Revista presei internaționale

Un atac rusesc cu rachete asupra orașului natal al președintelui ucrainean, Krivoi Rog, a ucis vineri cel puțin 19 persoane, inclusiv nouă copii. Presa internațională analizează evenimentul și se întreabă la ce au servit negocierile de pace declanșate de administrația Trump.

 

”A fost una dintre cele mai mortale lovituri din acest an într-un conflict care nu dă semne că se va sfârșit rapid, în ciuda eforturilor de pace din partea administrației Trump”, transmite CNN.

”Președintele american Donald Trump s-a angajat să pună capăt rapid conflictului, dar nu a reușit să negocieze un acord. Aliații Ucrainei cred că Rusia trage de timp în negocieri în timp ce încearcă să-și asigure un avantaj pe câmpul de luptă”.

Politico citează ministerul rus al Apărării potrivit căruia atacul a fost o „lovitură de precizie cu o rachetă puternic explozivă asupra unui restaurant unde se întâlneau comandanții formațiunilor și instructorii occidentali”.

Potrivit The Washington Post, acest atac i-a înfuriat pe oficialii ucraineni. ”Orașul era deja în doliu, fiind vizat cu două zile mai devreme. Iar racheta a fost trasă la câteva ore după ce miniștrii de externe francez și britanic îl criticaseră pe Vladimir Putin pentru că amână negocierile de pace”.

 

The New York Times vorbește despre sentimentul larg răspândit în Ucraina potrivit căruia ”Kremlinul a început negocierile ca o falsă dovadă de bunăvoință pentru a obține favorurile Casei Albe, dar fără intenția de a pune capăt luptei”.

 

 

Le Monde  notează că, în încercarea de a pune capăt ostilităților,  ”Donald Trump a întrerupt izolarea diplomatică impusă lui Vladimir Putin de către Occident  de la începutul ofensivei. Administrația sa face eforturi pentru încheierea rapidă a războiului, ținând discuții indirecte cu oficiali ruși și ucraineni, care nu au produs nicio consecință.

 

Sub presiunea americană, Kievul a acceptat o încetare necondiționată a luptei timp de treizeci de zile, care de atunci a fost respinsă de Moscova”.

 

The Guardian observă că oficialii americani „par să-și piardă răbdarea din cauza lipsei de progres în negocieri”. Washingtonul înțelege treptat că „este puțin probabil ca Kremlinul să renunțe la cererile sale maximaliste care vor priva Ucraina independență și vor aduce țara înapoi în sfera de influență a Rusiei”.

 

În acest context, Germania refuză să invite Rusia și Belarus la cea de-a 80-a aniversare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, informează Le Figaro.

 

Un comunicat de presă al Ministerului german de Externe prevede refuzul de a invita Rusia și Belarus la comemorarea victoriei împotriva Germaniei naziste, dezvăluie și Berliner Zeitung.

Acest document le cere regiunilor și orașelor să nu invite diplomați din aceste două țări și chiar să-i trimită acasă, dacă ar apărea.

 

Justificarea acestui lucru este clară: „trebuie să ne așteptăm ca Rusia (împreună cu Belarus) să exploateze comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial și să o lege în mod impropriu de războiul său de agresiune împotriva Ucrainei”.

Presa europeană reacționează critic la tarifele impuse de Donald Trump. Uniunea Europeană trebuie să analizeze decizia liderului de la Casa Albă și să răspundă eficient, consideră comentatorii.

”Donald Trump declară război comercial lumii, trăgând Statele Unite în incertitudinea economică”, titrează Le Monde.

”Washingtonul nu a mai ridicat astfel de bariere tarifare din anii 1930. Se pare că nivelul lor a fost evaluat, țară cu țară, pe baza unor calcule fără bază științifică”.

”Trump declanșează un cutremur economic”, este titlul ales de ziarul francez cu profil economic Les Echos. ”Donald Trump, eternul showman, a subliniat liniile generale ale tarifelor „reciproce” în fața unui public divers de muncitori siderurgici sindicalizați, șefi din industrie și membri ai guvernului său, cu steaguri americane enorme pe fundal”.

Politico notează că ”ofensiva tarifară a lui Trump a venit ca o palmă în fața Uniunii Europene, care a încercat să aducă administrația la masa negocierilor înainte de anunțul de miercuri. Comisarul UE pentru comerț, Maroš Šefčovič, a mers la Washington de două ori pentru a se întâlni cu omologii săi din SUA, fără vreun rezultat.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a răspuns la primele ore ale zilei de joi, spunând că blocul este pregătit să răspundă”.

„Anunțurile lui Trump depășesc orice așteptare”, scrie Süddeutsche Zeitung. "În ultimele zile, Casa Albă părea să ia în considerare două opțiuni. Prima a fost să impună tarife de „20%" la toate importurile străine, indiferent de țara lor de origine sau de tipul de mărfuri implicate. A doua opțiune a fost să vizeze anumite țări. În cele din urmă, Trump a optat pentru o combinație”, conchide ziarul. (Sursa: Courrier International)

Pentru La Stampa, „Donald Trump vrea o întoarcere în America de dinainte de 1930. Miercuri, președintele republican a spus lumii ce vrea să fie America: puternică, închisă, bogată și singură. Împotriva tuturor, dacă este necesar. Binevoitoare (poate) cu cei care I se supun”. Potrivit ziarului italian, UE are „puterea de foc și dimensiunea pieței care îi permit să trateze cu Statele Unite pe picior de egalitate”. Cei douăzeci și șapte „trebuie să-și acorde timp să asimileze anunțurile de ieri și să dezvolte cele mai eficiente și mai incisive contramăsuri posibile”.

În timp ce ziarul Belgian Le Soir consideră că ”a fost atacat un întreg sistem comercial, așa cum a fost construit după cel de-al doilea război Mondial”

”Trump tocmai s-a împușcat în picior și, făcând asta, tocmai a împușcat economia globală în picior”, analizează El País. „Creșterile de tarife [...] vor perturba lanțurile valorice, vor provoca inflație, vor întârzia deciziile de cumpărare și investiții și, în cele din urmă, vor cauza daune grave economiei, care în Statele Unite dă deja primele semne a ceea ce pare a fi o criză autoindusă”, notează ziarul spaniol preluat de Courrier International. 

O lume întreagă și-a ținut respirația înainte ca președintele Donald Trump să anunțe noile taxe vamale. Pentru Uniunea Europeană, acestea sunt de 20%. Începutul unui război commercial, spun comentatorii. Presa internațională a reacționat imediat.

 

Associated Press a transmis imediat că ”după săptămâni de agitație la Casa Albă și de anxietate publică, președintele Donald Trump a anunțat un val de tarife auto-descrise „reciproce” atât pentru prieteni, cât și pentru inamici.

Noile tarife sunt o încercare de a stimula producția din SUA și de a pedepsi alte țări pentru ceea ce el spune că sunt ani de practici comerciale neloiale.

Dar, după evaluările majorității economiștilor, mișcarea riscantă amenință să cufunde economia într-o recesiune și să distrugă alianțele vechi de decenii”.

 

The Washington Post observă că la ceremonia din Grădina de Trandafiri a Casei Albe a asistat și un număr de muncitori. Căști de protecție, blugi și veste fosforescente, mai multe decât s-au văzut vreodată la un eveniment obișnuit de la Casa Albă. ”Trump încearcă să inducă narațiunea că planul său tarifar îi va ajuta în cele din urmă pe lucrătorii din industriile americane”.

Potrivit Newsweek, ”o țintă cheie în retorica lui Trump a fost taxa pe valoarea adăugată (TVA) a Uniunii Europene, un sistem fiscal comun în multe țări din afara SUA. Spre deosebire de SUA, care nu au TVA, UE a impus de mult această taxă, pe care Trump a criticat-o în mod repetat”.

 

The New York Times estimează că ”tarifele riscă să încetinească creșterea și să facă inflația mai greu de combătut, o combinație dificilă pentru banca centrală, în timp ce aceasta dezbate ce să facă în privința ratelor dobânzilor”.

 

The New York Post citează ”un economist de pe Wall Street care prezice că piețele vor răsufla ușurate la deschiderea tranzacțiilor joi dimineață.

El observă că acesta nu este cel mai rău scenariu, care ar fi fost un tarif global de 20%”.

 

Referindu-se la posibilul răspuns al Europei, The Guardian notează că, în teorie, UE are o listă lungă de opțiuni: restricționarea afacerilor JP Morgan în Europa, impozitarea Facebook și Meta, oprirea companiilor americane să liciteze pentru contracte guvernamentale europene sau limitarea drepturilor lor de proprietate intelectuală”.

Și Politico anticipează că ”UE urmează să amendeze Apple și Meta pentru încălcarea regulilor, în zilele următoare. Deși aceste amenzi nu sunt din punct de vedere tehnic tarife, ele sunt văzute ca atare de Casa Albă”.

 

”Donald Trump are o ranchiună încăpățânată”, scrie Le Figaro. ”În timpul primului său mandat, președintele american avea deja în vizor statele europene și a considerat că balanța comercială dintre cele două maluri ale Atlanticului este dezechilibrată. Aproape șase ani mai târziu, obsesiile fostului mogul imobiliar nu s-au schimbat deloc”.

Astăzi este ziua în care lumea întreagă așteaptă cu înfrigurare impunerea de către Casa Albă a taxelor vamale pentru unii dintre principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite. Presa internațională  prefațează ceea ce Donald Trump a numit drept „Ziua Eliberării”.

Potrivit USA Today, se așteaptă ca Trump să adopte tarife reciproce pentru partenerii comerciali importanți, în special cei care contribuie cel mai mult la deficitul comercial de 1,2 trilioane de dolari SUA.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat la Fox News că anunțul se va concentra pe tarifele reciproce impuse țărilor pe care le-a numit „Dirty 15”. Consilierul economic de la Casa Albă, Kevin Hassett, a declarat într-un interviu ulterior că tarifele se vor concentra pe 10 până la 15 țări.

Dar cine ar putea fi pe listă?

The Independent consideră că lista include economiile cu cele mai mari excedente comerciale în raport cu America – de la Argentina și Brazilia la Canada, China, și India, de la Indonezia la Japonia, Coreea și Rusia. Bineînțeles, Uniunea Europeană, Elveția și Regatul Unit.

Dar încă rămâne neclar ce formă vor lua tafirele, înainte de așa-numita „Zi a Eliberării” de miercuri.

 

Les Echos observă că, prin taxele vamale, Trump zguduie paradisul fiscal irlandez al produselor farmaceutice .

”De zeci de ani, giganții americani Big Pharma își exportă medicamentele în Statele Unite de pe această insulă de 5 milioane de locuitori, unde profiturile lor sunt impozitate mai puțin (12,5%, față de 21% în Statele Unite). Washingtonul ar putea folosi taxele vamale pentru a recăpăta controlul”.

 

CNN atrage atenția asuăra riscurilor.

”Tarifele ar putea ajunge să afecteze fiecare american, crescând prețurile într-un moment în care bugetele familiilor sunt deja tensionate. Dar președintele le cere  tuturor să accepte o strategie care promite beneficii viitoare tentante, deși necesită sacrificii pentru anii următori”.

 

Ce poate face Europa?

Ziarul belgian De Standaard crede că ”Europa trebuie să-și sporească rezistența. La optzeci de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, acest lucru necesită o schimbare semnificativă de mentalitate. Totuși, trebuie să ne păstrăm și sângele rece. Nu are sens să hrănim europeanul obișnuit cu o doză zilnică de frică. Asta ar pune în pericol unicitatea acestei regiuni. Așa cum președintele american Franklin a spus cu ani în urmă, frica este frica însăși”.

 

Associated Press citează un oficial de top al Uniunii Europene  care a avertizat că cel mai mare bloc comercial din lume „deține o mulțime de cărți” atunci când vine vorba de a face față noilor tarife ale administrației.

"Nu Europa a început această confruntare. Nu vrem neapărat să ripostăm, dar dacă este necesar, avem un plan puternic de răzbunare și îl vom folosi", a declarat și președintela Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața parlamentarilor europeni.

Și, după cum concluzionează BBC, măsurile de răspuns pe scară largă vor costa și exporturile SUA. Separat, așa cum este deja evident în Canada și Europa, consumatorii pot începe să ceară boicoturi pentru unele produse americane.

”Ceea ce este clar însă este că administrația SUA dorește să schimbe geografia economiei mondiale.

Economia mondială intră într-o perioadă critică de 24 de ore de incertitudine profundă și este clar că deciziile finale se datorează într-adevăr unui singur om: însuși președintele Donald Trump”.

Condamnarea liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen și a altor opt eurodeputați din cadrul Partidului Reuniunea Națională a devenit imediat subiectul predilect de analiză în presa internațională.

Inculpații au fost găsiți vinovați luni, de către un tribunal din Paris de deturnare de fonduri, ei contribuind la plata unor funcționari ai partidului din bugetul Parlamentului European. Cazul are consecințe politice, în Franța și în Europa.

”Instanța a condamnat-o pe Le Pen la doi ani de închisoare în arest la domiciliu, dar ramificațiile politice ale interdicției de a candida au dat cea mai mare lovitură viitorului ei politic previzibil”, transmite National Public Radio din SUA

 

Expertul consultat de Financial Times  consideră că ”verdictul marchează un punct de cotitură major în viața politică franceză”, argumentând că protejatul lui Le Pen, Jordan Bardella, în vârstă de 29 de ani, va trebui acum să candideze în locul ei.

”Le Pen era unul dintre cei doi favoriți pentru președinție, alături de fostul prim-ministru centrist Édouard Philippe, care a rămas cu mult în urma ei într-un sondaj publicat duminică”.

 

BBC comentează la rândul său că Bardella reprezintă acum planul de rezervă.

În mintea ei – conform celor declarate duminică – judecătorul nu ar „îndrăzni” să meargă atât de departe încât să-i interzică să candideze la președinție.

Ea se aștepta la o perioadă de ineligibilitate, da – dar una în așteptarea apelului ei, deschizând astfel calea unei a patra candidature în 2027.

Și, ca să fim corecți, nu doar ea a făcut această predicție. Mulți comentatori au spus că ar fi o parodie a democrației dacă cel mai popular politician din țară nu ar putea candida.

Chiar și cei mai mari dușmani ai lui Marine Le Pen – oameni precum liderul de extremă stângă Jean-Luc Melenchon și prim-ministrul Francois Bayrou – au spus clar că în opinia lor o ineligibilitate imediată ar fi nedreaptă și neînțeleaptă.

Dar s-a întâmplat. Și acum Reuniunea Națională va trebui să înceapă să se uite la Planul B pentru 2027. B de la Bardella”.

 

Potrivit The Guardian, ”Jordan Bardella, în vârstă de 29 de ani, este popular, dar fără experiență, (…)  și nimic nu este sigur.

Este probabil ca nucleul electoratului lui Le Pen să se ralieze în spatele ei. Verdictul și sentința ar putea chiar să stimuleze sprijinul politic pentru extrema dreaptă. Le Pen nu a fost acuzată că și-a căptușit buzunarele proprii, ci că a canalizat banii către partid”.

 

La Stampa remarcă faptul că aproape imediat, Kremlinul a fost cel care a denunțat o „încălcare a normelor democratice”, în timp ce premierul Viktor Orban a postat pe Twitter „Je suis Le Pen”. În acest caz a intervenit și Matteo Salvini: spunând că ”decizia împotriva Marinei Le Pen este o declarație de război a Bruxelles-ului, într-un moment în care impulsurile războinice ale lui Von der Leyen și Macron sunt înspăimântătoare".

 

Pentru The New York Times, verdictul este „ un test pentru democrația franceză, precum și pentru statul de drept”. Acest proces are toate ingredientele pentru a „declanșa o criză politică majoră, deoarece Republica a cincea dă tot mai multe semne că se epuizează”.

 

În timp ce ziarul elvețian Le Temps, crede că extrema dreaptă ar putea să fie tentată să incendieze peisajul politic francez, sau chiar să răspundă pe un front mai larg printre susținătorii săi. 

Presa internațională a urmărit cu atenție protestul masiv de sâmbătă din Istanbul. Comentatorii observă că nemulțumirile turcilor merg dincolo de arestarea primarului Imamoglu, considerat principalul rival al președintelui Erdogan. Turcia se conftuntă de ani de zile cu mari probleme economice.

Deutsche Welle transmite că ”manifestanții au inundat străzile din Istanbul, răspunzând la apelul principalului partid de opoziție CHP. Protestele au fost printre cele mai mari văzute împotriva lui Erdogan.

Protestele în masă de la Istanbul nu sunt îndreptate numai împotriva arestării primarului Ekrem Imamoglu. Există, de asemenea, o nemulțumire tot mai mare față de criza economică din țară.

Situația economică a devenit insuportabilă pentru mulți oameni din toată Turcia. Țara se confruntă cu o criză economică de câțiva ani. Populația suferă de pe urma inflației în creștere și a chiriilor mari”, mai scrie publicația germană.

”Fluturând steaguri și scandând sloganuri, sute de mii de manifestanți antiguvernamentali au cerut apărarea democrației declanșând cele mai mari tulburări de stradă din Turcia de mai bine de un deceniu”, scrie The Times of Israel.

”Sub un cer albastru fără nori, mulțimi uriașe s-au adunat în Maltepe, în partea asiatică a celui mai mare oraș al Turciei, în ajunul sărbătorii marcând sfârșitul Ramadanului”.

”Generația care a crescut în umbra lui Erdogan spune că este de ajuns”, titrează El Pais. ”Arestarea primarului Istanbulului a epuizat răbdarea tinerilor care văd o Turcie nedreaptă, inegală și cu un viitor incert”.

 

BBC observă că ”în timp ce demonstrația de sâmbătă a fost pașnică, unele proteste anterioare au fost marcate de confruntări cu poliția, care a tras cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc.

Aproape 2.000 de persoane au fost arestate, inclusiv unii jurnalişti care au acoperit protestele, printre care corespondentul BBC Mark Lowen, care a fost deportat după ce statul a susținut că nu avea acreditarea de presă corectă.

Erdogan a susținut că protestele echivalează cu „terorism de stradă”  și există îngrijorări că Imamoglu nu va avea parte de un proces liber și echitabil atunci când cazul său va ajunge în instanță”.

 

Liderul opoziției și șeful CHP, Ozgur Ozel, a declarat pentru Le Monde că intenționează să facă din mitingurile de sâmbătă o caracteristică săptămânală în orașele din Turcia, altele urmând să aibă loc la Istanbul în fiecare miercuri.

Și ziarul francez informează că autoritățile au reprimat media, arestând 13 jurnaliști turci în cinci zile, deportând un corespondent BBC și arestând un reporter suedez.

Activele financiare turcești s-au prăbușit, ceea ce a determinat banca centrală să folosească rezervele pentru a susține lira, informează Reuters.

”Guvernul a spus că impactul va fi limitat și temporar. Banca centrală a declarat că dinamica de bază a economiei nu a fost afectată, dar va lua măsuri suplimentare dacă va fi necesar”.

 

Iar Al Jazeera vede un Istanbul divizat, în timp ce arestarea rivalului lui Erdogan a declanșat proteste.

Pentru susținătorii lui Imamoglu, decizia de a-l reține și de a-l înlătura din funcție îl are în spate pe liderul de multă vreme al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care își întărește puterea.

Pentru guvern și susținătorii săi, justiția își face treaba pur și simplu.

Președintele SUA a anunțat miercuri seară că va impune taxe vamale suplimentare de 25% pentru toate mașinile importate în Statele Unite începând cu începutul lunii aprilie. Presa internațională a reacționat imediat. Comentatorii atrag atenția că măsura i-ar putea afecta deopotrivă pe producătorii și consumatorii americani.

”De la Bruxelles la Ottawa, represiunea vamală a lui Donald Trump asupra automobilelor stârnește proteste”, titrează ziarul francez cu profil de afaceri Les Echos.   

”Deocamdată, totuși, toată lumea continuă să afirme că vrea să acorde prioritate dialogului continuu cu Donald Trump. Și nu anunță măsuri imediate de represalii”.

 

The New York Times consideră că tarifele lui Trump la mașini vor lovi puternic Europa.

”Taxele ar putea dăuna producătorilor auto europeni atunci când industria se confruntă deja cu probleme, în special în Germania, cea mai mare economie a Europei”.

Potrivit analizei Politico, ”tarifele ar putea afecta industria auto europeană, care se confruntă deja cu vânzări slabe și cu o amenințare din partea mașinilor chinezești mai ieftine. Mai mult de o cincime din toate exporturile de mașini ale UE sunt direcționate către Statele Unite, Germania fiind în mod deosebit expusă, deși Italia, Ungaria și Polonia sunt, de asemenea,în prima linie”.

 

De partea sa, The Week avertizează că și consumatorii americani vor suferi.

”Președintele SUA, Donald Trump, susține că tarifele la mașinile importate vor de un impuls producției interne și vor genera venituri. Cu toate acestea, se așteaptă ca prețurile mașinilor să crească, deoarece producatorii auto vor transfera povara tarifelor asupra clienților”.

Și Euronews transmite că  ”analiștii de pe Wall Street au semnalat riscul de creștere a prețurilor vehiculelor pentru consumatorii americani.

 

Un analist Goldman Sachs a declarat într-o notă că prețurile mașinilor importate ar putea crește între 5.000 și 15.000 de dolari, în funcție de vehicul.

 

Chiar și modelele asamblate în SUA ar putea înregistra creșteri ale costurilor de la 3.000 USD la 8.000 USD .

Presupunând că aproximativ 50% din piesele mașinilor fabricate în SUA sunt importate, tarifele la piesele auto ar putea crește semnificativ costurile de producție”.

 

”Producătorii americani vor fi afectați”, notează și Le Monde.

”Producătorii americani au fabrici în străinătate care aprovizionează piața americană, în principal în Canada și Mexic, dar nu numai. Ford, de exemplu, importă unul dintre modelele sale din Turcia. Potrivit site-ului producătorului, aproximativ 20% din vehiculele sale vândute în Statele Unite sunt importate, dar o serie de piese pentru vehicule asamblate în Statele Unite provin tot din Canada sau Mexic. General Motors, la rândul său, importă aproximativ 750.000 de vehicule anual din Canada și Mexic, ceea ce îl face cel mai mare importator dintre toți producătorii de mașini”.

Iar pentru The Wall Street Journal, ”întrebarea va fi despre modul în care Europa reacționează la tarifele SUA și apoi cum va reacţiona Washingtonul. Un război comercial global este negativ pentru euro, deși piața va evalua impactul, ca urmare a unui impuls recent din partea stimulentelor fiscale europene”.

Breșa de Securitate de la Casa Albă a pus administrația Trump într-o poziție jenantă. Dar dialogul, devenit public, prin neglijența organizatorilor, arată cât de mare este aversiunea vicepreședintelui JD Vance față de Europa. Atât comentatorii cât și diplomații europeni citați înțeleg că orice nuanță a dispărut.

”Dialogul prin mesaje text despre atacurile americane asupra rebelilor Houthi este cel mai recent exemplu conform căruia vicepreședintele Vance este principalul adversar al Europei din echipa Trump – atât în ​​public, cât și în culise”, observă publicația Axios.

Ziarul francez Liberation comentează la rândul său:

Cuibărită într-o conversație despre loviturile din Yemen, declarația sa – „Urăsc să fiu nevoit să eliberez Europa din nou” – confirmă una dintre principalele obsesii ale vicepreședintelui american, care de la sfârșitul lunii ianuarie a făcut numeroase declarații ostile față de Uniunea Europeană.

O convingere atât de adânc înrădăcinată în interiorul său, încât îi permite să-și exprime dezacordul față de strategia susținută de Donald Trump împotriva rebelilor Houthi”.

 

El Mundo consideră că, în ce-l privește pe JD Vance,  ”ostilitatea sa deschisă față de UE se aliniază perfect strategiei sale de consolidare a partidelor de extremă dreapta care destabilizază politica internă a UE 27.”

 

Euronews amintește că  ”vicepreședintele SUA i-a surprins mai întâi pe liderii europeni la Conferința de Securitate de la München, la mijlocul lunii februarie, unde a susținut că Europa ar trebui să se sperie de „dușmanul din interior” și a lansat o critică puternică la adresa reglementărilor la adresa presei de pe continent.

De asemenea, Trump i-a enervat pe aliații europeni susținând că SUA ar trebui să preia Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei, membru al UE, și părând să adopte retorica Kremlinului cu privire la războiul Rusiei în Ucraina într-o discuție mult mediatizată cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval”.

 

Politico relatează despre ceea ce diplomații europeni au înțeles din dialogul purtat în reuniunea de Securitate.

Orice speranță că Vance și colegii săi făceau un spectacol public de agresiune față de Europa, în timp ce puteau fi mai simpatici în privat, a dispărut.

„Este îngrijorător să văd felul în care vorbesc despre Europa când cred că nimeni nu-i ascultă”, a spus un diplomat al UE, căruia i-a fost acordat anonimatul, ca și altora pentru a oferi o viziune sinceră. „Dar, în același timp, acest lucru nu este surprinzător... Doar că acum le vedem raționamentul în toată goliciunea lui nediplomatică”.

Un alt oficial al UE a spus că Vance „se întâmplă să fie ideologul de data aceasta, dar este obligat să facă greșeli și, în cele din urmă, va trebui să lase mingea”. După aceea, la un moment dat, SUA vor reveni la un partener de încredere, a spus oficialul.

Un al doilea diplomat al UE admite că, așa cum istoria a sugerat, America va reveni într-o zi la rolul său de aliat solid al Europei. „Deocamdată și în ciuda cuvintelor diplomatice uneori frumoase, încrederea este ruptă”, a spus diplomatul. "Nu există alianță fără încredere. Așa că cred că Europa trebuie să facă mult mai mult pentru că nu are altă opțiune."

Presa internațională a reacționat imediat după anunțarea unui acord ruso-ucrainean mijlocit de SUA privind un armistițiu la Marea Neagră. Comentatorii remarcă însă neclaritățile din acord.

SUA afirmă că au intermediat transportul în siguranță pe Marea Neagră în discuțiile cu Ucraina și Rusia, titrează Huffington Post.

Casa Albă a declarat că cele două țări au convenit să dezvolte măsuri și pentru implementarea unui acord de interzicere a loviturilor împotriva instalațiilor energetice.

Ziarul francez Les Echos vorbește despre o încetare a focului incertă în Marea Neagră.

”Washington a susținut marți că a ajuns la un acord pentru a pune capăt ostilităților din Marea Neagră, dar Moscova cere ca mai întâi să fie ridicate sancțiunile asupra operațiunilor de sprijinire a exporturilor de cereale, care depind de europeni”.

Al Jazeera informează că ”acordurile ar putea reprezenta cel mai important pas de până acum către o încetare a focului mai largă în războiul de peste trei ani Rusia-Ucraina, dar nu a fost imediat clar când va intra în vigoare armistițiul parțial sau cum va fi implementat”.

 

După cum remarcă NBC News, ”niciuna dintre declarații nu a menționat garanții de securitate pentru Ucraina sau eforturi pentru a recâștiga terenurile confiscate de Rusia, care deține în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.

 Sky News transmite că ”în timp ce Volodymyr Zelenskyy a spus că a înțeles că încetarea focului va începe imediat după anunțul SUA, Moscova a contestat, spunând că va intra în vigoare numai după ridicarea sancțiunilor occidentale împotriva companiilor implicate în exporturile de alimente și îngrășăminte”.

Atât oficialii ruși, cât și cei ucraineni au părut sceptici că cealaltă parte își vaține cuvântul în privința acordului.

După cum transmite BBC, ”noul acord este plin de complicații, inclusiv lista de condiții a Rusiei. Kremlinul a spus că nu se va angaja până când sancțiunile nu vor fi ridicate și calitatea de membru la rețeaua de plăți Swift nu va fi restabilită, solicitări pe care Trump spune că ia în considerare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că a mințit cu privire la termenii acordului.

Rusia a încălcat acordurile în trecut, iar Casa Albă a dat puține indicii că negociază numai în interesul Ucrainei”.

 

Euronews remarcă faptul că au apărut deja întrebări cu privire la semnificația înțelegerii.

”Rusia nu a mai avut dominație militară în Marea Neagră din primele zile ale invaziei, în timp ce coridorul românesc a asigurat trecerea în siguranță a navelor de marfă civile.

Potrivit marinei ucrainene, cel puțin 27 dintre cele 80 de nave de război ale Rusiei în Marea Neagră de dinainte de invazie au fost avariate sau distruse de la începutul anului 2022. Se spune că aproximativ 15 nave pot fi salvate, afându-se în curs de reparații”.

Administrația de la Casa Albă se află în mijlocul unui moment jenant, după o breșă de securitate în legătură cu recentele atacuri asupra rebelilor Houthi din Yemen. De asemenea, comentatorii privesc cu atenție și către Turcia lui Erdogan.

„Ora amatorilor”: Washingtonul îngrozit de discuția de grup a planului de război al administrației Trump, titrează Politico.

”Membrii Congresului și personalul securității naționale au fost uimiți luni de un raport-bombă potrivit căruia oficiali de top ai administrației Trump – inclusiv vicepreședintele și secretarul Apărării – au discutat despre planurile de război într-un chat pe plaftorma Signal.

Mulți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala manipulare greșită a informațiilor clasificate, precum și detalii sensibile cu privire la planurile de război ale SUA”.

După cum transmite CBS News ”înalți oficiali ai lui Trump l-au inclus pe editorul revistei The Atlantic în discuțiile de grup despre planurile de a bombarda Yemenul. Consiliul de Securitate Națională a declarat că mesajele par a fi „autentice” într-o declarație pentru CBS News, după ce povestea a fost publicată”.

”Administrația Trump mi-a trimis accidental un mesaj text cu planurile sale de război”, scrie la rândul său Jeffrey Goldberg, editorul revistei The Atlantic.

”Liderii de securitate națională din SUA m-au inclus într-o discuție de grup despre viitoarele atacuri militare din Yemen. Nu credeam că poate fi real. Apoi bombele au început să cadă”.

Potrivit The Hill, ”se pare că invitația inițială pentru grup a venit de la consilierul pentru securitate națională Mike Waltz. Secretarul Apărării Pete Hegseth a trimis detaliile grupului, inclusiv armele folosite, țintele și momentul – cu două ore înaintea atacurilor, care au început pe 15 martie”.

 

Situația din Turcia continua să-I preocupe pe comentatorii presei internaționale.

”Turcia lui Erdogan alunecă în autocrație”, scrie Le Monde.  

”Odată cu întemnițarea primarului Istanbulului, social-democratul Ekrem Imamoglu, președintele turc, aflat la putere din 2003, a finalizat dezintegrarea sistematică a statului de drept și a echilibrului puterilor.

Dar condamnarea de către Uniunea Europeană pare departe. Cu siguranță, având în vedere președinția lui Trump, războiul din Ucraina și situația din Siria. Președintele Turciei, stat membru NATO, poate fi considerat de Occident ca un partener important”.

Le Temps  vede Turcia la un moment de cotitură în istoria sa. ”Arestarea primarului de la Istanbul este un punct critic pentru mulți turci”.

Iar The Guardian notează că ”mulți dintre cei care au ieșit în stradă după arestarea lui İmamoğlu au spus că detenția sa le-a stimulat decizia de a se prezenta la urne, chiar dacă votul a rămas simbolic”.