Revista presei internaționale

Până la 150.000 de persoane au participat sâmbătă la „cea mai mare demonstrație organizată vreodată de extrema dreaptă” în Regatul Unit, potrivit presei britanice. Miliardarul Elon Musk li s-a adresat manifestanților printr-un mesaj video. Unii protestatari au atacat forțele de ordine, inclusiv cu rachete de semnalizare. S-au operat circa 25 de arestări. Liderul AUR, George Simion, a participat la evenimentul anti-migrație, deși în Marea Britanie se află peste un milion de migranți români.

Amploarea demonstrației, la care a participat activistul de extremă dreapta Tommy Robinson, a depășit cu mult așteptările poliției, relatează The Guardian.

„A fost una dintre cele mai mari adunări de susținători ai extremei drepte văzute în Marea Britanie în ultimele decenii”.

Situl rețelei de televiziune France24 îl descrie pe Tommy Robinson drept chipul extremei drepte britanice care incită la ură anti-musulmană.

Activist și fost huligan din fotbal, el este un agitator cu un lung cazier judiciar, care devenit o figură centrală în extrema dreaptă britanică.

Euronews amintește că influencerul Tommy Robinson, al cărui nume real este Stephen Yaxley-Lennon, este cunoscut pentru opiniile sale naționaliste și anti-Islam. El a prezentat marșul ca pe un protest pentru libertatea de exprimare și a spus, de asemenea, că acesta are ca scop apărarea moștenirii și culturii britanice.

Din nou Elon Musk

The Independent vorbește despre implicarea lui Elon Musk în mișcarea de protest.

Într-o înregistrare video, Elon Musk i-a transmis lui Tommy Robinson că protestatarii trebuie „fie să riposteze, fie să moară”. Musk a făcut aceste comentarii într-o conversație cu Robinson, susținând, de asemenea, că în Regatul Unit este necesară o „dizolvare a Parlamentului” și o „schimbare de guvern”.

Intervenția lui Musk reprezintă „cea mai îndrăzneață intruziune a sa în politica britanică de până acum”, notează The Observer.

Săptămânalul britanic notează că „Musk mărșăluiește asupra Londrei” și compară inițiativa miliardarului cu apariția sa prin videoconferință la o conferință a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare germane din februarie anul trecut. (Sursa: Courrier International).

După cum transmite National Public Radio din Statele Unite, marșul a fost prezentat ca o demonstrație în sprijinul libertății de exprimare. Aceasta este o parte importantă din retorica influencerilor și a mai multor politicieni de extremă dreapta din întreaga Europă, fiind îndreptată în principal către pericolele migrației, o problemă pe care o mare parte a continentului se luptă să o controleze.

În Franța, Libération remarcă prezența la miting a politicianului radical de extremă dreapra francez Eric Zemour.

De asemenea, ziarul francez scrie că ”guvernul lui Keir Starmer a încercat să profite de această problemă subliniind propriul „patriotism”, în timp ce fostul ministru de interne Yvette Cooper a anunțat o înăsprire suplimentară a regulilor pentru a restricționa reunificarea familiilor.

În semn de susținere, ”icoane” ale extremei drepte internaționale au urcat pe scenă una după alta: liderul partidului naționalist danez Morten Messerschmidt, și Eric Zemmour, care a vorbit despre un „pericol mortal” comun ambelor națiuni - „marea înlocuire”.

O adevărată undă de șoc a cuprins presa americană după asasinarea activistului conservator Charlie Kirk, în timpul unei dezbateri cu studenții. America este în pericol să alunece către o violență politică incontrolabilă, atrag atenția comentatorii.

Revista Time vorbește despre uciderea lui Charlie Kirk și o ”Americă bântuită de violență politică”.

”Ajunge” – este titlul de pe prima pagină a revistei, cu fotografia din momentul asasinatului, prelucrată în roșu aprins.

Este un eveniment care „evidențiază încă o dată violența care a cuprins dezbaterea politică americană”, rezumă USA Today.

”Asasinarea lui Charlie Kirk este cea mai recentă dovadă că SUA se confruntă cu o epidemie de violență de stânga”, titrează The New York Post.

Ziarul amintește de tentativa de asasinat anul trecut asupra lui Donald Trump dar și de actele de vandalism la adresa dealerilor Tesla ”menite să-l intimideze pe Elon Musk și să-l pedepsească pentru sprijinul acordat lui Trump”.

Comitetul editorial al ziarului The New York Times consideră uciderea lui Kirk drept o dovadă a „agravării violenței politice în Statele Unite”.

„Echipa noastră editorială nu a fost de acord cu domnul Kirk în multe aspecte politice. Dar suntem profund îngroziți de uciderea sa (...). Indiferent de motivele criminalului, este clar că violența politică este o problemă care transcende liniile ideologice. În ultimii ani, personalități conservatoare, moderate și liberale au fost victime ale acesteia”, au remarcat aceștia.

(Sursa. Courrier International)

”America este cuprinsă de violență politică – iar vitriolul lui Trump face parte din ea”,

scrie publicația online I Paper:

”Astăzi, conservatorii de dreapta sunt cei în doliu, dar acum doar trei luni, democrații erau cei care erau îndurerați, după ce un atacator singuratic a asasinat o deputată din Minnesota și pe soțul acesteia și a rănit un alt deputat și pe soția acestuia. Autoritățile au declarat că suspectul avea o listă cu oficiali, toți democrați”.

Ulterior, Trump a declarat că „o astfel de violență oribilă nu va fi tolerată”. Dar nu a participat la înmormântările parlamentarilor și a refuzat să-l sune pe guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, numindu-l pe fostul candidat la vicepreședinție al Kamalei Harris „obosit... o harababură... Aș putea fi drăguț și să sun, dar de ce să pierd timpul?” – a spus atunci Trump.

Vox notează că ”sistemul politic american se prăbușește, iar multe dintre instrumentele sale de limitare a violenței politice sunt spulberate. Poate  că acesta nu va fi evenimentul care va distruge America, dar trebuie să luăm în considerare posibilitatea ca acesta chiar să fie”.

Comitetul editorial al ziarului The Wall Street Journal consideră că acesta este „un moment periculos pentru țară, care ar putea intra într-un ciclu de violență politică dificil de ținut sub control”.

Jurnaliștii îi cer lui Donald Trump să „dă dovadă de leadership”.

„Ca președinte, ca supraviețuitor al unei tentative de asasinat și mai ales ca aliat politic și prieten al lui Kirk, el poate ajuta țara să depășească această nebunie”. (Sursa. Courrier International)

Presa internațională a reacționat imediat după aflarea veștii că Polonia a doborât mai multe drone rusești deasupra teritoriului său. Rusia vrea să testeze alianța iar semnalele neclare ale lui Donald Trump o încurajează, spun comentatorii.

„Aceasta este cea mai semnificativă fricțiune dintre Rusia și alianța condusă de SUA de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022”, scrie Financial Times.

The Wall Street Journal amintește că ”incidentul a avut loc într-un moment de tensiune sporită, cu exerciții militare poloneze la scară largă care au început în primele zile ale acestei luni.

Rusia urmează, de asemenea, să înceapă exercițiile strategice anuale pe flancul său vestic, inclusiv Belarus, care se învecinează cu Polonia. Aceste exerciții, cunoscute sub numele de Zapad 2025, au declanșat îngrijorări de securitate de-a lungul flancului estic al NATO”.

Le Monde observă că ”incidentul are loc în contextul în care Polonia a anunțat marți că își închide granița cu Belarus, ca răspuns la exerciții militare comune ruso-belaruse, cunoscute sub numele de „Zapad 2025”, programate să aibă loc între 12 și 16 septembrie.

Potrivit lui Donald Tusk, scopul exercițiului este de a simula ocuparea Coridorului Suwalki, care se întinde de-a lungul frontierei polono-lituaniene, mărginit de enclava rusă Kaliningrad și Belarus. Acest coridor este adesea considerat „punctul slab” al NATO și ar putea fi prima țintă a unui ipotetic atac rusesc”.

FirstPost notează că ”liderii europeni, care îl presează pe președintele american Donald Trump să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și să sporească sprijinul militar pentru Ucraina, au declarat că incidentul justifică un răspuns coordonat.

Pentru Polonia, momentul invaziei cu drone este important. Atacul a avut loc la o zi după ce noul președinte ales al Poloniei, Karol Nawrocki, a avertizat că liderul rus Vladimir Putin este gata să invadeze mai multe țări după lansarea războiului său în Ucraina”.

”Politicienii germani avertizează asupra escaladării războiului”, titrează Der Spiegel.  

Un deputat din grupul parlamentar CDU cere explicații Moscovei. Partidul Verde spune că „Rusia testează cât de departe poate merge”. Expertul în politică externă al SPD, declară că „tratăm foarte în serios aceste provocări repetate din partea Rusiei”.

The Telegraph a discutat cu expertul ucrainean de politică externă Iuri Boicenko. Acesta este de părere că „eșecul complet al lui Trump pe frontul diplomatic a făcut ca SUA și NATO să pară slabe. Așa că acum Putin își trimite dronele mortale în Polonia, deoarece știe că nu vor exista consecințe pentru acțiunile sale. Atacurile mortale asupra civililor ucraineni sunt acum un fenomen zilnic.

Trump afirmă în fiecare zi că este un președinte al legii și ordinii, dar a dat mâna cu Putin în Alaska - acele mâini acoperite de sânge ucrainean. Iar acest dublu standard l-a încurajat acum pe Putin, așa că provoacă statele NATO”.

Iar pentru The Independent, ”incursiunea în spațiul aerian polonez ar putea fi un accident.

Însă vorbim despre un accident pe care Rusia este în mod clar dispusă să-l riște, având în vedere nivelul de impunitate pentru acțiunile sale”.

Presa din afara Franței analizează situația de după căderea guvernului lui François Bayrou. Accentele critice nu lipsesc. Iar comentatorii se întreabă cine își mai poate asuma acum reducerea necesară a cheltuielilor publice.

Financial Times consideră că prăbușirea guvernului Bayrou „declanșează o nouă criză care riscă să se extindă pe străzi și pe piețele financiare, cu demonstrații și o posibilă retrogradare a ratingului datoriei franceze”.

Pentru cotidianul spaniol El Mundo, „situația din Franța este o preocupare pentru Europa”, deoarece „căderea lui Bayrou evidențiază slăbiciunea politică a lui Emmanuel Macron”, într-un moment „deosebit de complex” . Președintele francez „exercită un leadership important alături de cancelarul german Friedrich Merz (...). Revenirea axei franco-germane, după sosirea lui Merz, părea o gură de aer”. Cu toate acestea, „dacă Macron trebuie să se concentreze pe propria supraviețuire”, acest avânt „riscă să se estompeze considerabil”, scrie ziarul spaniol.

„Cine poate salva Franța acum?” – întreabă The Wall Street Journal. „Acest fiasco nu este vina lui Bayrou - adevărata problemă este că „reducerile reale de cheltuieli sunt politic excluse” din cauza „partidelor cheltuitoare de stânga și de dreapta (...). Bayrou spera să-i convingă pe parlamentari să cadă de acord asupra unei încetiniri (oricât de modeste) creșterii cheltuielilor publice viitoare. Nu a reușit”. Dar, după cum remarcă ziarul american, alegătorii sunt cei care „refuză să recompenseze politicienii care spun adevărul despre dezastrul bugetar și problemele economice ale Franței”.

Iar The Washington Post crede că, „dacă francezii nu sunt dispuși să renunțe nici măcar la două zile de vacanță, cu siguranță nu sunt pregătiți să intre pe picior de război”. Acestea sunt vești proaste pentru Ucraina și Statele Unite, „deoarece ilustrează cât de dificil va fi pentru Europa să devină autosuficientă din punct de vedere militar într-un viitor nu prea îndepărtat”.

The Times l-a văzut pe Bayrou ca pe ”un aristocrat ciufulit târât într-o căruță spre Place de la Concorde, care cu greu s-ar fi putut îndoi de soarta care îl aștepta”. Acum, Emmanuel Macron „caută un alt politician dispus să-și piardă capul pentru cauza austerității”. Cât despre ziua de acțiune planificată pentru miercuri, 10 septembrie, ziarul britanic consideră că „sindicatele franceze, minunat de nereformate, se pregătesc să organizeze o grevă generală pentru a protesta împotriva austerității. Strigătul lor de mobilizare, minunat și nihilist: Să blocăm totul!”

După cum comentează Der Spiegel, ”mandatul lui Macron se încheie în mai 2027. Cu toate acestea, în practică, președintele s-a autodistrus deja în iunie [2024], când a decis de unul singur să dizolve Adunarea Națională, provocând astfel instabilitatea care subminează în prezent Franța

Carisma poate ajuta la inspirarea alegătorilor să apere democrația. Willy Brandt a dovedit acest lucru în Germania, la fel ca și Barack Obama în Statele Unite. Dar poate, de asemenea, să-i conducă pe politicieni la intoxicarea propriilor egouri. O lecție deosebit de dureroasă, una pe care Franța abia o învață”.

Președintele american Donald Trump a declarat din nou că este pregătit să treacă la o nouă fază de sancționare a Rusiei, după cele mai intense bombardamente ale Moscovei de la începutul războiului. Însă Moscova pare să-și extindă pretențiile teritoriale, observă comentatorii.

După cum relatează Le Figaro, președintele SUA a amenințat că va viza țările care cumpără hidrocarburi din Rusia, pentru a submina finanțarea efortului de război al Moscovei. El a aplicat deja suprataxe vamale semnificative Indiei.

BBC informează că ”Grupul OPEC+ al țărilor producătoare de petrol, care include și Rusia, a convenit din nou să crească producția, ceea ce va pune presiune în direcția scăderii prețurilor”.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pentru emisiunea Meet the Press de la NBC că SUA solicită mai mult sprijin din partea UE pentru a impune tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc.

Bessent a spus că, dacă statele UE ar crește sancțiunile și tarifele secundare asupra țărilor care cumpără petrol rusesc, „economia rusă va fi într-un colaps total, iar acest lucru îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”.

După cum relatează Deutsche Welle, Trump a declarat că intenționează să discute din nou cu Putin „foarte curând”, „în următoarele zile”. El a spus că „este nemulțumit de întreaga situație”. În același timp, și-a exprimat încrederea în posibilele soluții de pace spunând că „Vom rezolva asta”.

Între timp, Rusia a anunțat retragerea sa din Convenția Europeană împotriva Torturii. Putin a înaintat Parlamentului un proiect de lege în acest sens, relatează agenția de știri de stat TASS. Statele părți la convenție se angajează să ia măsuri împotriva pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Ucraina acuză Rusia de torturarea prizonierilor de război. Rusia neagă acest lucru”.

În acest context, Newsweek privește către situația de pe teren.

 

”Rusia controlează acum aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei.

Un acord de pace pentru a pune capăt războiului depinde de două aspecte cheie: împărțirea teritoriului și arhitectura viitoare a securității ucrainene, ambele pline de complexități juridice și politice”.

 

Iar The Conversation constată că ”Rusia a furnizat noi dovezi ale ambițiilor sale teritoriale în Ucraina”.

Publicația amintește de harta observată pe fundal în timpul unui briefing susținut de șeful statului major general al Rusiei, Valeri Gherasimov, în august.  

”De partea rusă se află nu doar cele cinci regiuni ale Ucrainei revendicate public ci și provinciile Odesa și Mikolaiv.

Aceste zone, care îmbrățișează coasta Mării Negre, au o importanță geostrategică considerabilă.

Controlul acestui teritoriu ar oferi Rusiei un coridor terestru către Transnistria, o regiune separatistă din estul Moldovei, cu puternice simpatii pro-ruse. Rusia are în prezent aproximativ 1.500 de soldați staționați acolo, iar teritoriul a fost văzut de mult timp în vest ca o posibilă platformă pentru o invazie rusă a Moldovei.

Comisia Europeană a impus vineri o amendă de 2,95 miliarde de euro companiei Google pentru practici abuzive de publicitate online.

Executivul de la Bruxelles consideră că Google a abuzat de poziția sa dominantă în domeniul tehnologiei publicitare, dăunând editorilor, agenților de publicitate și consumatorilor. Potrivit comentatorilor, mișcarea va tensiona și mai mult relația cu Washingtonul, într-un moment în care acordul comercial convenit în iulie încă nu este implementat.

După cum relatează Deutsche Welle, amenda vine în pofida amenințărilor președintelui american Donald Trump de a sancționa UE în cazul în care blocul va emite reglementări care afectează marile companii tehnologice din SUA. Trump a condamnat rapid amenda, spunând că Europa „ia practic bani care altfel ar merge către investiții și locuri de muncă americane”.

Pentru Süddeutsche Zeitung, preluat de Courrier International, această amendă este o alegere „explozivă din punct de vedere politic”. „Riscul politic care însoțește acum această sancțiune finală este cu atât mai mare” având în vedere că președintele american Donald Trump „apără acum în mod deschis companiile de tehnologie”.

„Reglementarea europeană a sectorului tehnologic este una dintre cele mai mari nemulțumiri ale lui Trump”, subliniază El País, amintind că în urmă cu două săptămâni, acesta „amenințase deja că va impune tarife suplimentare exporturilor europene ca represalii pentru reglementările digitale ale UE”.

Cotidianul spaniol notează că „aceste noi tensiuni între Washington și Bruxelles vin chiar dacă cele două părți nu au implementat încă pe deplin acordul comercial încheiat în iulie, ai cărui termeni au fost finalizați în august”.  

„Administrația Donald Trump nu și-a îndeplinit încă angajamentul de a stabili tarifele pentru mașinile europene la 15% și le menține în prezent la 27,5%”,  amintește El País.

Potrivit Financial Times, Autoritatea Europeană pentru Concurență plănuise inițial să anunțe amenda împotriva Google încă de luni, dar decizia a fost „anulată în ultimul moment de comisarul pentru comerț, Maros Sefcovic, potrivit unor persoane familiarizate cu situația”. Acesta era îngrijorat de impactul tarifelor americane asupra sectorului auto european.

The New York Times notează că ”reglementarea agresivă a industriei tehnologice de către Uniunea Europeană a fost o sursă majoră de dispută cu Statele Unite. Apple, Meta și X au făcut, de asemenea, obiectul unor investigații recente. Administrația Trump consideră politicile ca fiind nedrept punitive față de firmele americane. Săptămâna trecută, președintele Trump a amenințat cu tarife vamale împotriva țărilor care vizau companiile tehnologice americane, fără a menționa în mod specific Uniunea Europeană”.

Potrivit Euronews, Statele Unite ar putea acționa ”în conformitate cu Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974, prin care Statele Unite pot impune sancțiuni țărilor străine ale căror acțiuni sunt considerate „nejustificate” sau „nerezonabile” sau care pun o povară asupra comerțului american”.

Și, după cum explică expertul consultat de Axios, „Amenda poate părea usturătoare, dar pentru o companie despre care se crede că va genera venituri din publicitate de peste 223 de miliarde de dolari anul viitor, este mai puțin o lovitură decisivă și mai degrabă o lovitură de control din partea autorităților

„Adevărata semnificație constă în semnalul că Bruxelles-ul este dispus să treacă de la amenzi la remedii structurale.”

Comisia Europeană a dat undă verde procesului de ratificare a acordului de liber schimb cu statele sud-americane din blocul Mercosur. Acordul, în negociere din 1999, va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Dar este și un răspuns la practicile din ce în ce mai agresive ale lui Donald Trump.

O înțelegere reciproc avantajoasă, comentează La Croix:

„În majoritatea țărilor, comerțul internațional servește la asigurarea surselor de creștere. Acest lucru este valabil și pentru Franța, care, cu toate acestea, s-a opus vehement acordului cu Mercosur.

Parisul a apărat acele sectoare ale industriei agricole și alimentare care, fără îndoială, vor fi afectate negativ odată ce acesta va intra în vigoare. Alte sectoare, însă, vor beneficia.

Într-o lume în care puterile prădătoare încearcă să-și impună interesele în mod unilateral, acordul UE-Mercosur arată că este posibil să se negocieze termeni avantajoși, apărându-se în același timp propriile principii. Acest lucru este într-adevăr încurajator.”

Publicația poloneză Polityka avertizează însă că „temerile fermierilor cu privire la concurența din sectorul cărnii de vită, al păsărilor de curte și al zahărului, mai ieftine, sunt principalul motiv din spatele reticenței Franței, Italiei, Poloniei și Austriei de a semna documentul.  

Convingerea Franței, a doua cea mai mare economie a UE, va fi cea mai dificilă provocare pentru Bruxelles. Germania este foarte dornică să liberalizeze comerțul cu America Latină (conform motto-ului „Carne de vită latio-americană în schimbul mașinilor germane”), dar, în același timp, Berlinul nu vrea să treacă peste Paris în această chestiune.”

Ziarul german Handelsblatt consideră că, ”acum Comisia și statele trebuie să profite la maximum pentru a ajunge la noi acorduri, în special cu India, unul dintre partenerii strategici cheie ai următoarelor decenii.

La fel de crucial este progresul cu economiile dinamice din Asia de Sud-Est: Indonezia, Filipine, Malaezia și Thailanda. UE negociază cu toate aceste țări de ani de zile - dar nu își poate permite încă 26 de ani de negocieri.

Europa nu trebuie să mai piardă timpul. Ratificarea Mercosur ar fi un progres, dar India și Asia de Sud-Est vor fi adevăratul test pentru a vedea dacă UE poate oferi o alternativă autentică la protecționismul lui Donald Trump.” (Sursa: Eurotopics)

Iar pentru Le Monde, ”textul semnat între piața comună sud-americană și Uniunea Europeană arată că Europa este slăbită de dezintegrarea relației sale cu Statele Unite și trebuie să găsească alternative cu prețul unor compromisuri care preocupă în mod special lumea agricolă.

Țările Mercosur, la fel ca Cei 27, sunt acum vulnerabile la capriciile unui președinte american capabil să impună tarife vamale celor care refuză să jure credință.

Confruntate cu această nouă situație, cele două blocuri sunt împinse să coopereze. Nu mai este vorba doar de extinderea comerțului pentru a stimula creșterea economică, ci de continuarea existenței într-un mediu din ce în ce mai ostil”.

China a sărbătorit miercuri cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei cu o paradă militară masivă. ”Lumea se confruntă din nou cu alegerea între război și pace”, a avertizat președintele Chinei, Xi Jinping. Printre cei prezenți s-au numărat liderul rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong-un. Presa internațională analizează situația.

Süddeutsche Zeitung concluzionează: „Rachete hipersonice și drone subacvatice: China vrea să arate cât de modernă a devenit armata sa – și să insufle frică vecinilor săi din Pacific. În special Taiwanului”.

Această „paradă militară pe care China o pregătește de luni de zile”, a fost și un „avertisment pentru restul lumii cu privire la noua sa armată avansată și hipertehnologizată”, scrie și El Mundo.

Pentru The Times, „Principalul destinatar al imaginilor cu noi rachete hipersonice, avioane de vânătoare și drone este Washingtonul.

Citeste siBeijing: Defilare militară gigantică, în Piaţa Tiananmen (FOTO)

Multe dintre armele care au circulat prin Piața Tiananmen sau au zburat în formație deasupra acesteia sunt sisteme «anti-acces», menite să împiedice marina și forțele aeriene ale Statelor Unite să utilizeze apele și spațiul aerian din jurul Taiwanului, în cazul în care administrația Trump sau succesoarea sa vor lua în considerare contestarea unei invazii chineze.

Dacă Taiwanul și cei 23 de milioane de locuitori ai săi cad în poala domnului Xi ca niște fructe coapte prin coerciție economică și politică, cu atât mai bine. Dar dacă nu, spune parada, Armata Populară de Eliberare este pregătită.” (Sursa: Eurotopics).

La Stampa, ziar italian preluat de Eurotopics, face bilanțul:

„Summitul de la Tianjin și parada militară de la Beijing au ca scop transmiterea unui singur mesaj: diplomație și putere, pentru a arăta că nu se mai negociază ordinea globală doar în Occident. (...) Beijingul a fost un jucător decisiv în trecut, este o mare putere în prezent și, din acest motiv, își propune să contribuie la modelarea viitorului lumii.”

The Washington Post amintește avertismentul președintelui SUA potrivit căruia „avem cele mai puternice forțe militare din lume, de departe, și ei nu le-ar folosi niciodată pe ale lor împotriva noastră. Credeți-mă, acesta ar fi cel mai rău lucru pe care l-ar putea face”, notează ziarul american, sugerând că Trump ”a fost deranjat de puterea de foc afișată”. El i-a trimis un mesaj lui Xi Jinping prin intermediul Truth Social: „Transmiteți cele mai calde salutări lui Vladimir Putin și Kim Jong-un în timp ce conspirați împotriva Statelor Unite ale Americii”.

Dar, după cum remarcă Libération, ”China a rezistat tarifelor impuse de către Statele Unite după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Iar de la Beijing, Vladimir Putin nu a dat niciun semn că este pregătit să cedeze presiunilor președintelui american de a opri luptele din Ucraina, în ciuda întâlnirii dintre cei doi președinți din 15 august din Alaska. În schimb și-a arătat bunele relații cu Xi Jinping încă de la sosirea sa în China, duminică”.

Liderii Chinei, Rusiei și Indiei au transmis un mesaj direct de unitate la reuniunea Organizației de Cooperare Shanghai, care a avut loc în orașul chinez Tianjin. Miercuri este programată o paradă militară gigantică la Beijing, pentru a celebra a 80-a aniversare a capitulării Japoniei. Comentatorii văd o încercare clară a celor trei puteri de răsturnare a ordinii globale și a dominației Occidentului. Iar Donald Trump a contribuit la aceasta.

Potrivit publicației franceze Challenge, ”a fost pentru prima dată în șapte ani când liderul a ceea ce este acum cea mai populată țară din lume a călătorit la Beijing pentru această reuniune la nivel înalt, care întruchipează efectiv un front de opoziție față de Donald Trump.

Acest lucru nu a împiedicat ca printre invitați să se afle și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care conduce o țară pilon NATO.

Fotografiile de la summit îi arată pe acești lideri autoritari râzând și glumind, cu prezența suplimentară a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care nu ezitase deja să participe la summitul BRICS Kazan de anul trecut, organizat de Vladimir Putin, pus sub acuzare pentru crime de război de către Curtea Penală Internațională înființată de Națiunile Unite”.

”O nouă ordine globală? Modi, Putin și Xi oferă o imagine a ceea ce ar putea fi în viitor”,

titrează The Irish Times.

Ziarul irlandez amintește că ”SUA au impus o taxă vamală de 50% pentru bunurile indiene, acuzând New Delhi că susține războiul lui Putin în Ucraina prin importul de petrol rusesc. Trump l-a antagonizat, de asemenea, pe Modi, susținând că a negociat sfârșitul unui scurt conflict armat dintre India și Pakistan în mai 2025 și găzduindu-l pe liderul militar al Pakistanului la Casa Albă”.

La Repubblica explică jocul Chinei:

„Timpul este de partea Beijingului, care și-a stabilit un orizont de zece ani pentru a redeveni Regatul Mijlociu și a lăsa în urmă lungul secol al Occidentului. Pentru a înțelege de unde vine convingerea moștenitorului lui Mao cu privire la inexorabilitatea proiectului eurasiatic, trebuie să începem cu cifrele: luate împreună, cele zece țări membre ale SCO reprezintă 80% din masa terestră a lumii, 40% din populația sa și 22,5% din PIB-ul său. Împreună cu cel al celorlalte țări BRICS - alianța economică co-condusă și de China - aceasta reprezintă mai mult de jumătate din bogăția globală.”

”Într-o singură vară, Trump a distrus decenii de apropiere de India”, scrie jurnalistul și eseistul Kapil Komireddi în paginile ziarului The New York Times.

”Umilindu-l pe Narendra Modi, Donald Trump a deteriorat relația Washingtonului cu New Delhi pentru o lungă perioadă. Drept urmare, India, care trebuia să servească drept contrapondere față de China, este împinsă în brațele vecinului său mai mare.

Această ruptură bruscă are consecințe de amploare. Insultele lui Trump au reușit să unească partidele politice din India, cunoscute pentru confruntarea lor constantă - o realizare deosebit de uimitoare sub președinția Modi, care a contribuit la divizarea până la punctul de a submina orice consens politic.

India se amăgise pe sine, crezând că se bucură de o imunitate specială în virtutea presupusei relații speciale dintre Trump și Modi, doi lideri cu egouri umflate care combină strâns diplomația internă cu simpatiile personale.

În tabăra președintelui indian, toată lumea era convinsă că Donald Trump va pune presiune pe dușmanii Indiei și va accelera creșterea țării. Trump a distrus, aproape peste noapte, imaginea pe care Modi și-o construise cu răbdare ca om de stat respectat la nivel global”.

Sudul global strânge rândurile, pe măsură ce Statele Unite sub Donald Trump se îndepărtează de Europa. La reuniunea Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Tianjin, gazda Xi Jinping a cerut o mai mare unitate între membri și a anunțat un program cuprinzător de creditare. Printre participanți s-au numărat președintele rus Vladimir Putin. Presa internațională analizează situația.

”Beijingul se profilează ca un al doilea centru de putere globală”, observă ziarul italian Corriere della Sera, citat de Eurotopics,

„Prezența lui Modi, Putin și a altora, precum președintele turc Erdoğan și președintele iranian Masoud Pezeshkian, i-a oferit lui Xi Jinping oportunitatea de a-și relansa ideea unei alternative la ordinea mondială occidentală. ... La cina de gală, președintele chinez a subliniat convergența intereselor dintre țările «Sudului global»,.”

Însă contururile alianței sunt încă neclare, notează ziarul german Handelsblat, observând slăbiciunile grupului:

„Diferențele dintre India și China, neîncrederea republicilor din Asia Centrală față de Kremlin, conflictul dintre Pakistan și India: Occidentul poate folosi toate acestea pentru a menține deschise liniile de falie din cadrul alianței. SCO este încă mai degrabă un mozaic fragil decât un bloc monolitic.”

Iar Financial Times consideră că prezența lui Vladimir Putin „subminează imaginea pe care Beijingul dorește să o proiecteze ca mare campion al stabilității și multilateralismului”.

”Umilită de Donald Trump, India își relansează relațiile cu China”, titrează Le Monde.

”Încolțit de sancțiuni vamale americane luate brusc – penalități de 50% pentru produsele indiene, tarife motivate, potrivit președintelui Donald Trump, de importurile de petrol rusesc – prim-ministrul indian Narendra Modi a decis să se apropie de Beijing, rivalul și dușmanul său”.

”În mijlocul unui conflict comercial cu Washingtonul, strângerea de mână este încărcată de simbolism”, consideră Le Figaro.

 

Dar ”deși tensiunile dintre cele două puteri nucleare s-au relaxat (...), punctele de dispută rămân.

În 2020, cele două armate s-au ciocnit în apropierea regiunii indiene Ladakh, lăsând cel puțin 24 de morți pe câmpul de luptă. Iar anul trecut, India a înregistrat un deficit comercial de 99 de miliarde de dolari cu China”

 

mai scrie ziarul francez.

A fost „un summit prezentat pe scară largă ca o oportunitate unică pentru China de a-și etala aura geopolitică”, comentează ziarul japonez Nikkei Asia, preluat de Courrier International.

Liderul de la Beijing a pledat pentru „o lume multipolară bazată pe egalitate și ordine”.

„India este piatra de temelie a strategiei americane de a împiedica China să domine Asia”

notează The Wall Street Journal. ”Cu toate acestea, relațiile cu India au devenit ”execrabile de la decizia republicanului de a impune tarife punitive de 50% din cauza achizițiilor masive de petrol din Rusia (...).

Washingtonul nu dă nici cel mai mic semn de dorință de a-și schimba poziția și niciun prim-ministru al Indiei, cea mai mare democrație din lume, nu își poate permite să ignore opinia publică”.

A fost un eveniment conceput, așa cum explică Foreign Policy, „atât pentru Statele Unite, Japonia, Taiwan și alte țări de la granițele maritime ale Chinei, cât și pentru spectatorii chinezi”, dar și ca o modalitate prin care Xi Jinping (...) a face mai mult loc Chinei”.