Revista presei internaționale

Presa europeană comentează pe marginea proiectului de buget propus de Comisia Europeană. Acesta prevede un nivel aproape dublu al cheltuielilor, față de actualul buget multianual. Jurnaliștii remarcă schimbarea majoră de viziune din partea Comisiei, dar semnele de întrebare și criticile sunt numeroase.

O adevărată „revoluție copernicană”, scrie ziarul italian Corriere della Sera:

”Pentru a accesa fondurile, guvernele vor trebui să prezinte planuri de parteneriat naționale și regionale, câte unul pentru fiecare țară, numărul planurilor ajungând astfel la 27 față de sutele actuale. Principiul este alocarea de fonduri în schimbul reformelor, la fel ca în cazul inițiativei Next Generation EU”.

Le Figaro vorbește despre ”furia Berlinului”, explicând că propunerea a fost imediat respinsă de guvernul german, care a considerat creșterea bugetului drept „inacceptabilă, într-un moment în care toate statele membre depun eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german.

Franța, prin intermediul ministrului delegat pentru Europa, Benjamin Haddad, a calificat propunerea Comisiei drept „ambițioasă”, mai scrie ziarul francez.

Citeste siMinistrul de Externe, Oana Țoiu, la RFI, despre bugetul UE: Vedem o provocare pentru România

Pentru La Tribune, ”principala noutate este, fără îndoială, prioritatea acordată competitivității economice a Uniunii Europene. Este răspunsul față de un context geopolitic din ce în ce mai instabil, între politica comercială agresivă a lui Donald Trump și China, a doua cea mai mare economie a lumii, a cărei cotă de piață în UE continuă să crească”.

Dar de unde ar trebui să vină banii pentru acest buget?

- întreabă ziarul german Der Tagesspiegel citat de Eurotopics:

„UE ar trebui să se finanțeze din contribuțiile statelor membre. Mai exact, dintr-un procent fix din PIB-ul acestor țări. Până acum, acesta era stabilit la 1,1%; în viitor, va crește la 1,23%. Dar mai întâi guvernele trebuie să fie de acord cu această creștere. Cât de probabil este acest lucru? Guvernele au deja probleme cu propriile bugete. ... Acest nou capitol din cartea destinului Europei, prezentat de von der Leyen, este în esență o fraudă. Veniturile și cheltuielile pur și simplu nu se adună.”

Politico obervă acumularea criticilor ”la adresa lui von der Leyen și a sistemului său decizional centralizat”.

Criticile au crescut în ultimele luni, ”dar acum a fost pentru prima dată când opoziția internă latentă a ieșit la suprafață. Comisarii, în principal cei din diferite tabere politice, au forțat-o să dea înapoi.

Marea idee a lui von der Leyen fusese să combine diverse fonduri bugetare în planuri pentru fiecare țară. Banii ar urma să fie plătiți doar când guvernele ar fi implementat reforme. În opinia sa, sistemul ar fi încurajat țările recalcitrante să își intensifice activitatea, sporind în același timp influența pe care Bruxelles-ul o are asupra capitalelor membre”.

Totuși, precizează publicația europeană, ”țările estice au obținut o victorie majoră atunci când Comisia a anunțat că regiunile estice, și în special cele de la granița cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface atât nevoile de securitate, cât și pe cele economice”.

Presa internațională continuă să analizeze consecințele deciziei președintelui Donald Trump de a trimite arme Ucrainei, precum și amenințările sale cu sancțiuni economice. Îndoiala începe să-și facă loc printre comentatori.

”Ucraina sărbătorește întoarcerea lui Trump, dar „diavolul se ascunde în detalii”, avertizează USA Today:

 

”Modul în care orice sprijin material va ajunge în Ucraina va depinde de negocierile viitoare privind cine și ce furnizează, potrivit a 10 oficiali din SUA și Europa.

În timpul întâlnirii de luni cu Trump din Biroul Oval, Rutte a menționat șase țări NATO - Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda și Canada - dispuse să participe la schema de achiziționare de arme.

Surse de rang înalt de la două dintre ambasadele acestor țări din SUA au declarat pentru Reuters că au aflat despre plan de-abia după ce a fost anunțat”.

 

CNN  se întreabă în ce măsură Donald Trump va fi dispus să treacă la sancțiuni dure asupra partenerilor comerciali ai Moscovei:

”Comerțul dintre SUA și Rusia este minuscul în acest moment, așa că pedepsele bilaterale nu vor conta prea mult.

Dar dacă Trump va impune sancțiuni țărilor care cumpără produse rusești, în special energie, aceasta ar putea sufoca economia și mașina de război a Moscovei.

Întrebarea este dacă ar viza India și China - într-o mișcare care ar putea perturba grav relațiile SUA cu aceste puteri gigantice și ar arunca economia globală în haos.  

Istoricul său de impunere și apoi suspendare a tarifelor ca parte a războiului comercial global sugerează că nu ar face-o. Iar Moscova ar putea miza pe asta”.

Decizia lui Donald Trump a produs, de asemenea, mari nemulțumiri în interiorul mișcării ultraconservatoare MAGA, brațul ideologic al lui Donald Trump.

Principalul aliat al lui Trump se întoarce împotriva lui din cauza „promisiunilor încălcate”, titrează Daily Mail.

Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, i-a avertizat pe republicani că vor pierde 10% din mișcarea MAGA, ceea ce ar însemna 40 de locuri în Congres în alegerile parțiale din 2026. El a adăugat că „Îl vom pierde pe președinte”.

”Mulți din lumea MAGA sunt furioși pe decizia lui Trump”,

constată și Firstpost:

Reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a criticat pe rețelele de socializare „înțelegerile secrete prin NATO”.

”Greene a spus că această evoluție este în contrast puternic cu ceea ce li s-a promis alegătorilor în campanie.

Datele arată că Ucraina nu este foarte populară în rândul republicanilor. Circa 59% dintre republicani consideră că SUA ajută Ucraina „prea mult”, conform unui sondaj din martie”.

Iar The Atlantic observă că ”de la Ziua Inaugurării, două tabere concurente au făcut presiuni asupra lui Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia.

Izolaționiști precum vicepreședintele J. D. Vance și Steve Bannon, consilierul de lungă durată al lui Trump, l-au presat pe președinte să abandoneze Kievul.

Republicanii mai tradiționaliști l-au presat pe președinte să fie mai dur cu Moscova.

Persoanele care au criticat anterior loialitatea președintelui față de Moscova au salutat ultimele sale mișcări”.

Potrivit marelui maestru de șah Garry Kasparov, un critic de lungă durată al Kremlinului,  

Trump poate face o declarație foarte puternică și poate lua decizia de a ajuta Ucraina, nu pentru că îi pasă de Ucraina, ci pentru că a fost făcut să pară umilit

Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști.

”Donald Trump ia act de propriul eșec în războiul din Ucraina. El promite arme pentru Kiev și sancțiuni pentru Moscova”, titrează Le Monde.

”O parte din anturajul său prezent luni în Biroul Oval fusese martoră, sau chiar participase, în cazul vicepreședintelui său, la mustrările severe adresate președintelui ucrainean. Autoproclamat adversar al asistenței militare americane către Kiev, J.D. Vance a păstrat tăcerea de data aceasta”.

The Irish Times notează că „insistența lui Trump că SUA nu vor plăti pentru arme va contribui mult la liniștea opoziției vocale din cadrul mișcării sale MAGA față de orice implicare directă a SUA în război.” (Sursa: Eurotopics)

„Este dificil de știut cu precizie cât de mari ar trebui să fie cheltuielile militare pentru a face diferența și a-l obliga pe Vladimir Putin să ia în considerare un armistițiu”, analizează cotidianul britanic The Guardian, adăugând că, totuși, „orice sumă de peste 10 miliarde de dolari ar trimite un semnal puternic Moscovei, având în vedere cele 67 de miliarde de dolari deja plătite Ucrainei de Joe Biden în aproape trei ani”.

Același ziar constată că ”încercările lui Putin de șantaj nuclear, care l-au tulburat atât de tare pe Joe Biden, sunt demne de dispreț.

Dacă ar avea curajul, NATO l-ar putea băga înapoi pe Putin în cutia lui

În schimb, ”o înfrângere pentru Ucraina și o înțelegere în termenii hegemonici ai lui Putin ar fi o înfrângere pentru Occident în ansamblu - un eșec strategic care ar prevesti o eră de conflict permanent și tot mai extins în întreaga Europă.”

Ziarul belgian Le Soir constată că ucrainenii au învățat să trăiască cu „valurile de atacuri cu drone rusești, iar pe de altă parte, cu salvele mediatice ale lui Donald Trump care rezonează în mass-media globală ca un foc de tun”.

Cât despre Zelenski, ziarul belgian observă că ”după ce a demonstrat, în Biroul Oval, în timpul altercației din 28 februarie, că nu este pregătit să îngenuncheze în fața nimănui”, acesta a ales cartea ”concilierii și a dialogului cu omologul său american”. (Sursa. Courrier International).

Ceva mai sceptic, Frankfurter Allgemeine Zeitung nu vede nicio schimbare majoră în gândirea lui Trump:

Trump ”dorește să transfere costul armelor către europeni. Ceea ce înseamnă că Europa va trebui probabil să plătească și mai mult pentru Kiev decât a făcut-o până acum. Nu toți miniștrii de finanțe ai continentului și-au dat seama încă de acest lucru.

Și Trump nu este interesat ca Ucraina să câștige, așa cum a cerut Biden. Ceea ce își dorește este un acord de pace și un Premiu Nobel.

Dar fără concesii semnificative din partea Kievului, este greu de imaginat că va obține ceva din toate acestea.” (Sursa: Eurotopics)

Ziarul italian La Stampa vede o problemă în termenul limită de 50 de zile stabilit de Trump: ”Cu alte cuvinte, America va permite armatei ruse să profite din plin de vară pentru a-și continua ofensiva  în care Kremlinul își investește toate resursele”.

Președintele american Donald Trump a anunțat că va trimite rachete de apărare aeriană Patriot în Ucraina - o schimbare majoră de politică după ce a blocat noi livrări de arme către Kiev. Livrarea de arme va face parte dintr-un acord cu NATO, care va plăti Statelor Unite pentru armele pe care le va trimite Ucrainei. Va schimba aceasta cursul războiului? – se întreabă comentatorii.

Potrivit Business Standard, ”comentariile recente ale lui Trump marchează o abatere clară de la poziția sa anterioară față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În timpul campaniei sale electorale și în primele luni ale mandatului actual, Trump l-a considerat pe Zelenski un impediment în calea păcii, numindu-l în februarie un „comic de succes modest” și un „dictator”. Trump a criticat în același timp amploarea ajutorului militar și financiar al SUA pentru Ucraina”.

Pentru ziarul britanic The Telegraph, ”totul se reduce, în cele din urmă, la două întrebări cheie: va impune Trump noi sancțiuni Rusiei? Și va autoriza Ucraina să atace ținte din interiorul Rusiei trimițând și armele ofensive necesare?

Dacă răspunsul la ambele întrebări se dovedește a fi „da”, aceasta va fi o schimbare autentică și extrem de semnificativă în politica SUA. Dacă răspunsul este  „nu”, atunci asistăm la mai mult zgomot și nervozitate”.

The Washington Post notează că, ”având în vedere că livrările promise în timpul erei Biden se așteaptă să se termine în lunile următoare, principalii susținători europeni ai Kievului au încercat să convingă echipa Trump să vândă arme americane Ucrainei.

Încetarea ajutorului militar american ar agrava în continuare șansele Ucrainei pe câmpul de luptă, iar aliații europeni sunt în urmă în ceea ce privește capabilități cheie, cum ar fi apărarea aeriană”.

Business Insider spune că ”în ultimele săptămâni, liderii germani au căutat modalități de a procura mai multe sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina, lovită de valuri tot mai mari de drone și atacuri cu rachete rusești”.

Bloomberg a relatat, citând o sursă guvernamentală anonimă, că șeful guvernului german Friedrich Merz l-a sunat pe Trump în această privință încă din 4 iulie.

În zilele următoare, Merz a confirmat public astfel de discuții”.

În sfârșit, ziarul ucrainean Kyiv Independent îl citează pe Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei. Acesta a cerut un „dialog constructiv” între Washington și Moscova, pe fondul tensiunilor crescânde.

”Dmitriev, născut la Kiev, a fost numit anterior de Putin trimis special pentru afaceri economice, însărcinat cu facilitarea dialogului cu administrația Trump.

Apelul său la dialog vine în urma unor luni de eforturi eșuate ale lui Trump de a negocia pacea prin discuții secrete și a două runde de negocieri directe între Rusia și Ucraina în mai și iunie, care au produs doar schimburi limitate de prizonieri”.

Donald Trump a trimis sâmbătă o scrisoare către UE în care anunță un tarif de 30% pentru produsele UE importate în SUA, de la 1 august. Un nivel mult peste ceea ce anticipase Bruxelles-ul. Tarife separate pentru sectoare specifice – cum ar fi oțelul, aluminiul și automobilele – sunt deja în vigoare. UE se arată deschisă discuțiilor, dar pregătită să răspundă.

Potrivit Euronews, ”Trump se află în mijlocul unui bombardament de anunțuri de noi bariere tarifare, atât cu aliații, cât și cu dușmanii, o piatră de temelie a campaniei sale din 2024.

El a promis că această politică va pune bazele revitalizării economiei americane, despre care susține că a fost subminată de alte națiuni timp de decenii”.

CNN transmite că administrația Trump a contestat în mod special taxele pe valoarea adăugată și taxele pe serviciile digitale, care sunt importante în mai multe țări membre ale UE:

”Țările care aplică aceste taxe ar putea impozita toate veniturile pe care le încasează marile companii online - chiar dacă afacerea este neprofitabilă. Aceasta poate include ceea ce încasează din vânzarea de date, publicitate, precum și plățile pe care le primesc pentru abonamente, software și alte tipuri de servicii online pentru care utilizatorii plătesc”.

Cu toate acestea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar va „continua să lucreze” pentru un acord până la 1 august și rămâne pregătită să ia toate măsurile „necesare” pentru a proteja interesele UE, informează Deutsche Welle.

”După anunțul șocant al lui Trump privind tarifele vamale, Europa încă speră să negocieze”, titrează la rândul său Le Monde:

”Anunțul a părut o palmă peste față, deoarece timp de trei luni echipe europene negociaseră cu administrația americană un prag minim unic de 10% pentru o gamă largă de produse, similar acordului încheiat în mai de Regatul Unit cu Statele Unite.

În ciuda rezervelor anumitor țări, inclusiv Franța, europenii păreau resemnați cu acest nivel de impozitare”.

”Prin urmare, executivul european continuă să-și pună toate speranțele în succesul negocierilor”, constată Le Figaro. ”O strategie care, până acum, nu a dat roade: în ultimele zile, oficialii Comisiei au crezut în iminența unui acord cu administrația americană. Dar ei au fost surprinși de declarația lui Donald Trump de la sfârșitul săptămânii, care vizează și multe alte țări”.

După cum transmite Financial Times, ”pe lângă lista inițială de contratarife, Comisia Europeană are în vedere un pachet de tarife pentru importuri suplimentare de 95 de miliarde de euro, inclusiv aeronave, alcool și alimente, care ar necesita aprobarea statelor membre.

Această sumă a fost deja redusă la 72 de miliarde de euro, potrivit unor diplomați, după ce guvernele au făcut lobby pentru eliminarea unor produse sensibile”.

Iar ziarul german Handelsblat este convins:

 

Donald Trump conduce SUA către o ruptură transatlantică.

Oricine se așteaptă în continuare ca președintele SUA să evite escaladarea conflictului comercial acționează imprudent. Trump nu se va lăsa moderat.

 

O dezvăluire dintr-o carte recent apărută în Statele Unite este comentată pe larg în presa internațională. Președintele Donald Trump le-ar fi spus donatorilor de campanie, în 2024, că l-ar fi amenințat pe Vladimir Putin cu bombardarea Moscovei dacă liderul rus ar invada Ucraina. Cartea se intitulează „2024: Cum a recucerit Trump Casa Albă și democrații au pierdut America”. Autorii sunt trei reporteri politici americani, Josh Dawsey, Tyler Pager și Isaac Arnsdorf.

După cum transmite CNN, „înregistrarea audio prezintă o latură dezlănțuită a lui Trump, pe care acesta a fost dispus să o dezvăluie în spatele ușilor închise pentru a atrage donatori bogați.

El a vorbit nu doar despre strategia sa de politică externă uneori agresivă, ci și despre deportarea studenților protestatari și despre opinia sa că «oamenii legați de asistența socială» vor vota întotdeauna cu democrații”.

 

Fox News amintește că Donald Trump și-a exprimat recent frustrarea față de Putin, în timp ce încearcă să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Marți, Trump a declarat în timpul unei ședințe de cabinet că s-a săturat de Putin și a spus că are în vedere posibilitatea impunerii de noi sancțiuni Rusiei.

 

Potrivit Huffington Post, „remarcile fac ecoul afirmațiilor anterioare ale lui Trump, care a susținut că Putin nu ar fi îndrăznit să ordone invazia Ucrainei din 2022 dacă el ar fi rămas în funcție.

Trump, însă, l-a lăudat pe Putin imediat după declanșarea războiului și a vorbit pozitiv despre el în public, deși în ultimele luni și-a exprimat frustrarea față de refuzul omologului său de a pune capăt războiului din Ucraina”.

 

Le Figaro remarcă răspunsul prudent al Moscovei. Deși vocea lui Donald Trump este recognoscibilă pe înregistrare, autenticitatea documentului audio nu a fost confirmată. În această privință, [purtătorul de cuvânt al Kremlinului] Dmitri Peskov a afirmat că nu știe dacă „este un fals sau nu”, chiar dacă „există o mulțime de știri false în zilele noastre”.

 

„Președintele Trump ar trebui să folosească imediat măsuri împotriva Rusiei pentru a pune capăt definitiv invaziei Ucrainei”, scrie Forbes, într-un articol de opinie.

„Pentru a ajunge la o pace autentică, Washingtonul trebuie să furnizeze armele necesare - atât defensive, cât și ofensive. Europenii ar trebui să își sporească și ei asistența.

Ucrainenii știu cum să lupte. Incredibil, dar administrația Biden a acționat cu frică, crezând că Putin s-ar putea înfuria cu adevărat și ar putea folosi arme nucleare.

Putin s-a jucat sufletele timide ale acestor factori de decizie care fac America slabă. Nu avea de gând să treacă pragul nuclear. Dar astfel de amenințări și-au atins scopul, împiedicând Ucraina să obțină ceea ce avea nevoie pentru a câștiga conflictul.

Când Donald Trump și-a început al doilea mandat, Vladimir Putin credea că Rusia era pe cale să câștige războiul.”

Donald Trump a anunțat că va trimite din nou armament Ucrainei. Aceasta după ce, săptămâna trecută, Pentagonul a retras orice livrare. De asemenea, Trump l-a condamnat pe Vladimir Putin pentru ultimele bombardamente. Ce se întâmplă de fapt la Casa Albă? Presa internațională analizează situația.

Potrivit The Washington Post, „comentariile lui Trump par să marcheze o schimbare bruscă față de săptămâna trecută. Atunci, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că Departamentul Apărării a decis să oprească unele livrări către Ucraina după ce o analiză a constatat că stocurile militare americane sunt scăzute”.

 

Schimbarea de poziție a lui Trump vine pe fondul „încălzirii relațiilor” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Financial Times. „În același timp, relațiile cu Rusia par să se răcească.”

 

„Pe lângă trimiterea de transporturi de arme aprobate anterior, Trump ar putea crește presiunea asupra lui Putin, cerând Congresului să aprobe livrări suplimentare”, a declarat fostul membru al Consiliului Național de Securitate al SUA, David Shimer, pentru The Wall Street Journal. „Ridicarea pauzei este doar un prim pas necesar”, a mai spus fostul oficial.

 

The Economist vede decizia drept „o victorie a bunului simț. Ucraina a suferit în ultimele săptămâni unele dintre cele mai intense bombardamente cu drone și rachete de la începutul invaziei totale a Rusiei, acum trei ani. Oprirea ajutorului american, în special a rachetelor Patriot și a altor rachete de apărare aeriană, a fost echivalentă cu acordarea de mână liberă Rusiei și recompensarea agresiunii”.

În același timp – notează revista – „este o reamintire a faptului că nici măcar acoliții domnului Trump nu pot prezice zig-zagurile sale. America First înseamnă ceea ce spune domnul Trump, nu ceea ce cred ideologii și adepții săi”.

 

Iar ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, vede un avertisment la adresa europenilor.

„Cu pașii săi aparent haotici, el vrea să forțeze Europa să se angajeze mai mult”. Vorbim despre „reproiectarea completă a arhitecturii de securitate a Europei. Duritatea lui Trump i-a obligat pe europeni să-și facă temele în ceea ce privește propria apărare și ei vor trebui să învețe această lecție”.

 

„Donald Trump consideră acum că o victorie a Rusiei în Ucraina ar face ca SUA să pară slabă în ochii Chinei”, au declarat experți citați de Daily Express.

 

Le Monde notează că argumentul invocat pentru suspendarea livrărilor a fost nivelul alarmant al stocurilor americane. Decizia de a opri ajutorul acordat Ucrainei a fost atribuită unui secretar adjunct al Pentagonului, Elbridge Colby.

„Această pauză a livrărilor a venit în cel mai nepotrivit moment posibil, având în vedere creșterea numărului de atacuri aeriene masive ale Rusiei asupra Ucrainei”, scrie ziarul francez, care amintește că președintele Statelor Unite a avut o lungă conversație cu șeful Kremlinului, Vladimir Putin. „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin”, a repetat Trump luni cu privire la un conflict pe care a pretins că îl va rezolva în 24 de ore și pentru care continuă să atribuie responsabilitatea predecesorului său, Joe Biden.

Moment de respiro în războiul comercial cu care amenință Donald Trump. Casa Albă a amânat până la 1 august introducerea unor taxe vamale mărite. Partenerii Americii rămân însă cu arma la picior, constată presa internațională.

Termenul limită prelungit nu este neapărat o veste bună pentru UE, scrie ziarul german Handelsblatt, citat de Eurotopics.

„Amânarea înseamnă încă trei săptămâni de incertitudine, ceea ce va paraliza companiile, va inhiba investițiile și va deranja actorii de pe piața financiară. Iar europenii sunt la fel de divizați ca întotdeauna când vine vorba de o strategie de negociere și chiar cu privire la scopul negocierilor.”

 

Ziarul francez Les Echos observă scăderea îngrijorătoare a exporturilor germane către Statele Unite.

„În timp ce Uniunea Europeană încearcă să negocieze un acord tarifar cu Washingtonul, principalul motor al celei mai mari economii a Europei stagnează”. Este vorba de o scădere a exporturilor cu 1.6% în aprijie și 1,4% în mai.

 

Pe aceeași temă, Euronews transmite că „Germania și Italia — cei mai mari exportatori de bunuri din UE către SUA, alături de Irlanda — își mențin îngrijorările. Mai ales acelea că SUA ar putea viza sectoare cheie precum automobilele, oțelul și aluminiul sau produsele farmaceutice, potrivit unui diplomat al UE.

Măsurile de retorsiune ale UE rămân pe masă, trebuie doar să se decidă când vor fi utilizate.

O primă listă de măsuri care acoperă produse americane în valoare de 21 de miliarde de euro a fost suspendată până pe 14 iulie.

O a doua listă, redusă în urma lobby-ului din partea industriilor și a statelor membre ale UE de la 95 de miliarde de euro la 72 de miliarde de euro, nu a fost încă supusă aprobării finale de către statele membre”.

 

Firstpost detaliază: „Măsurile vizează state americane sensibile din punct de vedere politic și au în vedere produse precum soia din Louisiana, țara de origine a președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, alături de produse agricole, carne de pasăre și motociclete.

Tarifele vor fi impuse bunurilor industriale, inclusiv aeronavelor Boeing Co., mașinilor fabricate în SUA și bourbonului”.

 

Parteneri sau vasali? – se întreabă El Periódico de Catalunya .

„Europa tremură din nou de frică. Obișnuiți cu mâna protectoare a fratelui mai mare, prăpastia la care ne-a condus Trump este amețitoare. Unele țări ale UE ar prefera să creadă că acesta este doar un episod scurt. (...) Dar războiul tarifar, care este departe de a se fi încheiat, a sfâșiat deja lanțurile de producție și de aprovizionare. Europa va trebui să muncească din greu ca să obțină mai mult decât un rău mai mic. Și rămâne de văzut dacă Trump ne va trata ca parteneri sau ca vasali.” (Sursa: Eurotopics)

 

Iar The Daily Telegraph observă că Trump își tratează la fel de rău și aliații din Asia.

„Dacă principalul adversar geopolitic al SUA este China, atunci cei doi aliați cheie ai săi din Asia de Est sunt cu siguranță Japonia și Coreea de Sud. Însă amenințarea constantă a tarifelor vamale aleatorii planează asupra corporațiilor lor, încetinind deciziile și descurajând investițiile. Toate acestea sunt dăunătoare creșterii.” (Sursa: Eurotopics)

S-a încheiat summitul BRICS de la Rio de Janeiro, în absența liderilor rus, Vladimir Putin și chinez, Xi Jinping. Grupul a emis duminică o declarație mai moderată decât de obicei, apărând multilateralismul, dar criticând cu prudență conflictele geopolitice și economice globale, observă Courrier International. Aceasta este o dovadă a diviziunilor interne, potrivit presei internaționale.

„BRICS condamnă protecționismul american... și Europa”, sintetizează Les Echos.

„Taxele vamale impuse de Statele Unite au fost criticate de țările emergente care s-au întâlnit la Rio de Janeiro, până luni. Uniunea Europeană este, de asemenea, în vizor. BRICS solicită și o putere mai mare în cadrul FMI”.

 

Însă, după cum observă Le Figaro, „liderii au avut grijă să nu menționeze explicit Statele Unite și pe Donald Trump, chiar dacă multe țări, inclusiv China, sunt angajate în negocieri cu Washingtonul.

Summitul anual BRICS a fost slăbit și mai mult de absența anumitor personalități importante, începând cu președintele chinez Xi Jinping, care a absentat pentru prima dată de la venirea la putere în 2012. Cu toate acestea, țara sa este puterea dominantă în bloc”.

 

Potrivit Euronews, „președintele brazilian Lula a criticat, de asemenea, decizia NATO de a majora cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB-ul statelor membre.

Declarația a criticat, de asemenea, atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene fără a menționa SUA sau Israelul.

Declarația de 31 de pagini a grupului menționează Ucraina o singură dată, condamnând recentele atacuri ucrainene asupra Rusiei”.

 

CNN informează că „președintele Donald Trump a amenințat cu noi tarife vamale orice țară care susține politicile «antiamericane» ale grupului de economii emergente BRICS. El a anunțat că scrisorile tarifare vor fi trimise către zeci de țări chiar începând de luni.

Grupul s-a extins recent pentru a include Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul și Emiratele Arabe Unite și are zece țări partenere de nivel inferior - inclusiv Belarus, Nigeria, Thailanda și Vietnam. Nu este clar dacă Arabia Saudită a acceptat o invitație de a se alătura clubului economic”.

 

Business Insider notează că nu este prima dată când Trump vizează BRICS.

„În decembrie, el a amenințat cu o taxă vamală de 100% pentru țările care caută alternative la dolarul american. Economiștii au spus la acea vreme că mișcarea ar putea avea efectul invers.

Chiar și așa, națiunile BRICS au explorat alternative la dolarul american. Discuțiile privind dedolarizarea s-au accelerat după sancțiunile radicale împotriva Rusiei din cauza invaziei la scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022”.

 

The New York Times subliniază că „opiniile divergente cu privire la recentele atacuri împotriva Iranului au evidențiat provocările reprezentate de extinderea rapidă a alianței. Acesteia i s-au adăugat membri cu viziuni divergente asupra rolului BRICS pe scena internațională.

Spre deosebire de NATO, unde cooperarea militară este esențială, grupul s-a concentrat pe o agendă economică și geopolitică, dar s-a străduit să facă progrese semnificative în ceea ce privește multe dintre obiectivele sale concrete, servind până acum ca o alianță în mare parte simbolică”, afirmă cotidianul american.

Miliardarul Elon Musk a anunțat că și-a „format” noul partid politic, America Party. Fostul șef al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală a făcut acest lucru exact după ce Donald Trump a promulgat proiectul său cheie denumit „Marea și Frumoasa Lege”. Un act normativ puternic contestat de patronul Tesla. Comentatorii sunt, în general, sceptici cu privire la șansele noului partid.

Time notează că Musk a fost – și continuă să fie – un critic vocal al proiectului de lege, argumentând că acesta va „cauza daune strategice imense” Americii din cauza trilioanelor de dolari pe care se preconizează că proiectul de lege le va adăuga la datoria țării.

Musk afirmă că va acționa pentru „obținerea independenței față de sistemul bipartid”, argumentând că ar putea încerca să „se concentreze exclusiv pe doar două sau trei locuri în Senat și opt până la zece districte în Camera Reprezentanților” pentru partidul său.

 

”Musk consideră că, vizând curse cheie [în alegerile intermediare], Partidul America ar putea deține voturi decisive asupra legilor importante”, notează Deutsche Welle.

”Investițiile masive în campanie i-ar putea oferi lui Musk un avantaj. Partidele cheltuiesc miliarde de dolari pentru a-și susține candidații. Potrivit OpenSecrets, organismul de supraveghere a donațiilor, aproape 16 miliarde de dolari au fost cheltuiți în cursele prezidențiale și legislative din 2024”.

 

După cum comentează La Repubblica, ”anunțul acestui nou partid este un semn că fostul susținător financiar al președintelui american a vrut să-i strice lui Trump nu doar weekendul de Ziua Independenței, ci și orizontul său politic”.

 

The New York Times consideră că această inițiativă este „un test al influenței miliardarului asupra politicii americane”. (...) Elon Musk a arătat că este dispus să-și folosească resursele pentru a acționa rapid, dar are și un lung istoric de promisiuni încălcate”.

 

BBC amintește că Musk a fost până recent un susținător important al lui Trump, afișându-se  alături de el în mitingurile electorale de anul trecut și aducându-și fiul de patru ani în Biroul Oval pentru a se întâlni cu Trump.

De asemenea, a fost principalul susținător financiar al lui Trump: Musk a cheltuit 250 de milioane de dolari pentru a-l ajuta să-și recapete funcția.

Discordanțele sale cu Trump au început atunci când a criticat public planurile fiscale și de cheltuieli ale lui Trump”.

 

Totuși, observă The Washington Times, „lansarea unui nou partid nu este fără precedent”. Ziarul citează Partidul Verde al lui Jill Stein (0,6% din voturi în 2024) sau Libertarienii (0,4%).

Într-o altă epocă, Teddy Roosevelt, după două mandate, a candidat în 1912 a fost candidat al Partidului Bull Moose, câștigând 27% din voturi, ceea ce i-a adus 88 de electori. Nimeni nu s-a descurcat vreodată mai bine.

Nici segregaționistul George Wallace, cu 13,5% din voturi și 46 de alegători în 1968, nici miliardarul Ross Perot în 1992, cu 19% din voturi, dar fără alegători.

 

„Pare încă foarte puțin probabil ca Musk să poată schimba sistemul american bipartid, așa cum promite”, este de părere El País. „Există prea multe incertitudini în jurul anunțului lui Musk”, adaugă ziarul spaniol, citându-l pe istoricul Richard Hofstadter: „Partidele terțe sunt ca albinele. Odată ce înțeapă, mor.”