Revista presei internaționale

Presa internațională comentează urmările summitului din Alaska și prefațează vizita anunțată în Statele Unite a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Jurnaliștii remarcă primirea fastuoasă de care a avut parte Vladimir Putin, în contrast cu rezultatele neconcludente ale întâlnirii.

După cum observă The New York Times, Trump și Putin dau dovezi de prietenie, dar plecă fără un acord

”Președintele Trump l-a primit public călduros pe președintele Vladimir Putin, punând capăt izolării sale diplomatice din ultimii trei ani din cauza invadării Ucrainei. Dar Putin nu a fost de acord să oprească războiul”.

 

”Un cadou neprețuit pentru Putin”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Trump ”a căzut în capcana lui Putin. Recepția de gală din Alaska transmite un mesaj de rău augur pentru lumea iubitoare de pace”.

 

Pentru ziarul Belgian Le Soir, întâlnirea a fost un „exercițiu de comunicare prost calibrat. Negocierile trebuiau să schițeze o pace ipotetică. Nu a fost cazul.”

 

Le Figaro  notează că ”Putin a profitat de revenirea sa en fanfare pe scena americană . Iar adevărul este că Trump nu a atins până acum niciunul dintre obiectivele pe care și le-a propus, lăsându-l pe Putin singurul câștigător al întâlnirii”.

 

După cum constată Politico, ”Putin nu se grăbește să pună capăt războiului - de fapt, acest lucru ar putea pune în pericol regimul său, deoarece ieșirea dintr-o economie de război ar ridica perspectiva unor lupte sociopolitice interne periculoase.

Și, bineînțeles, prelungirea conflictului pune o presiune suplimentară asupra națiunilor europene și a alianței transatlantice”.

 

Ziarul spaniol El Mundo remarcă ironic: „Este o zi istorică. Putin va continua să ucidă ucraineni pentru a-i elibera de «nazism», dar cel puțin Statele Unite și Rusia au făcut pace.”

 

Potrivit publicației ruse în exil Meduza, Kremlinul a emis instrucțiuni presei controlate de stat din Rusia cu privire la modul de relatare a summitului dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

Liniile directoare le-au cerut publicațiilor pro-Kremlin să sublinieze că Putin a vorbit cu Trump despre „reticența Kievului de a negocia”, că Moscova este „pregătită pentru diverse scenarii” și că președintele rus este cel care „stabiliește agenda relațiilor ruso-americane”.

 

Și potrivit săptămânalului britanic The Spectator, șeful Kremlinului „joacă pe termen lung”.

Putin ”a avertizat Kievul și europenii să nu împiedice viitorul acord (oricare ar fi acesta). Evident, dictatorul rus speră să separe Statele Unite de coaliția pro-Ucraina.

„Orice acord pecetluit pe spatele europenilor și ucrainenilor și apoi impus Bătrânului Continent ar semna condamnarea la moarte pentru ceea ce a mai rămas din ordinea internațională bazată pe reguli, în cadrul căreia granițele europene nu pot fi redesenate cu forța.”

 

Iar Le Monde analizează astfel situația de după summit:

”Dornic să nu rateze nicio șansă de a pune capăt războiului, președintele ucrainean a reacționat totuși pozitiv la ideea unei întâlniri tripartite cu Putin și Trump și a decis să călătorească luni la Washington. Scenariul de care se tem europenii, acela al unui aranjament născocit pe la spatele lor de către liderii ruși și americani, nu este exclus”.

Ce s-a schimbat după întâlnirea de la Berlin a liderilor europeni cu președintele Donald Trump, găzduită de cancelarul Friedrich Merz? Aliații i-au comunicat trei principii liderului american. Și speră să se facă ascultați, spun comentatorii.

După cum relatează Politico, Merz și omologii săi europeni au încercat miercuri să-i transmită lui Trump poziția lor comună, care implică trei principii principale:

”În primul rând, Ucraina trebuie inclusă la masa negocierilor. În al doilea rând, trebuie să se ajungă la un armistițiu înainte de a putea avea loc negocierile. Și în al treilea rând, Ucraina trebuie să se poată baza pe garanții de securitate înainte de a se face orice progres suplimentar”.

CNN amintește că ”perspectiva ca președintele american Donald Trump să stea singur într-o cameră cu Vladimir Putin le-a zdruncinat nervii europenilor.

Trump și-a semnalat recent sprijinul pentru Ucraina, dar liderii europeni se tem că Putin, un fost spion KGB, va putea să-l aducă pe președintele american la punctul său de vedere”.

”Acesta este un moment profund tulburător pentru Ucraina și aliații săi europeni”, analizează BBC:

”Ei par hotărâți să sublinieze că nu pot fi marginalizați într-un proces de armistițiu sau de pace - deși sunt marginalizați în raport cu summitul în sine.

Pe fondul discuțiilor destul de nebuloase ale lui Trump despre „schimburi de teritorii” - prin care se înțelege cedarea teritoriului ucrainean Rusiei - liderii subliniază importanța protejării securității transatlantice și a respingerii modificării prin forță a frontierelor internaționale.

Casa Albă a prezentat summitul din Alaska drept un exercițiu menit a auzi ce propune Putin.

Poate că aliații sunt nervoși, dar încă speră că sunt ascultați de Donald Trump”.

Citeste siArgumentele europenilor pentru summitul Trump-Putin

În Le Monde, Françoise Thom, istorică, se teme că administrația Trump este în proces de salvare a regimului rus:

 

”Din punct de vedere militar, Rusia face progrese, dar nu suficient de repede pentru a câștiga cursa împotriva colapsului economic.

Moscova are o memorie lungă. Își amintește că majoritatea expansiunilor teritoriale ale Imperiului Rus au fost realizate cu complicitatea și asistența uneia sau mai multor puteri străine: urmând exemplul Prusiei și Austriei pentru împărțirea Poloniei în 1772; prin încheierea unui acord cu Turcia pentru cucerirea statelor caucaziene în 1920-1921; bazându-se pe Germania nazistă pentru recucerirea statelor baltice și anexarea Galiției (Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939). De ce să nu-l folosească pe Donald Trump pentru a subjuga Ucraina?”

 

Iar Euronews amintește că ”istoria arată cum războaiele Rusiei nu se termină în pace - sau nu se termină deloc”

Examinând războaiele anterioare, din Cecenia și Georgia, analiștii rețelei de televiziune europene găsesc punctele comune: ”invazie totală, bombardament fără discernământ al orașelor, mii de morți, milioane de oameni fugiți. „Republici” recunoscute unilateral, cu guverne marionetă.

Ucraina și Europa se confruntă acum cu un moment decisiv - convingerea președintelui SUA că o întreagă istorie de zeci de ani de război și conflict în mai multe locuri demonstrează că Putin va face inevitabil același lucru și că o va repeta dacă va avea ocazia”.

Presa internațională scoate în evidență îngrijorările europenilor în preajma întâlnirii din Alaska dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Astăzi este așteptată o discuție a liderilor europeni cu Donald Trump, după ce 26 de state membre și-au făcut cunoscută poziția. Europenii spun că granițele nu trebuie modificate prin forță și nimic nu se poate decide în legătură cu Ucraina fără participarea acesteia.

Potrivit BBC, „formatul «unu la unu», o idee a Kremlinului acceptată de Casa Albă, sporește îngrijorarea” (...) „Se vor discuta probabil concesii teritoriale, iar Europa și în special Ucraina nu doresc ca granițele sale să fie redesenate cu forța”.

Neinvitarea liderilor europeni este o nouă lovitură la adresa Uniunii Europene, „la câteva săptămâni după acordul comercial deficitar” cu Statele Unite, consideră ziarul belgian Le Soir.

Potrivit Firstpost, în Europa și Ucraina sunt îngrijorări că ”Putin, care a declanșat cel mai mare război terestru din Europa din 1945 încoace și a folosit puterea energetică a Rusiei pentru a încerca să intimideze UE, ar putea obține concesii, stabilind liniile directoare ale unui acord de pace fără europeni.

Teama principală a țărilor europene este că Putin își va îndrepta atenția către una dintre ele dacă va câștiga în Ucraina”.

The Hill observă că în timp ce liderii din Europa continuă să se pregătească pentru viitoarea întâlnire Trump-Putin, armata rusă și-a continuat atacurile asupra Ucrainei, lovind un centru de antrenament militar, atac care a ucis o persoană și a rănit cel puțin 11, potrivit Forțelor Terestre ale Ucrainei. Din motive de securitate, locația centrului nu a fost dezvăluită.

Prefațând discuția de astăzi a liderilor europeni cu Donald Trump, ziarul grec ProtoThema scrie că ”Berlinul a fost însărcinat cu coordonarea tuturor părților înainte de întâlnirea din Alaska. La apel se așteaptă să participe președinții Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Finlandei, reprezentanți ai Regatului Unit, UE și NATO”.

Citeste siDe ce Alaska, locul summit-ului Trump-Putin, este o victorie pentru liderul de la Kremlin

Le Monde vorbește despre ”Evitarea capcanei summitului Rusia-SUA din Alaska. La prima vedere, întâlnirea din 15 august pare promițătoare pentru Vladimir Putin.

El iese din izolarea diplomatică în care a fost închis prin mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru crime de război. Este tratat ca liderul unei mari puteri, pe picior de egalitate cu Statele Unite. A reușit - deocamdată - să-l marginalizeze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a întâlnit o singură dată, la Paris, în 2019, și despre care are amintiri foarte neplăcute”.

Potrivit cotidianului francez, europenii au puțin timp pentru ”a convinge Washingtonul că doar o linie de fermitate și o presiune sporită îl pot aduce pe Vladimir Putin la o negociere reală. Momentul este crucial dacă se dorește transformarea capcanei din Alaska într-o oportunitate”.

Iar publicația americană Newsweek se teme că Putin s-ar pregăti pentru o nouă ofensivă după întâlnirea cu Trump.

Aceasta după ce ”luni, grupuri rusești de sabotaj și recunoaștere s-au infiltrat în zonele din apropierea nord-vestului orașului Pokrovsk, în regiunea Donețk, în apropierea locului unde forțele rusești au făcut probabil progrese, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului”.

Cabinetul de securitate israelian a aprobat extinderea operațiunilor militare în Fâșia Gaza și planul de preluare a controlului asupra orașului Gaza. Tema este intens dezbătută în presa internațională. Comentariile critice nu lipsesc.

Prim-ministrul israelian „persistă și semnează”, în ciuda „unui val de condamnări internaționale din partea aliaților săi tradiționali și a criticilor interne”, rezumă The New York Times.

Netanyahu a apărat cu fermitate „planul său de a lansa o nouă ofensivă împotriva Hamas în anumite părți ale Gazei”. Potrivit acestuia,

”demontarea ultimelor două bastioane ale Hamas din orașul Gaza și a taberelor din centru este cea mai bună modalitate de a pune capăt războiului”.

Potrivit BBC, premierul Netanyahu a promis că preluarea orașului Gaza va fi însoțită de un „plan în trei etape pentru creșterea ajutorului, inclusiv desemnarea unor coridoare sigure pentru distribuirea ajutorului umanitar”.

Citeste si"Reporteri Fără Frontiere" denunţă "cu forţă şi furie crima revendicată" de armata israeliană împotriva unui jurnalist Al Jazeera în Fâşia Gaza

El a adăugat că ”acest plan ar include și creșterea numărului de puncte de distribuție sigure administrate de controversata Fundație Umanitară Gaza (GHF), susținută de Statele Unite și Israel”.

Financial Times amintește că, pe de altă parte,

 

„Regatul Unit, Franța și statele arabe au formulat un plan care prevede un comitet de tehnocrați palestinieni, susținuți de Autoritatea Palestiniană, care să guverneze Gaza, cu securitatea supravegheată de poliția locală și personalul Autorității Palestiniene.

Este important de menționat că statele arabe s-au alăturat în sfârșit europenilor în recunoașterea publică a faptului că Hamas trebuie să renunțe la putere și să fie dezarmat. Planul nu este perfect și s-ar putea să nu fie funcțional. Dar este mult mai bun decât alternativa pe care Netanyahu s-a hotărât să o urmeze.”

 

Ziarul austriac Der Standard crede că premierul israelian ”este interesat, în cele din urmă, doar de păstrarea guvernului său și, prin extensie, de asigurarea propriei supraviețuiri politice.

Marea majoritate a israelienilor nu vrea o extindere a războiului, dar nu poate opri guvernul. Același lucru este valabil și pentru comunitatea internațională. Faptul că Germania, aliatul loial al Israelului, suspendă vânzările anumitor echipamente militare, trimite semnalul corect, dar nu va realiza nimic. Gaza rămâne o tragedie fără sfârșit.”

Le Monde vede un prim-ministru israelian înconjurat din toate părțile:

”Netanyahu se află sub o presiune maximă, în special din partea extremei drepte, până în punctul în care mulți observatori se întreabă dacă coaliția sa va rezista până la termenul limită din  octombrie 2026”.

La acestea se adaugă ”criticile internaționale aproape unanime, acuzațiile foarte severe ale opoziției și apelurile familiilor ostaticilor la o grevă generală”.

Potrivit cotidianului francez,

 

”metoda lui Netanyahu presupune o serie de gestionări interne ale crizelor, pariind că următoarea o va șterge pe cea precedentă.

Toate acestea îl ajută să câștige timp. Iar  mass-media, opinia publică și celelalte partide vor trece la rândul lor de la o controversă sau lovitură politică la alta”.

 

La ce să ne așteptăm de la întâlnirea de vineri, din Alaska, între Donald Trump și Vladimir Putin? Presa internațională analizează situația, iar comentatorii vorbesc despre un plan de armistițiu dezavantajos pentru Ucraina.

”Atât Trump, cât și Putin vor ca Ucraina să cedeze teritorii”, notează revista americană Time Magazine.

”Succesul unui acord de încetare a focului depinde de capacitatea lui Trump de a convinge Ucraina să accepte lista de cerințe a lui Putin, care implică renunțarea la o mare parte din teritoriul său.

Cererile Kremlinului se extind dincolo de dorința de a avea teritoriu. Putin ar fi cerut Ucrainei să renunțe la dorința sa de a se alătura Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). O cerere similară a fost făcută de Rusia în iunie anul trecut, în timpul precedentei runde de negocieri”.

Pentru CNN, ”summitul Trump-Putin din Alaska aduce cu o înfrângere lentă pentru Ucraina”.

 

”Condițiile din jurul summitului de vineri sunt atât de favorabile Moscovei, încât este evident de ce Putin a profitat imediat de ocazie, după luni de negocieri false. Este greu de înțeles cum poate rezulta un acord din negocierile bilaterale care să nu distrugă Ucraina.

Kievul și aliații săi europeni au reacționat cu o groază de înțeles la ideile inițiale ale trimisului lui Trump, Steve Witkoff, ca Ucraina să cedeze restul regiunilor Donețk și Luhansk în schimbul unui armistițiu”.

 

”Cerințele sunt inacceptabile pentru Kiev”, scrie și Le Figaro.  Ucraina ”dorește retragerea trupelor rusești de pe teritoriul său și garanții de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent european, la care Rusia se opune.

Președintele SUA a emis săptămâna trecută un ultimatum Rusiei, care a expirat vineri”.

The New York Times consideră că „această întâlnire [...] reflectă încrederea domnului Trump în capacitatea sa de a-l convinge pe domnul Putin într-o întâlnire față în față, lucru pe care nici domnul Trump, nici predecesorii săi nu l-au putut face”.

În ceea ce-l privește pe președintele rus,

„întâlnirea în sine este o victorie deoarece a petrecut ultimele luni în mare parte izolat de comunitatea internațională. Liderii  NATO - alții decât domnul Trump – au refuzat să comunice direct cu el”.

The Wall Street Journal oferă mai multe detalii despre propunerea Moscovei, „care ar impune Ucrainei să cedeze estul Ucrainei, [Donbasul], fără ca Rusia să se angajeze la altceva decât la încetarea luptelor.” Cotidianul dezvăluie că „oficialii europeni și-au exprimat rezerve serioase” declarând că ”se tem că Putin folosește pur și simplu oferta ca o stratagemă pentru a evita noi sancțiuni și tarife americane, continuând în același timp războiul.” (Sursa: Courrier International).

Iar Politico informează că ”aliații europeni susțin Ucraina înaintea summitului Trump-Putin”. Publicația vorbește despre ”lupta pentru a contracara sugestia lui Trump de a face schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului.

Guvernele europene s-au grăbit sâmbătă să se coordoneze înainte de summitul Trump-Putin programat pentru 15 august. Secretarul britanic de externe, David Lammy, a organizat o întâlnire urgentă a oficialilor europeni și ucraineni în Regatul Unit (…) la care a participat și vicepreședintele american JD Vance.

Liderii europeni au subliniat că „frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță” și au subliniat că este necesar un armistițiu pentru a facilita discuțiile de pace”.

Scepticism în Europa după declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora șeful statului american se va întâlni cu omologii săi Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Perspectivele păcii rămân îndepărtate, sunt de părere comentatorii.

”Există incertitudine în Europa cu privire la ce înseamnă acest lucru pentru Ucraina”, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung:

”Kremlinul nu vrea ca Ucraina să participe la discuții”.

Le Point constată la rândul său că șeful statului american și-a exprimat satisfacția față de întâlnirea dintre trimisul său, Steve Witkoff, și Vladimir Putin, descriind-o ca fiind „foarte productivă” și asigurând că va duce la „mari progrese”. Cu toate acestea, o întâlnire între Putin și Trump nu este încă definitivată.

Perspectivele pentru Ucraina nu s-au îmbunătățit deloc, consideră ziarul belgian Le Soir:

„Nici măcar președintele SUA însuși nu crede cu adevărat în efectul acestor amenințări, iar mediile Kremlinului încearcă deja să minimizeze amploarea măsurilor posibile. Oare ce truc va mai scoate Kremlinul din pălărie pentru a face furtuna să treacă? Oricum ar fi, perspectiva unei «păci juste și durabile» în Ucraina pare încă departe.”

(Sursa: Eurotopics)

Potrivit Politico, nu este clar ce înseamnă întâlnirea planificată cu Putin pentru termenul limită al lui Trump, care expiră vineri. Trump a amenințat cu impunerea de sancțiuni împotriva țărilor care cumpără energie rusească

Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina „în prima zi” a celei de-a doua președinții. Însă Rusia a blocat discuțiile de pace, înfuriindu-i atât pe negociatorii ucraineni, cât și pe cei americani”.

”Așteptările sunt scăzute pentru o soluționare până vineri - când expiră termenul limită al lui Trump”, apreciază și BBC:  

”Rusia și-a continuat atacurile aeriene la scară largă asupra Ucrainei, în ciuda amenințării cu sancțiuni din partea SUA.

Pe măsură ce presiunea crește, Trump a semnat miercuri un ordin executiv care impune un tarif de 25% la importurile indiene, din cauza achizițiilor de petrol rusesc.

Înainte de a prelua mandatul în ianuarie, Trump a declarat că va putea pune capăt războiului într-o zi. Conflictul a continuat, iar retorica sa față de Moscova s-a înăsprit de atunci.

Trei runde de discuții dintre Ucraina și Rusia la Istanbul nu au reușit să aducă războiul mai aproape de sfârșit”.

Iar în Polonia, Gazeta Wyborcza notează că ”oficialii americani ezită să discute detalii specifice. În timpul unei conferințe de presă președintele SUA a refuzat să spună cât de aproape sunt părțile de un acord privind încheierea războiului. „Nu vreau să vorbesc despre asta. Am mai fost dezamăgit”, a recunoscut președintele SUA.

Când jurnaliștii l-au întrebat pe Trump dacă Putin îl minte, acesta a răspuns că va afla „în câteva săptămâni”. Anterior, pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump comentase întâlnirea dintre trimisul său și Putin, descriind-o ca fiind „foarte fructuoasă”.

Presa internațională privește către București, unde au loc funeraliile fostului președinte Ion Iliescu. Un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării, spun comentatorii.

The Irish News amintește că Ion Iliescu ”deținea autoritatea militară de facto în timpul revoltei anticomuniste și a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25 decembrie 1989”.

Iată cum îl descrie pe fostul președinte al României RTBF, televiziunea publică francofonă belgiană:

”Admirat pentru integritatea sa, dar criticat pentru persistența unui sistem clientelar, Iliescu a fost urmărit penal fără condamnare pentru „crime împotriva umanității” legate de violențele din 1989 și 1990.

El rămâne o figură la fel de criticată pe cât este de apreciată, un simbol al tensiunilor din tranziția postcomunistă a țării”.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu a fost considerat mult timp „tătucul” națiunii române, notează Le Figaro.  ”Dar el a fost acuzat și de faptul că este responsabil pentru tranziția haotică a țării est-europene de la comunism la democrație”.

Potrivit South China Morning Post, ziar care apare la Hong Kong,  ”Iliescu a fost o figură controversată pentru națiunea de la Marea Neagră, deoarece a fost cândva protejatul lui Ceaușescu. Unii au spus că a contribuit la împiedicarea unei tranziții mai rapide către o piață liberă, în încercarea de a păstra puterea și de a menține un status quo care era în general corupt. El a recunoscut complexitățile tranziției.

Iliescu a câștigat un al treilea mandat, din decembrie 2000 până în decembrie 2004, timp în care România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană, o piatră de hotar atinsă în 2007.

Aceasta rămâne cea mai importantă realizare politică a națiunii, de la căderea comunismului. România a aderat la NATO în ultimul său an de mandat”.

Deutsche Welle punctează, la rândul său:

 

”Ca șef de stat, a transformat cu succes Frontul Salvării Naționale, care preluase conducerea după căderea lui Ceaușescu, într-un punct de întâlnire pentru foști funcționari ai Partidului Comunist, colaboratori ai serviciilor secrete, acoliți ai lui Ceaușescu și foști directori de întreprinderi.

Cu toate acestea, Iliescu nu a putut împiedica societatea românească să se democratizeze lent, împotriva sa.

La sfârșitul anului 1996, el și partidul său au fost înlăturați de la putere, prima schimbare de regim cu adevărat liberă și legitimată democratic din istoria României. Iliescu s-a resemnat cu inevitabilul și nu a mai apelat la violență.

Mai târziu, în 2000, a revenit în forță și a salvat România de ideologul fascist al României Mari, Corneliu Vadim Tudor.

Iliescu ar fi vrut să intre în istorie ca un simbol al acestei reconcilieri, dar nu s-a întâmplat.

Morții de după fuga lui Ceaușescu precum și victimele mineriadelor instigate de Iliescu au umbrit orice contribuții pentru care l-ar fi putut onora”.

 

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni.

După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul.

Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”.

Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics).

Publicația americană The Hill amintește la rândul său că

 

”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace.

Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.

 

Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război.

Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”.

Potrivit expertului consultat de publicația americană,

”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”.

Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”.

Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun.

Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump.

Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor.

În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp.

El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu.

Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

Cu puțin timp înainte ca trimisul special american Steve Witkoff să ajungă la Moscova – miercuri sau joi – Donald Trump agită retorica nucleară. Ca răspuns la o postare adresivă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, liderul de la Casa Albă a afirmat că a dat ordin ca două sumbarine americane să se deplaseze în zone adecvate. Ce înseamnă retorica nucleară a lui Trump?

Süddeutsche Zeitung nu-și ascunde scepticismul:

 

„Submarinele nucleare americane sunt în permanență în serviciu și capabile să atace ținte în Rusia în orice moment, din orice punct din oceanele lumii. Aceasta este esența descurajării nucleare, care a ținut puterile nucleare sub control timp de decenii. Nu este nevoie să se mute submarine nucleare în «regiuni adecvate» pentru așa ceva.

Când Trump postează acest lucru pe internet, este doar o demonstrație grandioasă menită să impresioneze un public global. Asta nu îl face mai bun. Nu te joci cu rachete nucleare, nici măcar în confruntări verbale.”

 

 

Trump ar trebui să dea dovadă de mai multă reținere, recomandă și ziarul austriac Die Presse:

„Fostul președinte rus și-a găsit nișa făcând remarci agresive despre Occident și vorbind despre reducerea capitalelor europene la mormane de cenușă nucleară. Până acum, Occidentul a răspuns calm sau deloc. Și așa ar trebui să rămână lucrurile. Este iritant ca un președinte american să se coboare și să-i răspundă lui Medvedev.” (Sursa: Eurotopics)

După cum observă BBC, Kremlinul, la rândul său, minimizează retorica nucleară a lui Trump, în timp ce trimisul special al SUA urmează să viziteze Moscova.

În prima reacție oficială de la comentariile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că submarinele americane sunt oricum în misiune de luptă și a respins ideea că a existat o escaladare. Fără a face referire directă la disputa cu Medvedev, Peskov a declarat că, deși „în fiecare țară membrii conducerii... au puncte de vedere diferite”, politica externă rusă a fost dictată doar de Putin.

Politologul rus Vladimir Pastukhov laudă gestul amenințător al lui Trump într-o postare pe Telegram preluată de publicația rusă online Echo :

 

„Acum, Moscova trebuie să fie convinsă că nu a fost doar una dintre glumele lui Trump. Trump este suficient de nebun, iar Putin pare să-și fi găsit în sfârșit un adversar egal.

Aș dori să subliniez în mod special munca bună a consilierilor care i-au atras atenția lui Trump că, în această situație, își pot înfige cu adevărat ghearele în Medvedev și se pot preface că Putin nici măcar nu există. Este viclean și umilitor în același timp, exact genul de batjocură de care Putin însuși este atât de îndrăgostit.”

 

(Sursa: Eurotopics)

Iar publicația rusă de investigații Meduza, care acționează din exil, amintește că ”însuși Putin a recurs frecvent la amenințări nucleare, de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Kremlinul a sugerat în repetate rânduri că ar putea folosi arme nucleare în anumite circumstanțe. În plus, Rusia și-a revizuit doctrina nucleară și a desfășurat focoase nucleare în Belarus. Guvernele occidentale și Ucraina au acuzat Moscova de implicare în „șantaj nuclear”.

În doar câteva luni, Donald Trump a majorat tarifele medii impuse de Statele Unite restului lumii de la 2,5% la aproximativ 17% - cu 15% pentru Uniunea Europeană. Incertitudinea rămâne ridicată. Presa internațională analizează primele efecte ale acestui șoc economic.

În Le Monde, economistul-șef al Axa vorbește despre efectele taxelor vamale impuse de Donald Trump. AXA este una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial, cu sediul la Paris:

”Cine va suporta costurile?

Sunt americanii, dar încă nu știm care. Angrosiștii și-ar putea reduce marjele de profit, comercianții cu amănuntul și-ar putea reduce și ei marjele sau nivelul prețurilor de consum va crește, cu un impact direct asupra consumatorului.

Întrebarea este dacă măsura va funcționa pentru balanța comercială și veniturile Statelor Unite.

Citeste siDisputa tarifară dintre SUA și UE a fost soluționată, dar cu ce costuri?

Ei bine, nimic nu este gratuit, spune economistul șef al Axa: fie tarifele funcționează, reechilibrând balanța comercială, dar apoi volumul importurilor va scădea. Și, odată cu aceasta, veniturile din taxe vamale. Sau nu funcționează, și Trezoreria va primi o sumă uriașă, dar balanța comercială va continua să se deterioreze.

Pe termen scurt, efectul poate fi pozitiv pentru deficitul SUA, dar până la sfârșitul anului 2026,  nimic nu este sigur”.

 

Și totuși, putea Uniunea Europeană să obțină un acord mai bun?

Pesimismul european față de acordul cu Trump este nejustificat. Este probabil tot ce ar fi putut realiza UE, conchide o analiză a publicației The Conversation:

 

Cei mai mari câștigători ai acestei înțelegeri sunt producătorii auto din Europa. SUA au redus diverse taxe specifice sectorului pentru bunuri precum aeronave, mașini și piese auto la plafonul de 15%. Aceasta reduce efectiv tarifele pentru mașinile fabricate în UE (de la 27,5%).

Între timp, producătorii auto americani se bazează în mare măsură pe piese din Mexic și China - încă supuse unor tarife mai mari. Acest lucru face ca vehiculele din UE să fie mai competitive pentru consumatorii americani decât mașinile „americane” care se bazează pe piese de peste hotare.

Faptul că UE a evitat cel mai rău scenariu și a protejat sectoare cheie sugerează nu un triumf, dar limitarea influenței lui Trump. De la anunțul acordului, imaginea care a rezultat din partea multor lideri europeni a fost una sumbră. Este adevărat, UE nu a câștigat - dar a supraviețuit. Și acest lucru, deocamdată, este probabil suficient.

 

 

Presa comentează și declarațiile președintelui Donald Trump potrivit cărora două submarine nucleare urmează a fi deplasate în regiuni apropiate Rusiei. Mișcarea vine după ceea ce Trump a numit declarații „prostești și incendiare” din partea fostului președinte rus, Dimitri Medvedev.

The Moskow Times relatează că ”amenințarea a avut loc pe fondul unui termen limită stabilit de Trump pentru sfârșitul săptămânii viitoare. El a cerut ca Rusia să pună capăt războiului din Ucraina sau se va confrunta cu noi sancțiuni.

În ciuda presiunilor din partea Washingtonului, atacurile Rusiei împotriva vecinului său continuă să se desfășoare la capacitate maximă”.

După cum transmite BBC, agențiile de presă rusești au fost destul de disprețuitoare față de anunțul lui Trump.

Într-o declarație acordată ziarului Moskovsky Komsomolets, un comentator militar a concluzionat că Trump „face o criză de nervi”.

Un general rus în retragere a declarat pentru Kommersant că discursurile președintelui SUA despre submarine sunt „diatribe fără sens”.