Revista presei internaționale

Europenii ridică tonul împotriva Israelului, punând la îndoială legăturile comerciale. Iată titlul unui amplu grupaj de articole din presa internațională propus de Courrier International. Comentatorii analizează situația după ce UE a anunțat că își va revizui acordul de asociere cu Israelul, în timp ce Regatul Unit a anunțat sancțiuni și a suspendat negocierile comerciale.

Un „tsunami diplomatic” se apropie, titrează ziarul israelian Haaretz.

Invocând criza „insuportabilă” din Gaza, liderii europeni avertizează asupra unor sancțiuni împotriva Israelului. Măsura lui Netanyahu de a aproba intrarea unei cantități limitate de ajutoare în Gaza nu a reușit să atenueze îngrijorările, un diplomat numind situația un „dezastru”. Un expert a declarat că măsurile izolează și mai mult Israelul ca stat paria, nealiniat la valorile UE.

Conform Euronews, ”aceasta înseamnă că executivul UE va lansa acum o analiză pentru a stabili dacă Israelul și-a încălcat obligațiile privind drepturile omului în temeiul articolului 2 din Acordul de asociere UE-Israel, un pact amplu care definește relațiile comerciale și diplomatice dintre cele două părți”.

Citeste siDoi angajați ai ambasadei israeliene în SUA asasinați la Washington

Publicația franceză La Dépêche explică faptul că Articolul 2 al tratatului prevede că relațiile dintre părțile semnatare sunt „bazate pe respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice, care ghidează politicile lor interne și internaționale și constituie un element esențial al acestui acord”.

Acest aspect a fost subminat timp de mai bine de două decenii de guvernele lui Ariel Sharon și apoi ale lui Benjamin Netanyahu, care au promovat succesiv colonizarea ilegală a teritoriului palestinian în Cisiordania și Ierusalimul de Est, mai scrie ziarul francez.

Euractiv informează că ”potrivit diplomaților UE, 17 state membre au susținut inițiativa, inclusiv Belgia, Finlanda, Franța, Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia.

Austria, Danemarca, Estonia, Malta, Polonia, România și Slovacia au susținut, de asemenea, revizuirea, în timp ce restul au votat împotrivă, iar Letonia s-a abținut, potrivit acelorași diplomați”.

Citeste siMilitari israelieni trag cu ”gloanţe reale” într-un grup de diplomaţi străini, inclusiv români, într-o vizită la Jenin, organizată de Autoritatea Palestiniană. Reacția MAE

„Presiunea asupra lui Netanyahu este mare deoarece, în cele din urmă, UE este cel mai mare partener comercial al Israelului”, subliniază La Vanguardia.

Dacă acordul ar fi vreodată suspendat, „ar plasa Israelul în aceeași categorie cu Siria, Liberia și Zimbabwe, printre altele”, subliniază The New York Times.

Și tot potrivit ziarului american, ”mesajul a arătat clar că modul în care Israelul a condus războiul din Gaza, numărul mare de morți palestinieni și condițiile umanitare dezastruoase din Gaza i-au împins pe unii dintre cei mai puternici susținători internaționali ai țării până la limitele toleranței”.

”Guvernul israelian nu trebuie să se mai bucure de nicio impunitate”. Este concluzia editorialistului ziarului Le Monde.

”Este necesar să se afirme clar că ceea ce se întâmplă în Gaza este inacceptabil. Dar acest lucru trebuie însoțit de recunoașterea faptului că mulți dintre aliații Israelului nu mai au nimic în comun cu coaliția lui Benjamin Netanyahu, care a ales o cale ce plasează autoritățile israeliene în afara națiunilor care respectă drepturile omului”.

Dezamăgire în presa internațională după convorbirea telefonică de luni seara dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. În cadrul discuțiilor, liderul de la Kremlin a refuzat să accepte un armistițiu. El a declarat, în schimb, că este dispus să discute un „memorandum privind un posibil tratat de pace în viitor”.

”Trump renunță la cererea de încetare a focului după apelul telefonic cu Putin, lăsând discuțiile sub semnul întrebării”, sintetizează The Washington Post.

”Vladimir Putin a reușit să adauge un nou element de întârziere în proces: necesitatea ca fiecare parte să redacteze un „memorandum” privind termenii unui viitor tratat de pace.

La Kiev, apelul telefonic a spulberat speranțele că Statele Unite s-ar putea alia cu Europa și ar putea forța Rusia să încheie un armistițiu”.

Și pentru CNN, ”Pacea în Ucraina pare tot mai îndepărtată după apelul telefonic al lui Trump cu Putin.

Trump a adăugat luni o nouă ambiguitate eforturilor sale din ce în ce mai lipsite de putere. Nu a făcut nimic pentru a înăbuși o sugestie anterioară a vicepreședintelui JD Vance, conform căreia SUA s-ar putea spăla pur și simplu pe mâini dacă nu se înregistrează progrese”.

Le Monde notează că, în Ucraina, populația nu mai crede într-un armistițiu, pe măsură ce luptele escaladează.

 

”Promisiunile lui Donald Trump privind o încetare rapidă a conflictului se ciocnesc de violența atacurilor și bombardamentelor rusești, care se intensifică pe frontul de est.

În același timp, ucrainenii observă că, deși Vladimir Putin pare să-i promită lui Donald Trump o ieșire din conflict, obiectivele invaziei sale rămân deocamdată neschimbate. Președintele rus, cu avantaj pe linia frontului, nu a renunțat la a cere concesii ucrainene echivalente cu capitularea.

În special, el insistă ca Kievul să accepte limite stricte privind desfășurarea armatei sale și să recunoască anexarea de către Federația Rusă a patru regiuni ucrainene ocupate parțial de forțele Kremlinului”.

 

Libération preia declarația președintelui  Volodimir Zelenski potrivit căruie  Rusia „încearcă să câștige timp” prin prelungirea negocierilor de armistițiu.

Potrivit Kievului, la o zi după o conversație telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump, singurul scop al Moscovei este să „continue” invadarea Ucrainei. Între timp, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a anunțat adoptarea formală de către UE a celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

The Independent spune că ”UE și aliații săi din afara SUA plănuiesc să înăsprească sancțiunile petroliere împotriva Rusiei și și-au mărit deja propriile cheltuieli pentru apărare, oferind Ucrainei mai mult ajutor militar decât America.

Ei știu că apelurile de la Kremlin nu valorează nimic, indiferent cât de mult le apreciază Trump”.

Comentând postarea pe care Donald Trump a făcut-o după convorbirea cu Putin, ziarul italian La Repubblica  observă că „amenințările cu sancțiuni secundare sau presiuni mai mari asupra Rusiei par să fi fost uitate, deschizându-se în schimb calea către negocieri directe între cele două părți beligerante [...] Dar asta cere Moscova, deoarece Kievul acceptase deja armistițiul necondiționat de treizeci de zile solicitat de Washington. Încă o dată, Trump dă impresia că se aliniază cu Putin”, subliniază cotidianul italian.

Presa internațională continuă să analizeze rezultatele alegerilor din România. A fost cel mai important scrutin al erei democratice a țării, consideră jurnaliștii.

”Alegându-l pe Nicușor Dan, românii au ales să protejeze Europa. Noul președinte trebuie să demonteze vechiul sistem și să consolideze democrația”, scrie ediția online a publicației germane Die Zeit.

„Uniunea Europeană sărbătorește înfrângerea extremei drepte în alegerile prezidențiale din România după victoria neașteptată a unui candidat centrist”, observă The Times.

Ziarul britanic continuă spunând că ”oficialii UE fuseseră alarmați de atacurile lui Simion asupra Bruxelles-ului, de amenințările sale de a pune capăt sprijinului pentru Ucraina și de a anexa Moldova ca și de sprijinul pe care l-a primit din partea celor apropiați președintelui american Donald Trump”.

Citeste siLa muncă, doamnelor și domnilor!

Pentru El País, aceste alegeri au fost, „cele mai importante ale erei democratice, deoarece au determinat viitorul geopolitic” al României. Rezultatele confirmă „angajamentul țării față de calea pe care a urmat-o în cadrul Uniunii Europene”.

The New York Times consideră că „victoria domnului Dan ar trebui să calmeze temerile din cadrul clasei politice europene”. Dar riscă, de asemenea, să „inflameze tabăra naționalistă românească și pe susținătorii acesteia din străinătate” și să „alimenteze acuzațiile că sistemul este trucat”, avertizează cotidianul american, citat de Courrier International.

Agenția de știri bulgară Novinite titrează:

”România a ales Europa: Victoria lui Nicușor Dan marchează o îndepărtare de naționalism”.

 

Jurnaliștii din Bulgaria observă că ”harta electorală a relevat diviziuni geografice semnificative. Simion și-a asigurat regiunile de sud și est ale României, în timp ce Dan a câștigat în București și zonele de nord-vest, unde a fost susținut de comunitatea etnică maghiară și de marile centre urbane”.

National Public Radio amintește că ”ani de corupție endemică și furia crescândă față de establishmentul politic din România au alimentat o creștere a sprijinului pentru figurile anti-sistem și de extremă dreapta, reflectând un model mai larg în Europa. Atât Simion, cât și Dan și-au făcut carierele politice învinovățind vechea clasă politică a României”.

Le Figaro îl portretizează pe  Nicușor Dan, drept ”strălucitul matematician care a devenit președinte”.

Acesta și-a dat seama că ascensiunea extremei drepte se datora în mare măsură respingerii unei clase politice „corupte” și „arogante”, aflată la putere de la sfârșitul comunismului în 1989. Prin urmare, a intrat în luptă cu tema sa preferată, „onestitatea”, prezentându-se ca un om al „schimbării”.

Iar Le Point subliniază că ”votul a avut implicații potențial serioase pentru UE, întrucât președintele român conduce Consiliul Național de Apărare – organismul care decide asupra ajutorului militar – și stabilește politica externă, oferindu-i puterea de a  bloca voturile de la Bruxelles care necesită unanimitate”.

Presa internațională a urmărit cu mare atenție alegerile din România. Jurnaliștii vorbesc despre urmările acestor alegeri pentru Europa, pentru războiul din Ucraina dar și pentru relația cu Statele Unite.

Candidatul pro-european este în frunte, titrează Der Spiegel:

”În turul doi al alegerilor pentru președinția României, candidatul pro-UE Nicușor Dan îl depășește pe adversarul său de extremă dreapta, George Simion. Simion, însă, se declara câștigător”.

Sky News consideră rezultatul drept surprinzător. Aceasta ”deoarece în primul tur de acum două săptămâni, domnul Simion, în vârstă de 38 de ani, fondatorul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), de dreapta, a obținut 40,96% din voturi - cu aproape 20 de puncte procentuale în avans”.

FirstPost îl descrie pe Nicușor Dan drept un susținător fervent al Uniunii Europene:

”Dan a subliniat în repetate rânduri angajamentul României față de Ucraina, argumentând că sprijinirea vecinului său este vitală pentru protejarea securității naționale a României în fața agresiunii rusești.

Pe plan intern, Dan s-a angajat să acorde prioritate statului de drept, să promoveze reforma administrativă și să abordeze inegalitatea. Combaterea corupției rămâne esențială pentru campania sa”.

CNN amintește că ”alegerile au loc la cinci luni după anularea rezultatului votului inițial, în care fostul outsider de extremă dreapta, Călin Georgescu, a câștigat popularitate, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei.

Georgescu a fost ulterior interzis la repetarea alegerilor din această lună, după ce a fost acuzat de diverse infracțiuni, inclusiv fondarea unui grup fascist.

Citeste siNu va fi ușor, este Nicușor!

Alegerile de duminică au fost văzute pe scară largă ca o opțiune între Est și Vest și un test decisiv pentru ascensiunea naționalismului în stil Trump în Europa.

Dan, care este în prezent primarul capitalei București, este un susținător ferm al aderării României la NATO și s-a angajat să continue să ofere ajutor Ucrainei, pe care o consideră esențială pentru securitatea țării. De asemenea, el a promis că va combate corupția”.

Politico subliniază că ”alegerile au fost urmărite îndeaproape la Washington, unde oficialii administrației Trump au susținut un potențial viraj către dreapta al țării. Vicepreședintele american JD Vance a criticat autoritățile române în februarie pentru anularea primei tentative de organizare a alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut”.

Le Figaro transmite de la sediul lui Nicușor Dan, amplasat într-un parc din București, unde candidatul declarat învingător a zâmbit și a salutat „victoria unei comunități de români dornici de schimbări profunde”.

Potrivit ziarului francez, alegerile au fost atent monitorizate de comunitatea internațională:

”Bruxelles-ul este îngrijorat de creșterea numărului de lideri de extremă dreapta, iar Washingtonul, extrem de critic față de fiasco-ul electoral din toamna trecută, a cerut respectarea vocii poporului. Membru loial al UE, România, o națiune cu 19 milioane de locuitori la granița cu Ucraina, a devenit un pilon cheie al NATO de la începutul ofensivei rusești din 2022”.

O super-duminică electorală la granița de est a NATO și a Uniunii Europene. Românii și polonezii sunt chemați la vot, în confruntări cruciale pentru întreaga regiune. Presa internațională prefațează alegerile.

”România se confruntă cu dezinformarea înaintea tensionatei runde a alegerilor prezidențiale, transmite Euronews.

”Experții avertizează acum că a doua tentativă de alegeri rămâne vulnerabilă la campanii de dezinformare sponsorizate de străini, care vizează semănarea neîncrederii și a diviziunii.

Analiștii de la compania de tehnologie Open Minds spun că aproape un sfert din conturile românești de pe aplicația de mesagerie Telegram sunt „strâns legate de mass-media rusă pro-Kremlin” care difuzează narațiuni înșelătoare sau false despre vot”.

Citeste siÎntr-un interviu la o televiziune franceză Simion îl acuză pe Macron de „tendințe dictatoriale”

În acest context, Le Monde scrie că Uniunea Europeană acuză TikTok de încălcarea regulilor privind publicitatea online:

”Această acuzație este o premieră pentru TikTok în temeiul noului Regulament privind serviciile digitale al Uniunii Europene.

Platforma este analizată de autoritățile din Europa și Statele Unite pentru impactul său asupra sănătății mintale a copiilor, utilizarea datelor utilizatorilor și influența sa asupra dezbaterii publice și a alegerilor în beneficiul puterilor străine”.

Politico vorbește despre temerile de la Bruxelles în eventualitatea unei victorii a candidatului de extremă dreapta de la București, dar și despre asigurările lui că nu este un antieuropean.

Dar experții români, cu o memorie mai lungă, au un mesaj: Nu aveți încredere în ceea ce spune Simion sau în programul partidului său. Acesta este, la urma urmei, un om care a trecut de la a compara UE cu Uniunea Sovietică și apoi a pretins că nu este eurosceptic.

La fel ca Trump, Simion „creează un cult” în jurul său. „Oamenii vor vota pentru tine chiar dacă îi minți în față”, a spus Otilia Nuți, de la Expert Forum, pentru Politico.

Simion își moderează acum discursul pentru a ajunge la un public mai larg, a spus Nuțu, dar a avertizat că „se va comporta ca Orbán în favoarea lui Putin” dacă va fi ales.

Privind către alegerile din Polonia, Les Echos aatenționează că acestea ar trebui să fie de interes pentru întreaga Europă

De la războiul din Ucraina, Polonia a câștigat o nouă pondere pe scena europeană. Însă prim-ministrul Donald Tusk are nevoie ca alegerile prezidențiale de duminică să fie câștigate de candidatul său, pentru a profita pe deplin de acest lucru.

Citeste siTrzaskowski: un eurofil poliglot favorit în cursa pentru președinția Poloniei

Există viață politică după populism? Polonia ar putea fi testul, crede The New York Times:

”Multe aspecte depind de alegerile prezidențiale din Polonia, în aceeași zi în care alegătorii din România ar putea să încredințeze victoria unui naționalist de extremă dreapta și admirator al președintelui Trump.

Iar acest lucru face ca alegerile să fie un test critic pentru a vedea dacă guvernul centrist al Poloniei, condus de prim-ministrul Donald Tusk, poate anula moștenirea predecesorului său populist”.

Iar Bloomberg vede în alegerile din Polonia un barometru pentru valul populist al Europei:

”Polonia ar putea fi un test decisiv pentru a vedea dacă regresul democratic poate fi inversat, deoarece votul prezidențial se conturează ca o ultimă rezistență pentru populiștii țării”.

O lovitură puternică pentru reputația șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este părerea aproape unanimă a comentatorilor după ce aceasta a pierdut prima fază a procesului la Curtea de justiție a UE. Urmare a unei plângeri a ziarului The New York Times, judecătorii au stabilit că Executivul de la Bruxelles a greșit blocând accesul la schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla.

Euractiv consideră că decizia, probabil, va atrage o reacție politică semnificativă și întărește îngrijorările tot mai mari cu privire la stilul de conducere extrem de centralizat al lui von der Leyen.

Un purtător de cuvânt al The New York Times a declarat că decizia „este o victorie pentru transparență și responsabilitate în Uniunea Europeană”.

Politico estede părere că ”verdictulva afecta considerabil reputația lui von der Leyen. Ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, dar prezidează și instituția însărcinată cu aplicarea legislației UE.  Iar aici se includ și principiile transparenței și responsabilității. Hotărârea instanței împotriva ei oferă muniție politică unei game largi de critici.

De asemenea, este o mare rușine, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în al doilea mandat”.

Ziarul grec Protothema, observă ”Hotărârea Tribunalului General nu va fi doar despre o figură politică. Observatorii spun că va fi o piatră de hotar pentru transparența instituțională în UE și va determina dacă înalții funcționari ai Uniunii sunt supuși acelorași reguli de responsabilitate ca toți ceilalți”.

Citeste siPfizer/von der Leyen: o decizie judecătorească care ar putea fi ignorată

Le Monde amintește că ”UE a acționat rapid după izbucnirea pandemiei de Covid-19 în 2020, urmărind să asigure vaccinuri pe care țările membre să le poată cumpăra pentru cetățenii și rezidenții lor.  Aceasta, într-o perioadă de cerere masivă la nivel mondial pentru aceste vaccinuri. Cu toate acestea, multe aspecte ale achizițiilor de la Pfizer au fost păstrate confidențiale, ceea ce a dus la acuzații de lipsă de transparență - și la mai multe procese în Belgia și la instanțele UE”.

Dar, după cum constată, Euronews, Comisia Europeană nu este prima instituție care a declarat că nu poate oferi mesaje text atunci când a fost solicitată de jurnaliști sau legislatori.

Postul de televiziune oferă și alte exemple în care dovezile pur și simplu au dispărut.

Fostul prim-ministru olandez Mark Rutte, care a condus guvernele Olandei în perioada 2010-2024, a șters timp de ani de zile mesajele text de pe telefonul său, un vechi Nokia 301.

Fostul prim-ministru scoțian Nicola Sturgeon, împreună cu alți miniștri de rang înalt și oficiali din domeniul sănătății, au șters toate mesajele lor de pe WhatsApp legate de pandemia de Covid-19. Faptul a ieșit la iveală anul trecut în timpul unei anchete naționale privind Covid.

În 2020, presa germană a relatat că ministrul Transporturilor de atunci, Andreas Scheuer, a folosit adrese de e-mail și numere de telefon private în negocierile privind controversatele reguli legate de taxarea rutieră din țară.

Presa internațională prefațează negocierile de pace ruso-ucrainene, prevăzute să înceapă joi la Istanbul. Va fi prezent Vladimir Putin? Aceasta este marea întrebare. Comentatorii urmăresc cu atenție și turneul președintelui Donald Trump în Țările Golfului.

ABC News vorbește despre ”meciul de șah dintre Zelenski și Putin”.

Jurnaliștii îl citează pe un deputat ucrainean potrivit căruia „Zelenski l-a pus pe Putin într-o situație în care, indiferent ce face, pierde. Dacă Putin nu apare la Istanbul, atunci pierde pentru că lumea va vedea că Putin nu dorește negocieri. (...) Dacă Putin  apare, atunci imaginați-vă cum va arăta - pe de o parte, tânărul lider sfidător al unei țări eroice, iar pe de altă parte, un dictator bătrân, criminal de război”.

Publicația italiană Avvenire, citată de Eurotopics notează la rândul său:

„Dacă liderul de la Kremlin chiar se va urca într-un avion pentru a-l vizita pe dificilul său prieten Erdoğan și a sta de vorbă cu cel pe care îl numește «șeful naziștilor de la Kiev» (iar acest lucru va rămâne incert până în ultimul moment), atunci ceva s-a schimbat cu adevărat după mai bine de trei ani de lupte aprige. Președintelui rus nu-i plac ultimatumurile - iar Europa, care și-a recăpătat o oarecare unitate și determinare, poate datorită noului cancelar german Friedrich Merz - tocmai i-a dat unul.”

The Independent  crede că, de partea Rusiei, discuțiile vor fi conduse de cel mai longeviv oficial guvernamental al țării, ministrul de externe Serghei Lavrov.

Citeste siDonald Trump - Mohammed bin Salman: O idilă diplomatică la Riad

”Deși este un loial al lui Putin, se crede că nu are nicio influență asupra procesului decizional cu privire la Ucraina și nici nu face parte din cercul apropiat al liderului de la Kremlin.

Principalul consilier pe probleme de politică externă al liderului rus și fost ambasador în SUA, Iuri Ușakov, a participat, de asemenea, la discuțiile din 2022.

Ușakov a declarat la începutul acestei săptămâni că discuțiile de la Istanbul ar trebui să ia în considerare rezultatele negocierilor întrerupte în 2022 și situația de pe teren”.

Presa internațională urmărește de asemenea turneul pe care președintele american Donald trump îl efectuează în Orientul Mijlociu.

”Aflat în turneu în Orientul Mijlociu, Donald Trump se consideră deja regele marilor afaceri”, titrează ziarul francez Libération.

”Qatar, fost bivuac al elitei Hamas și stat cheie în negocierile cu Israelul privind Gaza în timpul președinției Biden, își dovedește acum loialitatea față de suveranul american oferindu-i un Boeing 747-8 super-lux reproiectat, în valoare de 400 de milioane de dolari.

Trump, furios pe întârzierea  livrării de către Boeing a noilor sale avioane Air Force 1, îl va folosi timp de câțiva ani ca avion oficial, fără nicio preocupare aparentă pentru vreun conflict de interese.

Trump are însă o altă cerere. Îngrijorat de consecințele inflaționiste ale războiului său comercial, el le cere saudiților să își mărească producția de petrol pentru a reduce prețurile globale, cu scopul de a reduce prețurile la pompă din Statele Unite.

Riadul, însă, se luptă deja cu un baril de petrol la 60 de dolari, cu 30 de dolari prea puțin pentru a-și rezolva deficitul bugetar enorm și a-și finanța mega-proiectele de modernizare pentru 2030”.

Time amintește că ”în mai 2017, Trump a participat la summitul arabo-islamico-american de la Riyadh. Investițiile dintre SUA și Arabia Saudită au fost un rezultat cheie al vizitei, așa cum este de așteptat și pentru călătoria din această săptămână”.

Statele Unite și China au convenit luni să reducă drastic tarifele reciproce pentru o perioadă inițială de 90 de zile. O dezescaladare notabilă într-un război comercial care a afectat piețele globale, notează presa internațională.

Potrivit CNN, ”progresul, deși temporar, a fost neașteptat. Anunțul vine după un weekend de negocieri comerciale maraton la Geneva, în care ambele părți au lăudat progrese substanțiale”.

The New York Post consideră că ”impactul complet asupra tarifelor și altor sancțiuni comerciale impuse de Washington și Beijing rămâne neclar.

Citeste si„Noul” Trump

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent a declarat că SUA vor  continua reechilibrarea strategică în domenii precum medicamente, semiconductori și oțel, unde a identificat vulnerabilități în lanțul de aprovizionare”.

”Se așteaptă ca cele două națiuni să își reducă temporar tarifele cu 115%, potrivit secretarului Trezoreriei SUA. Această pauză ar trebui să dureze 90 de zile și să înceapă pe 14 mai”, comentează ziarul francez cu profil economic Les Echos.

Un pas major

Newsweek vede în acest anunț  ”un pas major către rezolvarea conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii, unul care a tulburat profund piețele globale și a stârnit temeri de recesiune și inflație crescută.

Acordul vine, de asemenea, pe fondul unui acord comercial dintre SUA și Regatul Unit, despre care Administrația Trump a spus că este primul dintre multele care vor urma. Este un alt semn că ce a fost mai rău s-ar putea să se fi terminat în ceea ce privește tarifele”.

Experți consultați de publicația franceză de afaceri La Tribune subliniază că această decizie demonstrează că „strategia fermă a Chinei în fața tarifelor impuse de Donald Trump a funcționat”.

Citeste siTaxele vamale anunțate de Trump, o provocare pentru industria textilă din China

Măsurile chineze adoptate în urma tarifelor americane de 145%,  „au avut un impact negativ asupra piețelor americane”. Semn că, ”în confruntare cu gigantul chinez, Statele Unite nu își pot susține strategia tarifară agresivă pentru foarte mult timp, deoarece cele două economii sunt de facto extrem de interdependente”.

BBC observă la rândul său că atunci când ”președintele Trump a anunțat pentru prima dată tarifele, el a susținut că acestea vor stimula producția americană și vor proteja locurile de muncă.

Însă mulți economiști au arătat că acestea vor afecta creșterea economiei globale și vor face multe produse mai scumpe pentru consumatorii americani”.

Comentatorul consultat de ziarul South China Morning Post, care apare în Hong Kong  amintește că „Statele Unite sunt sub presiune politică pentru a-și etala victoriile”. Potrivit acestuia, ”Donald Trump salvează aparențele”  prin ceea ce prezintă drept o înțelegere:

„Acestea sunt progrese fără angajamente concrete, permițând administrației sale să amâne noi escaladări tarifare, menținând în același timp o poziție fermă. Acest lucru duce problema comercială dintr-un impas într-un succes potențial, consolidându-i imaginea de negociator.”

Presa internațională urmărește cu atenție evoluțiile de pe frontul ucrainean, după ce liderii europeni deplasați la Kiev au cerut ultimativ Rusiei un armistițiu de 30 de zile.  Cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și premierul polonez Donald Tusk și-au coordonat acțiunea cu președintele Donald Trump. În schimb, Moscova a propus discuții directe cu Kievul. Ce urmează? - se  întreabă comentatorii.

The New York Times observă că ”șeful Kremlinului a oferit discuții cu Ucraina, se pare „fără condiții prealabile”. De asemenea,  a menționat locul și timpul. La scurt timp după aceea, dronele rusești au atacat Kievul.

Într-o declarație neobișnuită adresată reporterilor după ora unu a zilei de duminică, președintele Putin a declarat că Rusia este pregătită pentru negocieri serioase cu Ucraina, fără a specifica cine va participa la discuții”.

”Putin refuză armistițiul necondiționat și propune în schimb negocieri directe cu Ucraina. Este o propunere serioasă din partea Moscovei sau doar o tactică?” – întreabă Der Spiegel.

Iar Le Monde notează că, în aceste condiții, inițiativa „americano-europeană” are toate șansele să rămână literă moartă, cu excepția cazului în care va exista o întoarcere de 180 de grade din partea Kremlinului, care timp de două luni, spre deosebire de Ucraina, a refuzat armistițiul de treizeci de zile propus deja în zadar de Donald Trump.

Potrivit Politico Europe, președintele francez este cel care „a luat inițiativa de a-l suna pe Trump pe telefonul mobil pentru a-l ține la curent, împreună cu ceilalți șefi de stat, cu privire la discuțiile în curs. Trump a răspuns, deși nu era încă ora 7 dimineața la Washington, și a fost de acord să sprijine cererile europene, potrivit a doi oficiali informați despre schimbul de replici”.

Citeste siErdogan: Turcia, pregătită să găzduiască negocierile de pace Rusia-Ucraina

Potrivit Die Zeit, „este foarte puțin probabil ca președintele rus să își schimbe poziția și să accepte un armistițiu complet de 30 de zile în viitorul apropiat”. Și totuși, notează săptămânalul german, „întâlnirea aliaților de la Kiev a fost mai mult decât simbolică: liderii așa-numitei lumi libere au vorbit cu atâta hotărâre, încât aproape că ai fi putut crede că pacea în Ucraina era iminentă”, subliniază Die Zeit, preluat de Courrier International.

The Guardian amintește că ”administrația Trump a părut până acum mult mai dură cu Kievul decât cu Moscova, dar există câteva mici semnale că starea de spirit de la Washington s-ar putea schimba, după o întâlnire pozitivă între Trump și Zelenski la Vatican, la funeraliile Papei Francisc.

Chiar și vicepreședintele JD Vance, considerat cea mai sceptică voce în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, a criticat poziția Moscovei în ultimele zile”.

În sfârșit, BBC sintetizează situația în felul următor:

”În acest război se dau două bătălii: cea cu bombe, drone și rachete și cea diplomatică.

Președintele Putin a răspuns cererilor liderilor occidentali pentru un armistițiu de 30 de zile cu o contraofertă.

Fără armistițiu, ci, în schimb, discuții directe cu Ucraina în Turcia săptămâna viitoare despre ceea ce el, Vladimir Putin, consideră a fi cauzele profunde ale acestui război. Aceasta ar include ambițiile Ucrainei de a adera la NATO.

Dar realitatea este că Rusia și Ucraina rămân foarte departe una de cealaltă în ceea ce privește modul de a pune capăt războiului”.

Vladimir Putin organizează astăzi parada tradițională de 9 mai, Ziua Victoriei în tradiția sovietică. Presa internațională vorbește despre semnificațiile pe care Kremlinul vrea să le dea evenimentului. Dar și despre amenințările Ucrainei.

”Va rezista armistițiul?” - întreabă France Inter.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, la 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, „răul” rus trebuie „combătut, împreună, cu determinare, cu forță”.

După cum transmite CNN, în fiecare an, norii de primăvară de deasupra Moscovei sunt însămânțați cu grijă, cu substanțe chimice puternice, pentru a asigura un cer senin pentru parada anuală de Ziua Victoriei, cea mai importantă demonstrație de mândrie națională a Rusiei.

Anul acesta, amenințarea nu vine din aversele de ploaie, ci din escadrilele de drone ucrainene potențial letale.

Multilplele atacuri cu drone din zilele premergătoare au forțat închiderea spațiului aerian pe toate cele patru aeroporturi din Moscova și au sporit anxietatea în capitala rusă.

Dar evenimentul de la Moscova este pur și simplu prea important pentru a fi abandonat, așa că are loc pe fondul nervilor tensionați din Kremlin.

Și nu fără motiv.

Evenimentul aniversar din acest an este deosebit de semnificativ pentru Kremlin și, prin urmare, s-ar putea dovedi o țintă deosebit de tentantă pentru Ucraina, ale cărei orașe au suferit aproape zilnic atacuri rusești mortale din aer.

The New York Times amintește că ”Ziua Victoriei este plină de simbolism, mai ales anul acesta, când președintele Vladimir V. Putin încearcă să arate că Rusia sa este moștenitoarea Uniunii Sovietice din perioada sa de glorie și că va învinge în curând Ucraina.

Planurile prevăd un spectacol militar gigantic la Moscova pentru peste două duzini de lideri mondiali.

Prin comparație, dacă rețelele de socializare sunt un ghid, sărbătorile Zilei Victoriei în teritoriile ocupate vor fi mult mai modeste, deși răspândite.

Acestea vor include afișarea de postere și picturi murale și, ocazional, concerte sau parade rapide.

Dar, cu aceste evenimente, Putin vrea să sugereze lumii că aceste teritorii sunt deja ale sale”.

”Sosirea liderilor mondiali este o lovitură majoră de PR pentru Putin”, constată Sky News.

Vineri, în Piața Roșie, ”președintele rus va primi pe peste două duzini de lideri mondiali, inclusiv pe chinezul Xi Jinping. Este cu siguranță adevărat că Kremlinul vrea să ofere un spectacol plăcut - nu doar pentru oaspeții săi, ci și pentru restul lumii.

Sosirea atâtor șefi de stat, inclusiv ai liderilor Braziliei, Egiptului și Vietnamului - este o lovitură majoră pentru Moscova și o șansă de a arăta Occidentului că eforturile sale de a izola Rusia au eșuat”.

În acest context, L’Express, preia declarația președintelui german Frank-Walter Steinmeier care a denunțat „minciunile istorice” ale Kremlinului, în încercarea de a justifica invazia Ucrainei în numele luptei împotriva nazismului.

Războiul de agresiune condus de Rusia lui Vladimir Putin „nu are nicio legătură cu lupta împotriva nazismului”, a declarat  președintele german într-un discurs comemorativ rostit în Bundestag.