le Point.

”Aliații Kievului pot furniza acum arme cu o rază lungă de acțiune, permițându-i să atace Rusia în profunzime – și este vorba în special de rachete cu rază lungă de acțiune. Ucraina se poate apăra acum, de exemplu atacând poziții militare din Rusia, lucru pe care nu l-a făcut până recent, cu unele excepții. Dar cancelarul german nu a specificat ce tip de arme va furniza Berlinul”.

Ridicarea restricțiilor nu este suficientă, comentează publicația germană Die Welt:

„Acum, Germania trebuie să furnizeze Ucrainei arme cu o rază de acțiune mai mare decât muniția standard și, de asemenea, să trimită rachete de croazieră Taurus. Ridicarea restricțiilor va fi de puțin folos dacă Ucraina are doar un mic arsenal de arme occidentale care pot pătrunde adânc în teritoriul rus. Din punct de vedere politic, decizia lui Merz trimite un semnal important Rusiei. Aceasta arată clar că escaladările rusești nu vor rămâne fără răspuns.”

În noiembrie, armata ucraineană a folosit rachete britanice Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, amintește Sky News. Surse militare au declarat că atacurile cu rachete au fost „foarte reușite”, lovind ținte din regiunea Kursk.

Iar Time amintește că ”anunțul făcut de Merz vine într-un moment de incertitudine sporită cu privire la un posibil armistițiu între Rusia și Ucraina. Săptămâna trecută, președintele Trump a avut ceea ce el a numit convorbiri „excelente” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski, în care a spus că negocierile dintre cele două țări vor începe imediat.

Dar, în câteva zile, Rusia a lansat cel mai mare atac asupra vecinului său de la începutul războiului, ucigând 12 persoane, inclusiv trei copii, într-un baraj de 367 de drone și rachete”.

”De fapt, restricțiile occidentale fuseseră ridicate în secret  de anul trecut”, dezvăluie Daily Mail.

Ucraina deține acum stocuri de rachete cu rază lungă de acțiune - dar se confruntă cu o lipsă critică de rachete de apărare sol-aer, precum sistemul Patriot, fabricat în America.

Pe măsură ce tensiunile cresc, trupele rusești au ocupat patru sate de frontieră din regiunea Sumy, nord-estul Ucrainei, după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat planuri pentru o „zonă tampon”.

Potrivit Defense News, ”decizia ar trebui să permită Ucrainei să vizeze instalațiile militare de pe teritoriul rus, pe care forțele Moscovei le folosesc în mod curent pentru a organiza atacuri împotriva orașelor ucrainene.

Anunțul lui Merz a venit la câteva zile după ce Rusia a lansat un număr record de drone împotriva Ucrainei, în cel mai mare atac al Moscovei de la începutul războiului, acum trei ani.

Ucraina a primit câteva sute de rachete Storm Shadow/SCALP din Marea Britanie și Franța și sub 50 de rachete ATACMS din Statele Unite, arată datele observatorilor din domeniul apărării”.

Presa internațională urmărește atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza, care au provocat  un număr mare de victime în ultimele zile. Aliații europeni ai Israelului critică tot mai dur acțiunile militare și situația umanitară dezastruoasă.

”Războiul total purtat împotriva enclavei palestiniene este caracterizat de o militarizare fără precedent a acțiunii umanitare și de o trivializare a tratamentului inuman aplicat populației civile”, rezumă Le Monde

Ziarul austriac Der Standard, citat de Eurotopics, crede că discuția despre Israel și Gaza trebuie continuată cu orice risc:

„Trebuie să fie posibil să critici guvernul israelian și acțiunile sale în Gaza, să denunți modul disproporționat în care se poartă războiul, fără a lua o poziție împotriva Israelului - și cu siguranță nu împotriva poporului israelian.”

Politico observă criticile cancelarului german Friedrich Merz față de ofensiva Israelului în Fâșia Gaza. O critică în termeni neobișnuit de duri pentru un lider german:

 

”Germania este unul dintre cei mai apropiați susținători europeni ai Israelului. Din cauza trecutului nazist, liderii germani consideră securitatea Israelului drept o „rațiune de stat”. În special conservatorii lui Merz, au fost reticenți în a critica deschis campania militară a Israelului în Gaza.

Însă comentariile lui Merz sugerează că poziția guvernului său s-ar fi putut schimba pe fondul noii ofensive militare a Israelului în Fâșia Gaza, unde mulți locuitori sunt expuși riscului de foame în urma unei blocade de 11 săptămâni, potrivit grupurilor umanitare”.

 

Și totuși, puține se schimbă în mod real în politica Germaniei față de Israel, deplânge Süddeutsche Zeitung:

„Tonul devine oarecum mai reflexiv - cu toate acestea, livrările de piese pentru tancuri vor continua. Germania a fost odată o țară care a apărat umanitatea, dreptul internațional și drepturile omului. Berlinul furnizează arme pentru un război care se prelungește la nesfârșit - și care, potrivit lui Netanyahu, nu ar trebui să se termine.”

BBC vorbește despre ”un nou și controversat grup de distribuție a ajutoarelor, susținut de SUA și Israel, care a început să lucreze în Gaza”.

Fundația Umanitară Gaza (GHF) a declarat că încărcături de alimente au fost livrate în locuri securizate și că a început distribuirea.

Nu s-a precizat unde sau cât ajutor a fost distribuit. Gruparea, care folosește contractori americani înarmați pentru servicii de securitate, își propune să ocolească ONU ca principal furnizor de ajutor.

ONU și multe grupuri umanitare au refuzat să coopereze cu planurile GHF, despre care spun că încalcă principiile umanitare și par să „transforme ajutorul în arme”.

Israelul susține că este nevoie de un nou sistem pentru a împiedica Hamas să fure ajutoarele, lucru pe care gruparea îl neagă.

The Conversation amintește că Israelul a susținut mereu deturnarea la scară largă a ajutorului de către Hamas pentru a justifica preluarea controlului asupra furnizării de ajutor în Gaza. ONU și partenerii săi umanitari continuă să respingă astfel de afirmații, împărtășind public detalii despre sistemele lor de monitorizare completă.

Nu există prea multă claritate dincolo de aceasta cu privire la cine se află în spatele noului sistem de ajutorare și cine îl finanțează”

Rusia își intensifică atacurile la adresa Ucrainei, în ciuda retoricii nervoase a președintelui Trump, care l-a etichetat drept ”nebun” pe omologul său Vladimir Putin. Jurnaliștii încearcă să înțeleagă care mai sunt șansele unor negocieri de pace în acest moment.

”În Ucraina, apărarea aeriană se luptă din ce în ce mai mult ca să facă față intensificării atacurilor rusești”. Este constatarea ziarului Le Monde.

”Protejarea teritoriului ucrainean, o dată și jumătate mai mare decât cel al Franței, devine din ce în ce mai dificilă. Numărul tot mai mare de proiectile, eterogenitatea lor (drone, rachete de croazieră și balistice) și complexitatea rutelor pe care le urmează copleșesc capacitățile apărării aeriene ucrainene”.

Potrivit CNN, atacurile Rusiei au deschis calea către o altă săptămână critică în discuțiile privind încheierea conflictului:

”Trump s-a declarat duminică fost „foarte surprins” de cel mai recent atac aerian rusesc, deși acum doar o săptămână, Rusia a lansat cel mai mare atac cu drone împotriva Ucrainei - cu o zi înainte ca Putin și Trump să vorbească la telefon.

Trump, care și-a lăudat adesea relația bună cu Putin, a discutat cu liderul rus în încercarea de a negocia un armistițiu de 30 de zile între Rusia și Ucraina”.

BBC transmite că ”în weekend, liderul Ucrainei a declarat că „tăcerea americană” nu ar face decât să încurajeze Rusia să continue lupta. Prin aceasta s-a referit la noi sancțiuni americane.

Pentru a doua oară, Donald Trump a amenințat cu sancțiuni dacă Rusia va continua să tergiverseze în discuțiile de încetare a focului.

Credința la Kiev este că mașina de război a Rusiei nu este suficient de strangulată pentru a descuraja continuarea invaziei. Vladimir Putin nu face compromisuri în ceea ce privește cererile sale de pace, deoarece nu este presat.

Citeste siCancelarul german: SUA, Marea Britanie, Franța și Germania nu mai limitează raza de acțiune a armelor Ucrainei. Kievul poate ataca Rusia

Volodimir Zelenski încă nu își poate permite o altă ceartă cu omologul său american, parțial pentru că încă speră să cumpere ajutor militar american în viitor.

Având în vedere că Rusia lansează acum în mod curent sute de drone, Ucraina își dorește mai multe sisteme de apărare aeriană fabricate în SUA. În plus, cele actuale au nevoie și de mai multă muniție”.

ABC News amintește că liderii ucraineni au făcut apel în repetate rânduri la Trump să impună noi sancțiuni, mai dure, împotriva Moscovei, pentru a împinge Kremlinul să dea înapoi de la obiectivele de război maximaliste. Acestea includ anexarea unor porțiuni din teritoriul ucrainean, demilitarizarea Ucrainei și un blocaj permanent al aderării țării la NATO.

Cererile ucrainene au rămas până acum fără răspuns, în ciuda amenințărilor lui Trump că va introduce noi măsuri pentru a-l presa pe Putin să participe la negocieri.

Der Spiegel anunță că președintele Zelenski sosește miercuri la Berlin.

Cancelarul Merz mizează pe avântul negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia. Conform informațiilor citate de revista germană, acesta dorește să discute personal pașii următori cu președintele ucrainean.

O posibilă întâlnire de pace este luată în considerare pentru iunie, dar se pare că nu s-a ajuns la acorduri concrete privind participanții și subiectele.

Rusia a indicat însă că nu consideră Vaticanul un mediator. În Rusia, Biserica Ortodoxă este dominantă și strâns legată de Kremlin. În plus, Vaticanul este înconjurat de Italia, membră NATO și UE. Diplomații europeni au sugerat ulterior Geneva ca loc alternativ pentru discuții.

Într-o escaladare accentuată, Donald Trump a anunțat vineri pe rețelele de socializare că „recomandă un tarif vamal direct de 50% asupra Uniunii Europene, începând cu 1 iunie 2025”. Presa internațională atrage atenția asupra riscurilor unui război comercial.

”Trump atacă din nou”, comentează ziarul francez cu profil economic Les Echos.

După dezastrul de „Ziua Eliberării”, aripa moderată a Casei Albe părea să fi câștigat controlul asupra protecționiștilor. Asta fără a lua în considerare obsesia lui Donald Trump pentru tarifele vamale.

Un pas înainte, doi pași înapoi. Donald Trump a reaprins brusc marele război comercial. Se pare că s-a săturat de armistițiul vamal anunțat în urma dezastrului de „Ziua Eliberării”.

NBC News consideră că ”Amenințarea tarifară a lui Trump riscă un război comercial cu Europa, care se pregătește de ani de zile.

O mare parte din animozitatea celei de-a doua administrații Trump față de Europa s-a bazat pe finanțarea securității, în special în ceea ce privește războiul din Ucraina.

Apelul comisarului Šefčovič la un „acord care să funcționeze pentru ambele părți” reflectă răspunsul caracteristic reținut al UE la atacurile administrației Trump. Dar Europa se pregătește de luni de zile și pentru posibilitatea unei relații economice mai distanțate față de SUA”.

Mai multă energie, mai multe arme

Euractiv subliniază că ”UE a sugerat în repetate rânduri posibilitatea de a cumpăra multă energie și mai multe arme din SUA. Însă Bruxelles-ul a refuzat, de asemenea, să slăbească legile care afectează platformele de socializare din SUA sau să relaxeze normele stricte pentru produse agroalimentare.

În ultimele luni, liderii și miniștrii UE au fost precauți să nu declanșeze o dispută publică mai mare cu Trump sau să riște mânia acestuia. Ei au lăsat Comisia să ducă o mare parte din discuții în timpul disputelor privind amenințările comerciale ale lui Trump”.

Potrivit The Guardian, ”politicienii europeni s-au declarat dezamăgiți de vestea privind noi tarife vamale din partea SUA. Ministrul francez al Comerțului, Laurent Saint-Martin, a declarat că noile amenințări ale lui Trump nu au ajutat în niciun fel negocierile.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat pentru agenția de știri Ansa că obiectivul rămâne „tarife vamale zero pentru zero”.

Politico notează că ”ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, a cerut duminică „negocieri serioase” cu Statele Unite.

„Nu avem nevoie de alte provocări acum, ci de negocieri serioase”, a declarat Klingbeil într-un interviu acordat ziarului german Bild, publicat duminică.

Iar Time amintește că ”amenințarea lui Trump cu taxe vamale vine după ani în care acesta și-a exprimat nemulțumirea față de comerțul dintre SUA și UE.

În primele luni ale celui de-al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă, tensiunile au crescut, atât ca urmare a politicilor sale comerciale tumultoase, cât și a mișcărilor sale geopolitice în ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina”.

Vladimir Putin nu dorește pacea în Ucraina pentru că el crede că va câștiga războiul. Iată ce le-a spus Donald Trump liderilor europeni într-o convorbire telefonică săptămâna aceasta. Informația a fost dezvăluită de ziarul The Wall Street Journal. Presa internațională a preluat imediat articolul și analizează situația.

În cele din urmă, europenii văd și partea bună, continuă ziarul american. ”Cel puțin, acum toată lumea, inclusiv Trump, s-a clarificat asupra poziției lui Putin: el nu este dispus să oprească războiul în această etapă.

Iar europenii înțeleg că acum depinde în mare măsură de ei să sprijine Ucraina. Europenii nu cred că administrația Trump va opri exporturile de arme americane atâta timp cât Europa sau Ucraina le plătesc, au declarat oficialii”, mai scrie The Wall Street Journal.

”Liderii prezenți la conferința telefonică - inclusiv prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, președintele finlandez Alexander Stubb și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen - au fost nedumeriți asupra motivelor pentru care Trump a considerat discuțiile un succes”, declară surse pentru Axios.

De asemenea, se pare că au existat câteva secunde de „tăcere nedumerită” când Trump i-a informat pe europeni că Putin a fost de acord să negocieze imediat un armistițiu.

Zelenski i-a spus lui Trump că Moscova fusese deja de acord cu acest lucru. Președintele SUA se presupune că nu a răspuns direct la remarcile lui Zelenski, potrivit Axios.

Kyiv Independent notează că este pentru prima dată când Trump a recunoscut în fața liderilor europeni ceea ce aceștia și Kievul au susținut de mult timp - Kremlinul nu are nicio intenție de a pune capăt războiului său la scară largă împotriva Ucrainei.

Dar ”chiar dacă Trump a recunoscut în privat că Putin nu dorește pace, el nu a făcut nimic pentru a-l pedepsi pe Putin sau pentru a-l împinge spre un compromis”, remarcă First Post.

”La scurt timp după ce Trump a cerut discuții directe între Rusia și Ucraina, susținând astfel poziția lui Putin, liderul rus s-a simțit încurajat și și-a reiterat cererile maximaliste. Acestea ar însemna sfârșitul suveranității Ucrainei dacă ar fi acceptate”.

„Europa trebuie să arate că rezistă”

Ziarul grec ProtoThema amintește că ”presiunea europeană asupra lui Trump s-a intensificat după ce Friedrich Merz a devenit cancelarul Germaniei. Spre deosebire de predecesorul său, Olaf Scholz, Merz pare hotărât să adopte o poziție mai dură. Alături de Macron, Starmer și Tusk, el a efectuat o vizită neanunțată la Kiev pe 10 mai, încurajându-l pe Zelenski să accepte inițiativa lui Trump pentru a expune intransigența lui Putin”.

„Europa trebuie să arate că rezistă”, scrie Le Monde, citând declarația unui oponent al regimului de la Kremlin, prezent la o conferință a disidenților ruși organizată pe teritoriul belgian.

„Acesta este singurul limbaj pe care îl înțelege Putin. Trump, pe de altă parte, vorbește prea blând. Kremlinul va crede că acest lucru este normal și că poate continua. Europa, la rândul ei, trebuie să arate că rezistă și știe cum să răspundă”, a spus Kirill Parubets, unul dintre oponenții adunați în Belgia.

Dedicat sprijinirii ucrainenilor, el a fugit din Moscova în 2024 după ce a fost urmărit de FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) și lucrează acum pentru o asociație care identifică și asistă soldații ucraineni deținuți în Rusia.