Revista presei internaționale

Scandal în Italia după ce un forum pentru adulți a publicat fotografii false ale unor celebrități italiene. Imaginile au fost modificate prin tehnologia deep fake. Printre victime s-a numărat și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni. Comentatorii amintesc însă că fotografiile a mii și mii de femei anonime au fost furate în decursul anilor și publicate pe asemenea forumuri, fără ca autoritățile să intervină.

După cum comentează Euractiv, Phica.eu este un forum pentru adulți și a fost folosit pentru a distribui fotografii ale femeilor fără consimțământul lor, uneori modificându-le și însoțindu-le cu comentarii obscene sau violente.

Pe site au apărut mai multe fotografii ale unor personalități publice italiene, inclusiv prim-ministra Giorgia Meloni, lidera opoziției Elly Schlein și influencera Chiara Ferragni.

Fotografiile surprinse în timpul diverselor apariții televizate au fost modificate pentru a apărea pe site, însoțite de ceea ce a fost descris drept o „listă lungă de comentarii obscene”.

Potrivit Euronews, ”scandalul care a implicat forumul online Phica, al cărui nume este un joc din cuvântul italian pentru vagin, a implicat fotografii neautorizate cu europarlamentara Alessandra Moretti, care a depus o plângere la poliție.

Forumul Phica, s-a închis după ce s-a confruntat cu reacții negative”.

La Stampa relatează că acum, utilizatorii Phica.eu imploră administratorii: „Ștergeți comentariile noastre”. Ei se confruntă cu riscuri mari.

”Administratorii forumului și comentatorii se ascund în spatele anonimatului. Dar cei care comentează într-un mod ofensator sunt expuși unui risc legal foarte serios”.

The Independent notează că ”Progresele în domeniul inteligenței artificiale înseamnă că deepfake-urile nu doar că au devenit comune, ci și din ce în ce mai realiste. O serie de celebrități au fost, de asemenea, vizate de cei care realizează videoclipuri și imagini deepfake.

Vedeta pop americană Taylor Swift a fost probabil cea mai cunoscută persoană afectată de pornografia deep fake atunci când imagini cu conținut sexual explicit au fost distribuite pe rețelele sociale și în camerele de chat”.

O platformă pentru promovarea misonigismului

Revista frenceză Le Point citează o avocată care se ocupă de dosar, potrivit căreia ”în aceste cazuri, este dificil să obții condamnări penale, mai ales că administratorii platformelor în cauză sunt în străinătate sau au sediul în străinătate”. Avocata consideră că este mai eficient „să se intervină la nivel cultural și de asemenea, politic”.

Însă publicația franceză amintește că Giorgia Meloni a fost criticată în trecut pentru lipsa sa de angajament în abordarea cauzelor violenței bazate pe gen.

Deutsche Welle amintește că ”guvernul Italiei a aprobat în martie un proiect de lege care introduce pentru prima dată definiția legală a feminicidului în legislația penală a țării și îl pedepsește cu închisoare pe viață, dar proiectul de lege nu a fost încă aprobat.

Opoziția de centru-stânga a țării a lăudat legea, dar a subliniat și că sursele economice, educaționale și culturale ale sexismului și misoginismului din Italia rămân neabordate”.

Iar EU Observer atenționează că ”sfera digitală a oferit pur și simplu misoginismului o nouă platformă. A fost nevoie ca politiciene și influencere să facă publică situația pentru ca problema să fie tratată ca fiind serioasă. Între timp, femei obișnuite, ale căror fotografii au fost furate ani de zile, au depus plângeri care nu au dus nicăieri.

Presa internațională a reacționat imediat după ce atacurile aeriene rusești de miercuri noaptea au lovit capitala Ucrainei, ucigând 14 persoane. Printre clădirile afectate s-au numărat misiunea diplomatică a Uniunii Europene și sediul British Council.

Politico titrează: ”Putin sfidează presiunile pentru pace cu un atac masiv asupra misiunii UE din Kiev”.

Potrivit publicației europene, ”atacul asupra Kievului a avut loc în aceeași zi în care miniștrii apărării din UE urmau să sosească la Copenhaga pentru a discuta despre cum să pună mai multă presiune asupra Rusiei atât prin sancțiuni, cât și prin sprijin pentru Ucraina”.

 

Euronews vorbește despre ”unda de șoc” declanșată de atacul rusesc.  

”Convenția de la Viena din 1961 prevede protecția spațiilor diplomatice și consulare împotriva intruziunii sau deteriorării, deși nu este neobișnuit ca aceste clădiri să fie afectate în timpul de război. Kremlinul a demonstrat un dezinteres constant față de respectarea regulilor internaționale pe tot parcursul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei”.

 

Deutsche Welle informează că ”ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit atacurile Rusiei asupra Kievului un „act teribil” care arată că președintele rus Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace sau chiar de un armistițiu”.

„El continuă ceea ce a făcut tot timpul: atacă Ucraina, ucide civili ucraineni și este un imperialist la apogeul său”, a adăugat el.

 

Euractiv notează că ”Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, în ciuda eforturilor tot mai mari ale Occidentului de a ajunge la o soluționare diplomatică a războiului.

Însă aceste eforturi au stagnat în ultimele săptămâni, Moscova refuzând să accepte o întâlnire bilaterală între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin - în ciuda sprijinului lui Zelenski pentru această idee și a îndemnurilor repetate ale președintelui american Donald Trump către ambele părți de a ajunge la o soluționare diplomatică”.

 

Ziarul britanic The Independent informeazăp că ”Sir Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea păcii” după ce Rusia a lansat două rachete asupra unei clădiri a British Council din Kiev.

British Council, care oferă programe în limba engleză ucrainenilor din capitală, a declarat că birourile sale au fost „grav avariate” și un paznic de noapte a fost rănit. În iunie, Moscova le-a interzis cetățenilor să colaboreze cu consiliul, susținând că acesta este o fațadă pentru spionii britanici”.

 

Iar Le Figaro informează că, în contextul loviturilor, ”Ursula von der Leyen și-a anunțat, de asemenea, intenția de a vizita țările UE care se învecinează cu sau sunt situate în apropierea Belarusului și Rusiei pentru a le transmite „deplina solidaritate” a UE. Ea va călători în Letonia vineri, apoi în Finlanda, înainte de a se îndrepta spre Estonia sâmbătă. Duminică, dna von der Leyen va vizita Polonia, apoi Bulgaria, înainte de a face opriri finale luni în Lituania și România”.

Președintele Donald Trump amenință cu tarife vamale asupra țărilor care, în opinia sa, discriminează tehnologia americană. Este vizată îndeosebi legislația europeană a piețelor și serviciilor digitale, apreciază comentatorii.

Potrivit The Guardian, amenințarea pune presiune asupra Regatului Unit și a UE, ambele având acorduri comerciale de dată recentă cu SUA. UE a implementat reglementări pentru a limita puterea marilor companii de tehnologie prin intermediul Legii privind serviciile digitale, iar mai multe state membre, inclusiv Franța, Italia și Spania, au instituit taxe pe serviciile digitale.

UE se opune lui Trump: Reglementarea tehnologiei este dreptul nostru „suveran”, titrează Politico, reluând o declarație a unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Legea privind piețele digitale (DMA), alături de legea privind serviciile digitale (DSA), este o piatră de temelie a politicii digitale a UE. În timp ce DSA stabilește obligații pentru platformele online cu privire la aspecte precum dezinformarea și siguranța copiilor, DMA analizează așa-numitele firme de tip „gatekeeper” - giganți tehnologici precum Google, Apple, Meta, Amazon, Microsoft și TikTok - cârora le cer să își deschidă serviciile și să asigure o concurență loială.

Potrivit Euronews, ”poziția lui Trump amenință să zădărnicească progresele realizate împreună cu partenerii europeni în ceea ce privește reducerea fricțiunilor comerciale.

UE și SUA au făcut progrese în ceea ce privește pactul lor comercial, anunțat inițial pe 27 iulie, susținând că vor aborda barierele nejustificate în calea comerțului transatlantic. Acordul deschide calea pentru reducerea tarifelor la anumite bunuri și sectoare.

Chiar și așa, blocul format din 27 de membri și-a exprimat reticența în a face concesii în ceea ce privește reglementările digitale”.

Le Monde amintește că, ”de la revenirea la președinție în ianuarie, Trump a impus tarife vamale atât aliaților, cât și concurenților, cu rate variabile.

Trump a folosit tarifele vamale ca mijloc de a urmări diverse obiective. O dublare a tarifelor vamale americane asupra produselor indiene urmează să intre în vigoare în această săptămână din cauza achiziției de petrol rusesc - o sursă cheie de venit în războiul Moscovei din Ucraina”.

The New York Post scrie, citând o relatare a agenției Reuters ,că ”în culise, oficialii Casei Albe au analizat sancțiunile împotriva oficialilor Uniunii Europene și ai statelor membre responsabile de Legea Serviciilor Digitale”.

Oficialii Departamentului de Stat nu au luat încă o decizie cu privire la impunerea acestor sancțiuni, care ar putea lua forma unor restricții de vize, au declarat sursele.

Cel puțin 19 persoane, între care cinci jurnaliști, au fost ucise de lovituri israeliene asupra Spitalul Nasser din Khan Younis – unul dintre puținele rămase în Gaza. Bombardarea spitalului și moartea jurnaliștilor au stârnit numeroase comentarii în presa internațională.

După cum notează FirstPost, „incidentul survine la doar câteva săptămâni după ce Israelul i-a ucis pe proeminentul corespondent Al Jazeera, Anas Al-Sharif, și pe alți patru jurnaliști într-un atac în fața Spitalului al-Shifa din orașul Gaza. Israelul a susținut ulterior că Al-Sharif lucra pentru Hamas, lucru negat de Al Jazeera”.

 

Într-o scrisoare adresată prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și conducerii militare, Reuters și AP și-au exprimat „indignarea” și au cerut o anchetă rapidă și transparentă.

 

„Suntem indignați că jurnaliști independenți s-au numărat printre victimele acestui atac asupra spitalului, o locație protejată de dreptul internațional”, se arată în scrisoare.

 

Pe aceeași temă, National Public Radio din Statele Unite arată îndoieli cu privire la modul în care Israelul investighează acțiunile militare. Postul de radio citează scrisoarea celor două agenții internaționale potrivit cărora „disponibilitatea și capacitatea [armatei israeliene] de a se autoinvestiga în incidentele din trecut au dus rareori la clarificări și acțiuni, ridicând semne de întrebare serioase, inclusiv dacă Israelul vizează în mod deliberat transmisiunile în direct pentru a suprima informațiile”.

 

 

Liberation își exprimă, de asemenea scepticismul cu privire la o anchetă israeliană asupra evenimentelor.

 

„Indiferent de rezultatul acestei anchete, dacă războiul continuă în Fâșia Gaza, în curând nu vor mai rămâne martori care să relateze despre el. Potrivit organizațiilor, între 200 și 244 de jurnaliști au fost uciși în Gaza în ultimele luni”.

Același ziar mai susține că „prin interzicerea accesului în enclavă, presa internațională întâmpină din ce în ce mai multe dificultăți în a relata despre tragedia umanitară din Gaza. Singurii jurnaliști străini care au vizitat ruinele enclavei au făcut-o sub supravegherea IDF, în cadrul unor tururi organizate pentru a arăta tuneluri Hamas sau alte dovezi care ar justifica, chipurile, operațiunile sale pe această fâșie de pământ deja devastată de aproape doi ani de război. Această blocadă mediatică permite autorităților israeliene să-și promoveze propria narațiune a conflictului - în special, negând foametea și justificând toate gafele armatei sale prin eradicarea necesară a Hamas”.

 

BBC vorbește despre ziua de protest național declanșată în Israel, acțiune în cadrul căreia o importantă autostradă a fost blocată de manifestanți.

 

Aceștia solicită ajutor din partea președintelui Donald Trump pentru a finaliza un acord de încetare a focului și a-i aduce acasă pe toți cei ținuți captivi. Se crede că douăzeci de ostatici deținuți de Hamas sunt încă în viață.

 

În timp ce, potrivit relatării CNN, președintele Donald Trump rămâne convins că ”războiul din Gaza se va încheia în următoarele săptămâni, fără însă a oferi detalii specifice”.

 

Trump „a menționat eforturile trimisului special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, de a asigura eliberarea ostaticilor și de a oferi ajutor alimentar pe măsură ce criza umanitară și foametei din enclavă se agravează”.

Presa internațională analizează situația din Orientul Mijlociu după ce ONU a declarat că o parte a Fâşiei Gaza este afectată de foamete. Este pentru prima oară când este declarată starea de foamete în enclava palestiniană. De asemenea, este analizată și convocarea de către Paris a ambasadorului american Charles Kushner. Acesta a acuzat guvernul francez că alimentează antisemitismul prin criticile sale la adresa Israelului. O acuzație respinsă de Franța.

Irish Examiner observă că ”este pentru prima dată când o stare de foamete a fost confirmată oficial în regiunea Orientului Mijlociu. Este vorba de foamete manipulată, strămutare deliberată și un atac nemilos asupra unei populații prinse în capcană și terorizate. Acesta este un colaps moral de proporții epice. Această foamete este provocată de om. Ea decurge din alegeri politice.”

Iar Le Monde acuză administrația Trump că  oferă sprijin necondiționat prim-ministrului israelian.

”Această catastrofă umanitară nu s-ar fi produs niciodată dacă guvernul israelian, care se bucură de o superioritate militară covârșitoare, nu ar fi decis să folosească foametea ca armă.

Foametea din Gaza nu este ceva unic în conflictele din întreaga lume, dar este singura care este opera unui regim democratic, recunoscut ca atare de întreaga tabără occidentală”.

Apar și comentariile după ce într-un editorial publicat duminică în The Wall Street Journal, ambasadorul american la Paris, Charles Kushner a susținut că Franța nu a reușit să limiteze „o creștere dramatică a antisemitismului”.

Potrivit The New York Times, de când a preluat funcția de ambasador pe 11 iulie, Charles Kushner, fiul unor supraviețuitori ai Holocaustului, a făcut din denunțarea antisemitismului și sprijinirea Israelului elementul central al mandatului său.

ABC News amintește că  Franța găzduiește cea mai mare populație evreiască din Europa, cu aproximativ 500.000 de persoane.

Discordia diplomatică vine în contextul în care relațiile franco-americane s-au confruntat cu tensiuni în acest an, pe fondul războiului comercial al lui Trump și al unei diviziuni privind viitorul forțelor ONU de menținere a păcii în Liban.

Franța și SUA au fost, de asemenea, divizate în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina în războiul său cu Rusia, dar diviziunea s-a atenuat după ce Trump și-a exprimat sprijinul pentru garanțiile de securitate și a avut o întâlnire călduroasă cu Macron și alți lideri europeni la Casa Albă săptămâna trecută.

Dar cine este Charles Kushner? Citim în ediția online a revistei  Time.

Ambasadorul SUA în Franța, numit de președintele Donald Trump, este tatăl lui Jared Kushner, fost consilier senior al Casei Albe în timpul primului mandat al lui Trump și soțul fiicei celei mari a lui Trump, Ivanka.

Trump l-a descris pe Kushner senior drept „un lider de afaceri, filantrop și negociator extraordinar”. Kushner, în vârstă de 71 de ani, a fondat firma imobiliară Kushner Companies în 1985.

A executat doi ani de închisoare federală pentru evaziune fiscală, donații ilegale în campanie și manipulare de martori, după ce a pledat vinovat la 18 capete de acuzare în 2005. Trump l-a grațiat pe Kushner în 2020.

Ucraina a sărbătorit duminică ziua independenței, cu vagi speranțe pentru pace, după recentele convorbiri la nivel înalt. Presa internațională vorbește despre atmosfera de la Kiev și analizează mesajele liderilor occidentali.

 

După cum citim pe pagina Deutsche Welle, ”Ucraina a marcat a patra Zi a Independenței de la invazia la scară largă a Rusiei cu ceremonii solemne și o hotărâre reînnoită. La Kiev, un minut de reculegere a fost ținut în onoarea soldaților căzuți la datorie, în timp ce președintele Zelenski a jurat că nu se va preda niciodată. Premierul canadian Mark Carney a vizitat regiunea în semn de solidaritate, subliniind necesitatea unor garanții de securitate”.

 

The New York Times spune că Zelenski a marcat Ziua Independenței cu diplomație și un apel pentru pace.

”Liderul ucrainean a purtat discuții cu prim-ministrul canadian Mark Carney și cu trimisul președintelui Trump, Keith Kellogg, în contextul eforturilor diplomatice continue de a pune capăt războiului.

Nu este clar unde vor duce recentele eforturi diplomatice depuse de dl Trump pentru a pune capăt celui mai sângeros război din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, iar experții spun că majoritatea ucrainenilor se îndoiesc că Rusia este sinceră în încercarea de a pune capăt conflictului”.

 

”Zelenski promite să continue luptele în timp ce Ucraina a sărbătorit Ziua Independenței”, transmite BBC.

 

„Ucraina nu a câștigat încă, dar cu siguranță nu a pierdut”, a spus Zelenski, potrivit BBC.

 

Remarcile au venit după ce Moscova a declarat că Ucraina a atacat instalațiile energetice rusești peste noapte, dând vina pe atacurile cu drone pentru un incendiu la o centrală nucleară din regiunea sa de vest Kursk.

 

Euronews a văzut ”o sărbătoare dulce-amăruie pentru refugiații ucraineni”. Conform ONU, există 5,6 milioane de ucraineni în afara țării sfâșiate de război. Unii dintre ei și-au prins deja rădăcini, alții intenționează să se întoarcă în patria lor imediat ce va fi sigur pentru ei.

 

Newsweek notează că liderul ucrainean a apreciat „cuvintele calde adresate de Trump poporului ucrainean” și că SUA „stau umăr la umăr alături de Ucraina în apărarea a ceea ce este mai valoros: independența, libertatea și pacea garantată”.

 

 

CNN remarcă faptul că în ajunul Zilei Independenței, Rusia a lansat 72 de drone și o rachetă balistică spre Ucraina, majoritatea fiind doborâte, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene.

 

”Bombardamentele intense au continuat în ultimele zile, în ciuda întâlnirii dintre Trump și Putin din Alaska, care s-a încheiat fără un acord concret”.

 

Le Figaro reia declarația președintelui Zelenski potrivit căreia ”prezența trupelor aliate pe teren în cazul unui armistițiu este „importantă” pentru Kiev.

Prim-ministrul canadian, Mark Carney, a declarat că ”nu este de datoria Rusiei să decidă ce garanții de securitate ar putea solicita Ucraina de la aliații săi occidentali pentru a pune capăt războiului”.

Armata israeliană a început o ofensivă al cărei scop este cucerirea orașului Gaza. În același timp, guvernul lui Benjamin Netanyahu a aprobat un vechi și controversat plan de construcție a 3.500 de locuințe evreiești în Cisiordania. Presa internațională evaluează consecințele.

Reuters vorbește despre un plan israelian condamnat pe scară largă, care ar străpunge teritoriul pe care palestinienii îl doresc pentru statul lor.

„Aprobarea proiectului, denumit E1, ar separa Cisiordania de Ierusalimul de Est. Soluția celor două state, veche de decenii, prevede un stat palestinian în Ierusalimul de Est, Cisiordania și Gaza, coexistând cu Israelul.

Capitalele occidentale și grupurile de militante s-au opus proiectului de colonizare din cauza îngrijorărilor că acesta ar putea submina un viitor acord de pace cu palestinienii”.

 

The Conversation amintește că de fiecare dată când au fost propuse astfel de planuri, ele au fost întâmpinate cu condamnări atât interne, cât și internaționale. „Pe 9 iunie 2023, planificarea a fost amânată „pe termen nelimitat” în urma unei convorbiri telefonice între premierul Beniamin Netanyahu și secretarul de stat al lui Joe Biden, Antony Blinken”.

 

După cum amintește Newsweek, „aprobarea vine în contextul în care palestinienii se confruntă cu provocări tot mai mari în Cisiordania. Războiul din Gaza a atras atenția internațională, dar în Cisiordania violența și strămutarea populației au crescut. În ultimele luni, s-a înregistrat o creștere a atacurilor coloniștilor asupra comunităților palestiniene, a raidurilor militare precum și a atacurilor palestiniene care vizează israelienii. Peste 700.000 de coloniști israelieni locuiesc acum în Cisiordania și Ierusalimul de Est”.

 

Vorbind despre ofensiva israeliană în Gaza, CNN precizează că „planurile au stârnit o condamnare crescândă atât la nivel internațional, cât și intern, din cauza temerilor că criza umanitară și foametea din Gaza se vor agrava - și că viețile ostaticilor rămași vor fi puse în pericol în continuare de o operațiune militară extinsă”.

 

„Israelul știe că orice nouă campanie majoră va avea consecințe grave”, analizează The Guardian.

„Având în vedere diviziunile profunde din cadrul societății israeliene, cu aproximativ 400.000 de oameni care au demonstrat recent în favoarea unui acord de încetare a focului și a eliberării celor 20 de ostatici rămași în viață în Gaza, este dificil să analizezi detaliile politice ale planurilor lui Netanyahu.

Pe de o parte, membrii de extremă dreapta ai coaliției sale au amenințat din nou că vor pleca în cazul unei încetări a focului, cerând cucerirea întregii fâșii Gaza. Pe de altă parte, discuțiile de încetare a focului continuă.

Orice ofensivă ar fi văzută de comunitatea internațională drept ceea ce este: cea mai cinică dintre mișcări care ar duce la o catastrofă umanitară și mai profundă – dacă așa ceva poate fi măcar imaginat”.

Este posibilă o întâlnire față în față între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său rus Vladimir Putin? Întrevederea este cerută insistent de președintele SUA dar comentatorii își exprimă scepticismul.

„Speranțele au crescut”, crede Le Monde. Aceasta, după ce „Trump a declarat că a vorbit telefonic cu omologul său rus, Putin – pe care l-a întâlnit în Alaska săptămâna trecută – în urma unei întâlniri «foarte bune» cu europenii și președintele ucrainean la Casa Albă.

Ar fi prima întâlnire dintre liderii rus și ucrainean de la invazia Moscovei de acum aproape trei ani și jumătate, în timp ce Trump încearcă să-și respecte promisiunea de a pune capăt rapid războiului”.

 

Dar, după cum observă BBC, Kremlinul minimizează discuțiile cu Zelenski, în timp ce Trump avertizează că Putin ar putea să nu vrea să încheie un acord.

„Președintele rus i-a spus luni lui Trump că este «deschis» ideii unor discuții directe cu Ucraina, dar a doua zi, ministrul de externe, Serghei Lavrov, a diluat acest angajament deja vag.

Orice întâlnire ar trebui pregătită «treptat... începând cu nivelul experților și apoi parcurgând toți pașii necesari», a spus el, repetând o linie frecvent neangajantă a Kremlinului”.

 

Der Spiegel crede că Putin nu se va întâlni prea curând cu Zelenski.

„Președintele SUA anunță un summit rapid între Putin și Zelenski. Dar Trump pur și simplu nu înțelege pe deplin conflictul: Șeful Kremlinului are alte planuri - și continuă să acționeze brutal în Ucraina”.

 

Axios arată ce anume ce împiedică summitul de pace Rusia-Ucraina invocat de Trump.

„Putin a început acest război urmărind schimbarea regimului la Kiev și a efectuat o serie de tentative de asasinat asupra lui Zelenski în anii următori, potrivit serviciilor de securitate ale Ucrainei.

Putin a încetat să mai vorbească atât de mult despre «denazificare» ca obiectiv de război, dar s-ar putea să fie reticent în a arăta Ucrainei sau lui Zelenski personal respectul de a sta la masă ca egali.

Mulți oficiali europeni și ucraineni suspectează, de asemenea, că Putin încearcă să câștige timp, în loc să caute în mod activ un acord.

Prin urmare, din perspectiva sa, el pare a fi de acord în principiu cu Zelenski pentru o întâlnire, dar nu se grăbește să o înscrie în calendar”.

 

„Chiar va fi de acord Vladimir Putin cu o întâlnire cu Volodimir Zelenski?” – se întreabă Le Figaro.

Expertul în problemele Rusiei consultat de ziar spune că nu ar fi surprins să vadă propunerea unei întâlniri, inițial între prim-miniștri sau șefi de parlament, pentru a pregăti terenul și a găsi un compromis cu privire la locația summitului prezidențial.

 

Iar The Conversation crede că pacea rămâne în suspensie.

„Conform remarcilor consilierului de politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, postate pe site-ul oficial al Kremlinului, Rusia ar lua în considerare «posibilitatea de a ridica nivelul reprezentanților partidelor ucrainean și rus». Declarația sa nu confirmă, dar nu exclude, posibilitatea unui summit Zelenski-Putin.

Și, în ciuda optimismului inițial cu privire la garanțiile de securitate, nu s-au luat angajamente ferme, Zelenski menționând doar «semnalul important din partea Statelor Unite»”.

Presa internațională continuă să analizeze consecințele summitului de la Washington. Ucraina a obținut o victorie diplomatică, dar chestiunea garanțiilor de securitate rămâne neclară, constată comentatorii.

Le Monde observă că, „după fiascoul din Alaska, ce era mai rău a fost evitat: frontul transatlantic, pe care președintele Putin visează să-l vadă prăbușindu-se, a fost păstrat, cel puțin în aparență. Dar mai este mult de lucru pentru a transforma «convergența» menționată de președintele Macron în acțiune comună pentru salvarea Ucrainei”.

 

După cum comentează Politico, „această orientare mai serioasă a conversației privind garanțiile de securitate stârnește în mod clar o oarecare neliniște la Kremlin.

Și, aproape sigur, Kremlinul a fost nemulțumit să-l audă pe Trump reiterând poziția lui Zelenski, conform căreia punctul de plecare pentru orice discuții despre teritoriu ar trebui să se bazeze pe liniile frontului existente - mai degrabă decât de a se trece dincolo de ele”.

 

El Mundo, citat de Eurotopics, avertizează că „președintele ucrainean se confruntă, aparent, cu o decizie extrem de complexă: fie menține integritatea teritorială a țării sale, fie asigură supraviețuirea statului ucrainean prin acceptarea de a ceda teritorii în schimbul unui anumit grad de protecție din partea UE și a SUA.

Disponibilitatea Washingtonului de a discuta cu Ucraina despre «garanții» a adus o ușurare, dar nu poate ascunde prețul ridicat pe care Europa ar trebui să-l plătească pentru pace, conform ideilor Kremlinului: consolidarea unei anexări ilegale care subminează principiul inviolabilității frontierelor și legitimează cruciada lui Putin. ... Orice pas către pace este binevenit. Dar puterea Rusiei de a-și dicta condițiile obligă Europa să susțină Ucraina și să-și protejeze propria securitate prin creșterea cheltuielilor militare, acum mai mult ca niciodată.”

 

Ziarul De Standaard concluzionează că președintele SUA tocmai și-a anunțat aliații că acesta nu este războiul Americii:

„Când Putin a vorbit în Alaska despre cauzele războiului, el făcea, fără îndoială, referire la aversiunea sa față de cultura occidentală și europeană «decadentă». Trump nu se simte vizat de o astfel de declarație de război. America sa nu mai face parte din acest Occident care trebuie apărat.

Această ruptură a plutit ca o umbră întunecată deasupra mesei negocierilor, fără nicio laudă la adresa NATO. SUA și Europa au acum puține lucruri în comun de apărat. Într-un astfel de context, întrebarea este cum poate Trump să ofere «garanții de securitate» credibile, de nezdruncinat și durabile?” (Sursa: Eurotopics).

 

Potrivit comentatorului revistei Time Magazine, ”Trump nu a avansat nicio opțiune clară pentru avansarea procesului de pace dincolo de ultima etapă a obstrucționismului rusesc.

În ceea ce privește chestiunea crucială a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, Trump a părut, de asemenea, mult mai circumspect, pe măsură ce lunga zi de negocieri s-a încheiat”.

 

Ucraina are motive să spere, este de părere The Daily Telegraph:

„Prin comparație cu summitul derutant din Alaska, alianța europeană a obținut câștiguri strategice importante.

În mod crucial, Zelenski a părut să-l convingă pe președinte că este cu adevărat interesat de pace, nu de blocajul pe care Trump l-a invocat pe nedrept ultima dată. Dacă Alaska a fost o demonstrație rușinoasă de prietenie față de tiranul sângeros al Kremlinului, ziua de luni ar putea fi considerată o victorie diplomatică discretă pentru Ucraina.”

Summitul de la Washington s-a încheiat azi noapte târziu, presa internațională a reacționat imediat. O întâlnire pozitivă, dar mai sunt multe obstacole în calea păcii, observă comentatorii.

Diplomați chestionați de CNN nu-și amintesc de un alt exemplu de președinți și prim-miniștri care și-au bulversat programul spre a se grăbi să meargă la Washington pentru discuții de urgență.

Rolul Statelor Unite în garanțiile de securitate pentru Ucraina a fost în centrul discuțiilor de luni.

The Hill observă că deși ”muzica de atmosferă a fost pozitivă luni,  rămân obstacole uriașe în calea păcii”.

Potrivit publicației din capitala Statelor Unite, ”faptul că liderii europeni au venit la Washington ca întăriri pentru Zelenski a fost unul dintre cele mai notabile elemente ale zilei.

În general, au reușit să-și îndeplinească cele două obiective interconectate: să se asigure că nu se va repeta umilința anterioară a președintelui ucrainean în Biroul Oval și să apere interesele Kievului pe scară largă.

Un subiect central al întâlnirii dintre Trump și Putin de săptămâna trecută din Alaska a reapărut.

Înainte de acea întâlnire, Trump dorea ca Rusia și Ucraina să convină rapid asupra unui armistițiu.

După Anchorage, se pare că a schimbat semnificativ direcția în favoarea lui Putin, sugerând că ar fi mai bine să se treacă la o soluționare completă, fără măsuri intermediare.

Opțiunea lui Putin se bazează pe realitatea larg acceptată că Rusia deține avantajul pe câmpul de luptă. Kremlinul se teme că un armistițiu intermediar i-ar perturba avântul și ar permite Ucrainei să se regrupeze”.

Bună dispoziție, puține rezultate, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Donald Trump a fost încântat să găzduiască summitul alături de Volodimir Zelenski și europeni. Însă toată această prietenie nu poate ascunde faptul că există numeroase capcane. 

”Reuniți la Casa Albă în jurul lui Donald Trump, principalii lideri europeni și președintele ucrainean și-au flatat gazda și au dat dovadă de unitate, în ciuda impreciziei pozițiilor americane”, analizează Le Monde.

”Unitatea afișată la Casa Albă, amabilitățile schimbate în fața camerelor de filmat pentru a mulțumi gazda vanitoasă și imprevizibilă, care visează să fie un pacificator în Ucraina ca și în alte părți, au condus la promisiunea de a extinde acest efort. Armata rusă, la rândul ei, își continuă agresivitatea militară, ca și cum ar fi existat două realități”...

Kievul promite achiziții de arme americane în valoare de 100 de miliarde de dolari în schimbul unor garanții, notează La Stampa. 

După cum comentează ziarul italian, a fost ”o întâlnire față în față care ar putea reprezenta un pas decisiv înainte pentru Zelenski către încetarea ostilităților. 

La Casa Albă, președintele ucrainean a sosit conștient că Trump poartă singura responsabilitate pentru pace. Și, pentru magnat, aceasta poate fi realizată chiar și fără un armistițiu”.

Iar pentru BBC, ”un rezultat cheie este posibilitatea unor întâlniri directe între liderul Rusiei, Vladimir Putin, și Zelenski și, eventual, Trump. Aceasta vine după ce Trump i-a telefonat lui Putin în timp ce se desfășura întâlnirea de la Casa Albă.

Însă o declarație evazivă a consilierului Kremlinului, Iuri Ușakov, făcută luni seară, a spus doar că „merită” să se „exploreze această posibilitate”.