Revista presei internaționale

Emoții, săptămâna viitoare, pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea se va confrunta cu o moțiune de cenzură inițiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea. Luni, șefa Comisiei va participa la o dezbatere în plenul de la Strasbourg. Votul este programat joi, 10 iunie.

„Inițiativa vine de la europarlamentarul român de extremă dreapta Gheorghe Piperea, din grupul ECR […], care a reușit să adune zecimea voturilor din adunare necesare pentru a înscrie votul asupra unei astfel de moțiuni pe ordinea de zi a plenului”, transmite televiziunea belgiană francofonă RTBF.

Ziarul belgian L'Echo scrie că „Grupul politic ECR din care face parte Gheorghe Piperea s-a distanțat deja de această moțiune. […] Dezbaterea ar putea, însă, să permită social-democraților și centriștilor să critice dreapta atotputernică de la Strasbourg și Bruxelles de la alegerile din iunie 2024”.

Iar Politico vede un prim an dificil pentru președinta Comisiei. Ea va fi „nevoită să participe luni la o dezbatere cu parlamentarii la Strasbourg, urmată de vot, trei zile mai târziu”.

Invocând posibilitatea căderii executivului de la Bruxelles, Euractiv notează că totuși, „un astfel de scenariu nu s-a materializat niciodată.

Cel mai notabil caz de vot de neîncredere datează din 1999”, amintește AFP, „când Comisia Europeană, condusă pe atunci de luxemburghezul Jacques Santer, a ales să demisioneze chiar înainte de vot, după publicarea unui raport privind mai multe cazuri de fraudă”.

Parlamentul European are 720 de europarlamentari, iar „401 dintre aceștia au votat pentru ca Ursula von der Leyen să devină președinte acum un an”, observă și Financial Times.

Totuși, ziarul britanic amintește că și „Deputații progresiști ​​au deschis un nou front săptămâna trecută, când Comisia și-a declarat intenția de a retrage o lege care interzice așa- numitul «greenwashing» cu câteva zile înainte ca Parlamentul și statele membre să ajungă la un acord final pe această temă.”

Casa Albă a anunțat că nu va furniza Kievului anumite arme planificate. Aceasta, pe măsură ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene se intensifică. Decizia este larg comentată de presa internațională.

”Decizia include rachete de apărare aeriană  și vine în urma unei revizuiri a cheltuielilor militare și a sprijinului american acordat țărilor străine”, a declarat pentru CNN un oficial de rang înalt al Casei Albe.

”Balanța ajutorului militar către Ucraina s-a schimbat semnificativ de când Trump a revenit la putere, punând la îndoială viitorul sprijinului american pentru Kiev.

În aprilie, Europa a depășit SUA în ceea ce privește ajutorul militar total către Ucraina (...).

Schimbarea a venit în urma disputei aprinse din Biroul Oval, care a avut loc în martie”, mai transmite rețeaua de televiziune din Statele Unite.

Potrivit Reuters, pauza luată de Pentagon este cauzată de îngrijorările că stocurile americane sunt prea mici. ”Măsura include 30 de rachete de apărare aeriană Patriot, pe care Ucraina se bazează pentru a distruge rachetele balistice rapide”, au declarat pentru Reuters trei persoane familiarizate cu decizia”.

”Oprirea livrărilor de arme cheie pentru Ucraina este un nou semn al slăbirii sprijinului pentru Kiev”, consideră The Wall Street Journal.

Încetarea furnizării rachetelor Patriot vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu atacuri aeriene rusești persistente.

Citeste siAtac aerian al Rusiei asupra Odesei: cinci răniţi, între care doi copii

Vorbind la recentul summit NATO, președintele Trump a declarat că încheierea războiului din Ucraina e „dificilă”, citându-l pe președintele rus Vladimir Putin ca fiind un partener dur.

Oficialii administrației au subliniat necesitatea de a se concentra mai mult pe amenințările pe termen lung din partea Chinei și, imediat, pe nevoile militare din Orientul Mijlociu”.

”Această decizie pare ilegală”, potrivit Politico.

”Armele destinate Ucrainei au fost deja finanțate de Congresul SUA. Dacă administrația Trump autorizează înghețarea sau încetinirea munițiilor deja finanțate de Congres [...], aceasta riscă să încalce legea, deoarece dezacordurile politice nu constituie o bază legală pentru blocarea fondurilor alocate”,

specifică publicația.

”O adevărată surpriză urâtă din partea Statelor Unite”, este de părere ziatul francez La Tribune.

De partea ucraineană, anunțul american a fost întâmpinat cu o oarecare neliniște. Confruntați cu armata rusă, care este mai bine echipată și mai numeroasă, „vom întâmpina dificultăți fără muniție americană”, a recunoscut o sursă militară.

„Ucraina se confruntă cu o lipsă de muniție pentru apărarea antiaeriană, iar bombardamentele aeriene rusești devin din ce în ce mai intense și mai mortale”, comentează la rândul său The Kyiv Independent.

Europa se sufocă. Temperaturile ating niveluri record, mult peste 40 de grade Celsius în unele locuri. Valurile de căldură sunt adesea urmate de furtuni extrem de violente. Iar episoadele se repetă tot mai des în ultimii ani. Comentatorii europeni analizează cauzele și potențialele răspunsuri.

„Un număr record de avertizări privind valul de căldură au intrat în vigoare în Franța, deoarece țara și alte părți din sudul și estul Europei rămân în strânsoarea temperaturilor ridicate”, scrie BBC pe site-ul său.

„Cele mai dure condiții se observă în Franța, Italia, Portugalia și Spania. Se așteaptă ca temperaturile să persiste până la mijlocul săptămânii, înainte de a începe să se diminueze pe o mare parte a continentului”, confirmă The New York Times.

În Spania, „valul de căldură spulberă recordul istoric de temperatură”, relatează El País.

În timp ce El Mundo  explică valul de căldură astfel: „un anticiclon african instalat deasupra sudului Europei, care, cu presiunea sa ridicată, blochează aerul cald de la sol ca un capac. Este un fenomen numit «dom de căldură», care devine din ce în ce mai frecvent în Europa”.

Ziarul francez Les Echos propune câteva soluții, unele chiar îndrăznețe:

„Trebuie să plantăm copaci în orașe, să dezvoltăm planuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile, să schimbăm practicile agricole. Să regândim condițiile de muncă și așa mai departe. ...

Și trebuie spart un tabu: aerul condiționat. ... În timp ce este ceva obișnuit în Statele Unite și în China, în Franța are o reputație proastă când vine vorba de spațiile de locuit private și comune.

Cu toate acestea, s-au făcut deja progrese în limitarea impactului său negativ asupra climei și sunt posibile progrese suplimentare. Este timpul să schimbăm narațiunea și să adoptăm tehnologia înainte ca valurile de căldură să devină fatale”.

Și tot în Franța, Libération consideră că măsurile luate sunt insuficiente.

”Mai ales că valurile de căldură nu mai sunt un fenomen rar, ci devin normă. Viața de zi cu zi se oprește: școlile sunt închise în mai multe departamente, activitățile sunt reduse, iar viața de zi cu zi este erodată treptat de această căldură care va deveni o povară din ce în ce mai mare.

Problema a fost ignorată în politicile publice, dar un proiect de lege bipartizan urmează să fie prezentat Adunării Naționale în următoarele zile. Să sperăm că va face ca lucrurile să avanseze.”

Publicația The Spectator critică însă tocmai statul paternalist :

„Poate că este o conspirație a emisiilor zero. Cu cât îi speriem mai mult pe oameni în legătură cu vremea, cu atât îi vom face mai ușor să cumpere pompe de căldură și mașini electrice.

Dar problema mai mare este cu siguranță această dependență teribilă de stat, ajutată și sprijinită de industria sănătății și securității, care se specializează în infantilizarea noastră a tuturor.

Te face să te întrebi ce naiba urmează. Poate că secretarul Sănătății ne va reaminti să folosim umbrela pe ploaie. Să ne îmbrăcăm gros dacă ninge. Să bem când ne este sete. Și să ne schimbăm lenjeria intimă”.

 

„Pentru realizarea acestei rubrici au fost folosite drept surse publicațiile Eurotopics și Courrier International

Revista americană Foreign Policy dedică o întreagă ediție acestui subiect. În timp ce alți comentatori continuă să analizeze consecințele summitului NATO de la Haga, dominat de dorința aliaților de a-i face pe plac liderului american.

”Nu există nicio îndoială că al doilea mandat al președintelui american Donald Trump reprezintă o răsturnare de situație intenționată. Încă din 2018, Steve Bannon, fostul strateg principal al lui Trump, vorbea despre cum Casa Albă va „inunda zona cu rahat” pentru a copleși presa”.

Noua echipă a lui Trump a perfecționat vechiul plan de inundații până la arta tsunami-ului. Există mai multe ordine executive ca niciodată, momente uluitoare de reality-show în Biroul Oval, norme încălcate până când nu-ți mai amintești că au existat, aliați tratați ca dușmani și dictatori ca prieteni.

Așadar, cum ar trebui să-l înțelegi pe Trump 2.0?- întreabă Foreign Policy.

 

”Trump este Iulius Cezar, un om care a devenit dictatorul Romei pe viață acum două milenii, până la asasinarea sa. Sau Trump este Mao, care a orchestrat Revoluția Culturală din China. Mai aproape de zilele noastre, Trump ar putea fi un populist precum Recep Tayyip Erdogan din Turcia sau Narendra Modi din India.

Sau ar putea fi omul care fondează o cleptocrație, precum Viktor Orban din Ungaria.

Trump are, de asemenea, un impact asupra istoriei SUA: a lăudat tarifele vamale impuse de William McKinley la sfârșitul secolului al XIX-lea și a încercat să le imite, în timp ce politica sa externă a fost adesea comparată – nesatisfăcător – cu cea a lui Ronald Reagan”,

 

 scrie revista americană.

Süddeutsche Zeitung observă la rândul său că datorită capriciilor lui Trump, summitul NATO de la Haga reprezintă un punct de cotitură.

”Aliații au făcut tot ce au putut pentru a preveni o retragere a SUA. Chiar dacă asta a însemnat să se închine în fața lui Donald Trump. Dar acum aliații sunt conștienți de necesitatea absolută de a-și lua propria apărare în propriile mâini”.

Ziarul german vorbește despre ”certitudinea europenilor că Rusia imperialistă a lui Putin reprezintă o amenințare reală. Acum, participanții la summit trebuie să-și convingă compatrioții de această situație. În ceea ce privește capacitatea Europei de a se apăra, acest lucru este cel puțin la fel de important ca și satisfacerea lui Trump”.

SUA nu vor mai oferi fonduri Ucrainei, avertizează fostul comisar UE Paolo Gentiloni în ziarul italian La Repubblica:

„La patru luni după scena jenantă din Biroul Oval, retragerea americană pare să fi fost amânată deocamdată. Însă liderii europeni, pe care Trump i-a descris drept «băieți buni» la masa NATO, nu ar trebui să-și facă iluzii. Sprijinul economic pentru Ucraina este din ce în ce mai european. Totalizând aproximativ 160 de miliarde de euro, valoarea ajutorului acordat de UE este acum considerabil mai mare decât cea oferită de Statele Unite.”

Sute de mii de oameni au participat sâmbătă la marșul Pride de la Budapesta. O participare record, care îl „umilește” pe Orbán, notează presa internațională.

Departe de a rămâne acasă, așa cum le ceruse Orbán, participanții au umplut străzile din Budapesta, scrie The Guardian.

El País vorbește despre

o participare record de peste 200.000 de persoane - până la 300.000, conform unor surse. Mitingul Budapest Pride de sâmbătă s-a transformat în mod clar într-un act masiv de rezistență față de politicile „ultraconservatoare” ale lui Viktor Orbán. Acesta interzisese mitingul - dar autorizase două marșuri de extremă dreapta pe același traseu.

Financial Times, observă că „partidul de guvernământ Fidesz a încercat să folosească tema LGBT pentru a prezenta opoziția ca fiind concentrată pe probleme progresiste și urbane. Dar această tactică a eșuat”. Iar Fidesz a fost prins în propria capcană. El a ajuns „să pară slab perminând marșului să continue și autoritar dacă ar fi reprimat măsurile.”

Proteste masive și în capitala Serbiei, Belgrad, unde participanții, mai cu seamă tineri, au cerut alegeri anticipate.

Euronews amintește că  ”studenții au fost o forță cheie în impulsionarea protestelor anticorupție în întreaga țară. Protestele au izbucnit în urma prăbușirii unei copertine a gării recent renovate din orașul Novi Sad, în noiembrie 2024, soldată cu moartea a 16 persoane.

Citeste siProteste în Serbia. Baricade în Belgrad în cea de-a doua noapte de proteste

Mulți sârbi au dat vina pe corupția guvernamentală și neglijența în proiectele de infrastructură de stat, ceea ce a dus la proteste de masă recurente.

După cum relatează Associated Press, Alexander Vucic, un fost naționalist extremist, a devenit din ce în ce mai autoritar de când a ajuns la putere în urmă cu mai bine de un deceniu.

Deși declară oficial că dorește ca Serbia să adere la Uniunea Europeană, criticii spun că Vucic a înăbușit libertățile democratice pe măsură ce a consolidat legăturile cu Rusia și China.

A fost summitul NATO un succes? Comentatorii sunt nuanțați în această privință. Criticile încep să apară: europenii l-au lingușit pe președintele american, dar problemele alianței rămân.

”Dacă existau îndoieli că Statele Unite conduc NATO, summitul le-a înlăturat”, concluzionează National Public Radio. Un summit foarte scurt și o declarație de o pagină au fost pregătite pentru a-l menține pe președintele SUA fericit și concentrat.

În timp ce Trump zbura spre Olanda, secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a trimis un mesaj text în care vorbea cu entuziasm despre faptul că este pe punctul de a realiza o mare victorie: „Europa va plăti MULT, așa cum ar trebui, și va fi victoria voastră”.

Trump a postat mesajul pe rețelele de socializare. Rutte a spus că nu i-a fost rușine și că totul era adevărat.

Politico notează că ”oficialii europeni au folosit lingușiri și au evitat detaliile pentru a obține „un vibe bun” și a câștiga bunăvoința președintelui Trump.

”Frustrările legate de poziția lui Trump privind comerțul față de Europa au fost uneori prezente. Președintele francez Emmanuel Macron a remarcat incongruența faptului că SUA cer aliaților să cheltuiască mai mult pe apărare, în timp ce pun presiune pe economii prin tarife vamale. În mod similar, cancelarul german Friedrich Merz s-a exprimat în legătură cu discuțiile comerciale dintre Washington și Bruxelles, afirmând că acestea sunt „prea complicate”. Dar aceste note de discordie au fost în mare parte înecate de armonia izbitoare a acestui summit simplificat”.

 

The New York Times consideră că, ”în ciuda promisiunilor, multe guverne, în special în vestul Europei, vor avea o sarcină politică dificilă de a convinge publicul că amenințarea la adresa securității lor este reală și că banii trebuie cheltuiți pentru descurajare.

Iar Le Monde întreabă:

”Cât de departe trebuie să mergem pentru a ne adapta la un președinte american care nu își ascunde disprețul față de partenerii săi europeni și ura pe care o simte față de Uniunea Europeană? Confruntați cu această dilemă de cinci luni, liderii Bătrânului Continent au ales să-și plece capetele pentru a evita o ruptură”.

”Liderii au căzut la picioarele lui Trump la Haga fără demnitate – și pentru ce? Toate problemele cheie ale NATO rămân”, comentează The Guardian.

”Pe termen lung, această conciliere cu Trump nu rezolvă nimic. În termeni politici, summitul de la Haga nu marchează reluarea unor relații normale, cu atât mai puțin începutul unei noi epoci de aur a NATO.

Astfel de lucruri nu sunt posibile în era Trump. Este adevărat, lucrurile nu s-au înrăutățit, un rezultat pe care mulți, inclusiv Rutte, îl vor considera un fel de realizare. Cu toate acestea, cele mai multe probleme rămân ferm la locul lor.

Prima și cea mai urgentă este Ucraina. Nu s-a schimbat nerăbdarea lui Trump față de Ucraina, încrederea sa într-un armistițiu sau lipsa sa de disponibilitate de a reînnoi ajutorul militar american.

A doua dificultate este caracterul imprevizibil absolut al lui Trump. Totul a fost bine aranjat la Haga, dar cât va dura asta? Nimeni nu poate spune”.

La summitul de la Haga, statele membre NATO au convenit să-și suplimenteze bugetele pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, aliații și-au reafirmat angajamentul față de Articolul 5. Dar semnele de întrebare rămân, spun comentatorii.

”NATO își atenuează poziția față de Rusia”, observă The Telegraph.

”Summitul a fost considerabil mai scurt decât în ​​mod normal, special pentru Donald Trump. Comunicatul pare mai slab în comparație cu anii precedenți”.

Și Le Figaro relatează că ”la Haga s-a făcut tot posibilul pentru a evita supărarea imprevizibilului miliardar. Iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să calmeze îngrijorările legate de implicarea SUA în NATO.

Membrii NATO și-au „reafirmat”, de asemenea, sprijinul pentru Ucraina, într-un scurt paragraf, negociat cu înverșunare cu Donald Trump, care ar fi preferat un comunicat final fără a-i menționa pe ruși”.

”Trump obține o victorie importantă în privința NATO - dar rămân întrebări cheie privind alianța”, transmite CNN.

”Liderii NATO i-au adus președintelui Donald Trump o victorie majoră prin creșterea obiectivelor de cheltuieli pentru apărare”. Dar rețeaua TV amintește despre faptul că liderul de la Casa Albă a pus în dubiu angajamentul față de Articolul 5.

Business Standard remarcă faptul că prim-ministrul ungar Viktor Orban ”a diluat demonstrația de unitate atunci când le-a spus reporterilor că NATO nu trebuie să aibă legătură cu Ucraina și că Rusia nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală la adresa aliaților.

Kremlinul a acuzat NATO că se află pe o cale de militarizare rampantă și că prezintă Rusia ca un „demon al iadului” pentru a-și justifica creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare”.

UN News & World Report precizează însă că ”NATO dedică o parte mult mai mică din PIB apărării decât Rusia, dar, luați împreună, aliații cheltuie semnificativ mai mulți bani decât Moscova.

Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 38% în 2024, ajungând la aproximativ 149 de miliarde de dolari și 7,1% din PIB, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm”.

Presa internațională nu neglijează nici situația din Orientul Mijlociu. Jurnaliștii își pun întrebări cu privire la eficacitatea atacurilor americane asupra siturilor militare iraniene.

Potrivit The Independent, ”imaginile din satelit realizate după atacurile aeriene ale armatei americane arată daune semnificative - dar nu neapărat în măsura susținută de Donald Trump.

Imaginile nu au dezvăluit dovezi definitive că instalațiile subterane puternic fortificate au fost distruse  de bombardierele americane B-2”.

”Războiul frontal este suspendat”

notează Le Monde.

”Dar cum va putea Israelul să verifice mâine dacă Iranul încearcă să-și reconstruiască programul nuclear bazându-se pe ceea ce armata a putut salva înainte de bombardamente, în special uraniu și centrifuge?”

„Testul cheie pentru administrația SUA, presupunând că armistițiul se menține, va fi capacitatea sa de a promova un acord îmbunătățit cu Iranul, care să includă un mecanism eficient de monitorizare”, spune un expert consultat de ziarul francez.

De aici și această întrebare suplimentară: „Dacă Iranul încalcă armistițiul, Israelul va trebui să ia o decizie. Riscă atunci fricțiuni cu administrația Trump?” –  comentează un alt expert pentru Le Monde.

Cei 32 de șefi de stat și de guvern ai NATO s-au reunit, de marți, la Haga. Presa internațională comentează mesajul trimis de secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintelui Donald Trump. Cu tot acest mesaj servil, Trump menține dubii cu privire la Articolul 5, observă jurnaliștii.

După cum transmite BBC, secretarul general al NATO le-a spus colegilor săi europeni să nu se mai îngrijoreze cu privire la angajamentul SUA față de alianța occidentală și să se concentreze pe investițiile în apărare și sprijinirea Ucrainei.

El a insistat că președintele și conducerea superioară a SUA au un „angajament total” față de NATO, care a venit cu așteptarea unor cheltuieli militare egale cu cele ale SUA.

La summitul NATO, europenii cedează presiunii lui Trump în privința cheltuielilor militare, scrie și Les Echos.

Europenii fac tot posibilul pentru a evita o schimbare de direcție, pe măsură ce tensiunile se multiplică de ambele părți ale Atlanticului.

„Un alt mare succes”: Liderul NATO îl flatează pe Trump înainte de summitul de la Haga, titrează The Guardian.

”Mark Rutte este dornic să asigure angajamentul președintelui SUA și să obțină un acord între membri privind cheltuielile pentru apărare.

Mesajele lingușitoare ale olandezului au comparat planul NATO de a crește dramatic cheltuielile pentru apărare cu bombardamentele americane asupra siturilor nucleare iraniene din weekend: „Felicitări și vă mulțumesc pentru acțiunea dumneavoastră decisivă în Iran, a fost cu adevărat extraordinară și ceva ce nimeni altcineva nu a îndrăznit să facă.”

Citeste siSummit-ul NATO de la Haga: mizele unui summit istoric

Acest ton a subliniat cât de dornici sunt șeful alianței și majoritatea celorlalți aliați occidentali să se asigure că summitul se desfășoară bine, știind foarte bine că angajamentul lui Trump față de NATO a fost imprevizibil în trecut - și că trebuie făcute toate eforturile pentru a-l menține interesat pe președintele american.

Rutte a declarat că Europa și Canada s-au angajat deja la peste 35 de miliarde de dolari (26 de miliarde de lire sterline) ca sprijin militar pentru Ucraina în acest an”.

”Scopul liderului NATO? Să-i oferim lui Trump ceea ce își dorește: o victorie în ceea ce privește cheltuielile militare”, consideră The New York Times.

”Dar la un summit axat pe menținerea mulțumirii președintelui Trump, se așteaptă ca discuțiile despre Rusia să fie discrete, în ciuda faptului că majoritatea aliaților cred că agresiunea sa este principala provocare la adresa NATO”.

Cu toate acestea, Trump pune la îndoială angajamentul față de Articolul 5.

După cum notează Politico, aflat în drum spre Haga, președintele SUA a divulgat un mesaj servil trimis de Rutte.

Președintele american Donald Trump a subminat promisiunea fundamentală a alianței privind apărarea colectivă – injectând tensiune într-o reuniune menită să-l mențină interesat de securitatea europeană.

Întrebat dacă Statele Unite rămân angajate față de clauza Articolului 5 a NATO, Trump le-a spus reporterilor de la Air Force One: „Depinde de definiția pe care o dați”.

Totuși – informează Reuters – întrebat de reporterii de pe Air Force One dacă își menține angajamentul față de apărarea reciprocă între aliați, așa cum este prevăzut în Articolul 5 al NATO, Trump a răspuns: „Sunt dedicat salvării de vieți omenești. Sunt dedicat vieții și siguranței. Și vă voi oferi o definiție exactă când voi ajunge acolo.”

Astăzi începe summitul NATO de la Haga. Presa europeană comentează intens dispensa obținută de guvernul spaniol în privința alocațiilor bugetare pentru apărare de 5% din PIB. De asemenea, comentatorii analizează consecințele unei eventuale blocări de către Iran a strâmtorii Ormuz.

El País recunoaște că

”subfinanțarea apărării Europei este rezultatul încrederii oarbe în protecția SUA. Situația internațională ne obligă să regândim această cale. Dar acest lucru nu ar trebui făcut în grabă, pentru a atinge o cifră țintă arbitrară, complet nerealistă și dincolo de capacitatea Spaniei.”

 

De partea sa, ziarul italian La Repubblica avertizează că această scutire va avea consecințe:

”Italia și Belgia au avut și ele îndoieli. Mulți diplomați se întreabă cum vor primi ceilalți reducerea acordată exclusiv Madridului. De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că Italia cheltuiește în prezent 1,3% din PIB pentru apărare. Creșterea acestei sume chiar și la 3,5% va însemna investiții de cel puțin 30 de miliarde de euro.”

(Sursa: Eurotopics).

În același timp, ”o majoritate a europenilor ar fi favorabilă unei descurajări nucleare europene”, scrie ziarul belgian Le Soir.

Ziarul citează rezultatele unui sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Externe, potrivit căruia majoritatea europenilor acceptă necesitatea pregătirii pentru război.

Citeste siSpania refuză creșterea cheltuielilor pentru bugetul apărări propusă de secretarul general al NATO

Ziatul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Courrier International, a mers de-a lungul frontierei finlandeze cu Rusia și a constatat că mulți finlandezi se îndoiesc de sprijinul președintelui american Donald Trump:

Finlanda a aderat la NATO dar mulți locuitori ai țării  ”se întreabă dacă, în cele din urmă, nu se vor trezi din nou singuri. În prezent, Rusia își consolidează pozițiile de-a lungul frontierei, care are peste 1.300 de kilometri lungime, așa cum a relatat recent The New York Times. Acest lucru se întâmplă încă la un nivel modest, dar la Helsinki există presupunerea că, odată ce luptele din Ucraina se vor termina, această situație s-ar putea schimba rapid”.

”Marina nu reprezintă punctul forte al armatei iraniene”

Analizând consecințele unei eventuale blocări de către Iran a strâmtorii Ormuz, Le Figaro consideră că acțiunea Teheranului are consecințe de amploare.

Aceasta ”va scufunda și mai mult regiunea și economia globală în haos. Iranul ar putea încerca mai întâi să închidă complet strâmtoarea pe cel mai îngust canal al său (de aproximativ 40 de kilometri lățime), încălcând astfel dreptul internațional”.

Citeste siBlocarea strâmtorii Ormuz, ultimul glonţ al Teheranului?

Însă, după cum notează ziarul francez, ”marina nu reprezintă punctul forte al armatei iraniene. Un raport al Senatului francez din 2015 a concluzionat că flota sa ar putea rezista câteva zile sau chiar câteva ore, în cazul unui atac, în special din partea flotei americane cu baza în Bahrain”.

Iar ziarul libanez L’Orient-Le Jour consideră că  „un război mai amplu nu numai că ar risca să intensifice violența împotriva statului iranian, dar ar putea amenința și supraviețuirea regimului”.

Decizia finală, însă, aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Chiar dacă această închidere ar fi confirmată, ar constitui o „sabie cu două tăișuri” care ar putea „penaliza prietenii Teheranului, precum China, la fel de mult ca și pe dușmanii săi”.

Presa internațională a reacționat imediat după ce Statele Unite au atacat instalații nucleare iraniene. Erau loviturile justificate? Și care sunt opțiunile Teheranului? – se întreabă comentatorii.

Decizia lui Trump de a ataca siturile nucleare ale Iranului marchează „o schimbare dramatică față de reticența sa de lungă durată [...] de a se implica în conflicte din străinătate și față de retorica Casei Albe de acum doar câteva zile”, notează The Wall Street Journal.

În cele din urmă, termenul limită de două săptămâni menționat de Trump „a fost o capcană”, conchide L'Orient-Le Jour: 

„A fost o modalitate pentru Statele Unite de a-și pregăti atacul asupra Iranului și de a menține un element de surpriză. Lui Donald Trump i-au trebuit mai puțin de două săptămâni pentru a lua ceea ce este, pentru moment, cea mai dificilă decizie a președinției sale: intrarea oficială în război împotriva Iranului.”

Pentru Al-Jazeera , credibilitatea guvernului iranian […] este în joc. Nu există nici o garanție că, în absența unui răspuns iranian, Israelul își va înceta atacurile care vizează răsturnarea sistemului.

Le Monde consideră că opțiunile iraniene sunt limitate:

”Iranul nu a făcut încă pasul către bombă. Dar țara și-a întărit poziția pentru a putea implementa rapid o decizie politică în acest sens, atunci când va veni momentul.

Citeste siStatele Unite au atacat Iranul. Trump: Iranul, bătăuşul din Orientul Mijlociu, trebuie acum să facă pace

A spune că amenințarea era imediată rămâne o dezbatere intensă în rândul serviciilor de informații. A spune că era inexistentă este un nonsens.

Este nejustificat să se facă o comparație strictă cu armele de distrugere în masă imputate lui Saddam Hussein în Irak în 2003. Aceste arme nu existau. Programul iranian există.

Nicio țară nu are nevoie de uraniu îmbogățit peste 4% atunci când vizează exclusiv energia nucleară civilă. Tocmai această duplicitate iraniană a fost vizată de Statele Unite”.

Presa internațională prefațează summitul NATO. Un summit care se învârte în jurul unui personaj principal – și acela este Donald Trump…

BBC titrează: ”32 de națiuni, dar contează un singur om - summitul NATO este în întregime despre Trump”.

Un angajament de a crește cheltuielile pentru apărare din partea aliaților europeni: iată felul de mâncare pe care președintele Donald Trump dorește să i se servească – și exact asta va primi.

Deși inevitabil vor exista ingrediente suplimentare precum compromisul și graba.

Summitul nu va putea ascunde fisurile dintre Trump și mulți dintre aliații săi europeni în ceea ce privește comerțul, Rusia și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Președintele SUA, a cărui mantră este „America pe primul loc”, nu este un mare fan al organizațiilor multinaționale.

Politico citează un general german potrivit căruia

”prezența lui Trump la summitul NATO este deja un succes”.

Reuniunea NATO va fi una minimalistă, cu o declarație „foarte concisă și clară” de o pagină, a declarat generalul-maior Stefan Schulz.

Și, în ciuda anxietății din unele capitale ale alianței cu privire la modul în care Trump ar putea remodela NATO, Schulz a minimalizat orice discuție despre o retragere a SUA din Europa.