Revista presei internaționale

Presa internațională a reacționat imediat la știrea că Biroul Electoral Central a invalidat candidatura politicianului de extremă dreapta pro-rus Călin Georgescu. România traversează o perioadă foarte tensionată, spun comentatorii.

Călin Georgescu, favoritul de extremă dreapta, a fost blocat din cursa prezidențială a României, titrează Politico.

Publicația europeană mai scrie că administrația Trump, aliniindu-se ea însăși Kremlinului cu privire la obiectivele de bază ale politicii externe, a susținut ideea de a-i permite lui Georgescu să concureze.

Consilierul principal al lui Trump, Elon Musk, a reacționat imediat la știrile de duminică din România cu un tweet în care spunea: „Este o nebunie”.

Potrivit The Guardian, ”respingerea candidaturii a fost condamnată de liderii partidelor de extremă dreapta drept nedemocratică.

Georgescu și-a depus vineri candidatura pentru scrutinul reluat din mai, pe fondul îndoielilor că i se va permite să candideze.

Cea mai înaltă instanță a României a anulat alegerile cu două zile înainte de cel de-al doilea tur de scrutin din decembrie, invocând acuzații de ingerință a Rusiei în favoarea lui Georgescu, pe care Moscova le-a negat.

Membrii administrației președintelui american Donald Trump au numit alegerile anulate din România un exemplu al modului cum guvernele europene suprimă libertatea de exprimare și oponenții politici”.

Reuters amintește că ”Georgescu este cercetat penal pentru șase capete de acuzare, inclusiv apartenența la o organizație fascistă și comunicarea de informații false despre finanțarea campaniei. El a negat orice încălcare a legii”.

Și RBC Ukraine transmite că în februarie 2025, procurorii români au deschis o anchetă penală asupra lui Georgescu sub acuzația de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, printre altele. Instanța i-a impus restricții, inclusiv de a părăsi țara.

În ciuda acestor restricții și a anchetei în curs, Georgescu și-a depus candidatura. Între timp, știrile din presă sugerau că autoritățile române încearcă să-l împiedice pe Georgescu să candideze.

Colegii noștri de la France24 au transmis că ”sute de susținători ai lui Georgescu s-au adunat în fața clădirii Comisiei Electorale și polițiștii au fost nevoiți să-i împrăștie folosind gaze lacrimogene, unul dintre ei fiind rănit de un obiect contondent aruncat asupra forțelor de ordine.

România este în frământări încă de la primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate pe 24 noiembrie, care l-a adus pe scena politică pe Călin Georgescu, până atunci practic necunoscut”.

Barron's notează că Georgescu poate contesta decizia la Curtea Constituțională a României. El a denunțat mutarea pe X ca fiind „o lovitură directă pentru inima democrației la nivel mondial”.

În prezent, conduce în sondajele de opinie cu aproximativ 40% din voturi.

Hotărârea a stârnit ciocniri între susținătorii lui Georgescu și polițiști în capitala București, aproximativ 300 de manifestanți adunându-se în fața comisiei electorale.

România se află din nou în atenția presei internaționale. De data aceasta, după ce autoritățile de la București au anunțat reținerea a șase persoane sub acuzația de trădare. În acest context, tensiunile dintre București și Moscova cresc, observă comentatorii.

După cum notează Politico, ”grupul de complotiști, care a fost înființat în 2023 și are o structură militară, a urmărit să submineze suveranitatea și independența statului român.

Membrii grupului au vrut să scoată România din NATO și au plănuit să schimbe numele țării, steagul și imnul.

Radu Theodoru, generalul în vârstă de 101 de ani, care a deținut o poziție proeminentă în Partidul România Mare, de extremă dreaptă, este cunoscut pentru că lăuda mișcarea fascistă a României și are opinii antisemite”.

NBC News transmite că ”raidurile poliției și expulzările diplomatice au ridicat tensiunile cu Moscova.

Miercuri, autoritățile au efectuat percheziții în opt ​​locuințe din municipiul București și județele Ilfov, Giurgiu și Maramureș, despre care poliția a spus că au adus „mai multe probe” care au fost ridicate.

Raidurile au avut loc în aceeași zi în care România a expulzat doi diplomați militari din ambasada Rusiei la București, pe măsură ce tensiunile dintre Moscova și București cresc”.

Iar ABC News citează afirmațiile polițiștilor români potrivit cărora ”doi dintre suspecți ar fi călătorit la Moscova în ianuarie anul acesta, unde ar fi avut contacte cu persoane care au susținut eforturile organizației de a prelua puterea de stat în România”.

Deutsche Welle amintește că ”arestările urmează expulzării a doi oficiali ruși de către guvernul român. Este vorba despre atașatul militar rus și adjunctul acestuia, ambii acuzați că s-au înțeles cu candidatul de extremă dreapta la președinție Călin Georgescu.

Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut, dar rezultatele au fost anulate după acuzațiile de ingerință din partea Rusiei. În prezent, el este cercetat pentru „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”. El continuă să nege orice relație cu Rusia”.

La rândul său, Newsweek observă că ”tensiunile sunt mari în România, deoarece Georgescu este investigat pentru acuzații legate de ingerința Rusiei în alegeri, iar primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat din cauza sprijinului fără precedent pe care l-a primit. La fel ca grupul pro-Rusia, Georgescu a fost un critic proeminent al politicilor pro-NATO și pro-Ucraina ale României.

Investigațiile atât asupra grupului de conspiratori, cât și asupra lui Georgescu înseamnă că sentimentul față de Ucraina se schimbă în România, iar acest lucru ar putea pune în pericol ajutorul pe care Bucureștiul continuă să-l acorde Kievului”.

Comentând și respingerea de către CEDO a contestației fostului candidat pro-rus, Le Figaro scrie că ”Georgescu se confruntă cu o lungă listă de acuzații: declarații false despre finanțarea campaniei, incitare la acțiuni neconstituționale, organizarea unui grup fascist și tolerarea crimelor de război.

Tot atâtea „invenții”, potrivit acestuia, care au ca scop „să justifice furtul alegerilor” și să-l împiedice să candideze din nou. Critic puternic al UE și NATO, se bucură acum de sprijinul noii administrații americane: vicepreședintele JD Vance a criticat deschis anularea alegerilor, iar miliardarul Elon Musk a lansat un adevărat rechizitoriu”.

Un discurs deloc conciliant – iată una dintre concluziile comentatorilor după ce Donald Trump s-a adresat Congresului. Jurnaliștii prevăd războaie comerciale cu principalii aliați și creșterea tensiunilor interne.

The Atlantic se întreabă cum ar putea arăta discursul din anul următor al lui Donald Trump.

”În urmă cu opt ani, președintele Donald Trump a primit recenzii în general bune pentru primul său discurs la o sesiune comună a Congresului. Pe atunci, ar fi părut atât incredibil, cât și ridicol să sugerăm că omul care a ținut acel discurs relativ conciliant, relativ prezidențial, ar putea încerca, în termen de patru ani, să răstoarne alegerile prin violență.

Dar asta s-a întâmplat.

Opt ani mai târziu, nici măcar cei mai convinși partizani ai lui Trump nu i-au descris discursul drept conciliant. În 2025, marea întrebare care planează peste capul națiunii nu este despre oratorie, ci despre democrație. În 2017, americanii încă nu știau cât de departe ar putea ajunge Trump. Acum știu.

Comportamentul lui Trump în 2021 a arătat că nu există limite pentru ceea ce ar face el pentru a păstra puterea. Ce va arăta 2026?” – întreabă revista americană.

Evening Standard comentează pe marginea afirmației președintelui Trump potrivit căreia „luptă în fiecare zi pentru a inversa daunele” [făcute de administrația democrată].

”Cu toate acestea, economiștii se tem că unele dintre politicile lui Trump, cum ar fi tarifele și planurile sale de a deporta milioane de imigranți, ar putea avea un efect invers asupra economiei”.

The Hill amintește la rândul său că ”anxietatea Americii cu privire la creșterea prețurilor alimentelor și a altor cheltuieli a stat în centrul alegerilor din 2024, care l-au catapultat pe Trump înapoi la Casa Albă.

Dar acum el se confruntă cu o națiune nerăbdătoare, supărată în legătură cu propriile sale acțiuni - și anume impunerea de tarife de 25% asupra aliaților – așa că mulți se îngrijorează că vor crește costurile și piețele de valori vor fi perturbate”.

Și Le Figaro analizează efectele tarifelor comerciale:

”În 1930, Legea Smoot-Hawley avea aceeași ambiție: să protejeze industria americană prin bariere vamale. Rezultatul? Un război comercial în toată regula care a precipitat Marea Depresiune. Mai recent, războinicul îl folosise deja în timpul primului său mandat, în special împotriva Chinei... fără succes.

Donald Trump insistă că America se poate impune prin forța economică. Dar, în cele din urmă, din acest război toată lumea va pierde”.

Huffington Post notează că ”democratul Al Green devine primul membru evacuat din sală în timpul unui discurs prezidențial.

În timpul discursului, Green s-a ridicat și a strigat că Trump nu are mandat electoral pentru a reduce Medicaid, programul de asistență medicală pentru mai bine de 70 de milioane de americani cu venituri mici.

Republicanii i-au ripostat  cu voce tare și au scandat „USA”, în timp ce democratul a rămas în picioare, spunând: „Nu aveți nici un mandat să tăiați Medicaid”.

„Sunt dispus să suport orice pedeapsă”, a spus Green după aceea, adăugând că merită să arate că există oameni dispuși să i se opună lui Trump”.

Însă, potrivit relatării revistei franceze Le Point ”majoritatea parlamentarilor din opoziție a protestat în tăcere, cu inscrpiții negre precum „Musk fură”, „Salvați Medicaid” sau pur și simplu „Fake”, în fața numeroaselor afirmații eronate ale lui Donald Trump”.

Care vor fi consecințele suspendării ajutorului american pentru Ucraina? Este întrebarea la care au încercat să răspundă imediat marile publicații ale lumii. În același timp, se fac parelele între Washingtonul de azi și Moscova din primii ani ai puterii lui Putin.

”Suspendarea ajutorului militar american este o lovitură pentru Ucraina, dar nu fatală deocamdată”, este concluzia unei analize a agenției Reuters.

”Pierderea echipamentelor de artilerie americane nu ar trebui să fie o lovitură extrem de mare, deoarece Europa și-a intensificat semnificativ aprovizionarea cu obuze, iar alte țări au contribuit direct sau indirect.

De asemenea, Ucraina folosește acum drone produse la nivel național”.

„Ucraina are probabil suficiente arme pentru a continua lupta cu Rusia în ritmul actual până la jumătatea acestui an”,

au declarat mai multe surse occidentale pentru The Wall Street Journal. Acest lucru se datorează parțial „noilor arme aprobate de administrația Biden” la sfârșitul mandatului.

”Donald Trump poate face tot ce vrea. Chiar și după escaladarea din Biroul Oval, președintele SUA știe că Partidul Republican este ferm în spatele lui, chiar și foștii critici se răzgândesc”, observă Der Spiegel.

Potrivit analizei BBC, ”încă rămâne neclar cum ar beneficia Ucraina de pe urma tranzacției cu minerale oferită, sau mai bine zis cerută de SUA.

Donald Trump refuză să ofere garanții de securitate concrete. El spune că Vladimir Putin vrea pace, dar declarațiile recente venite de la Moscova sugerează contrariul”.

The Hill îl citează pe un veteran al armatei americane care a servit alături de armata ucraineană și care și-a exprimat consternarea față de cearta de vineri dintre președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și președintele Trump. Acesta a spus că

”națiunea europeană distrusă de război nu va înceta niciodată să lupte împotriva invadatorilor ruși, chiar dacă America nu o va sprijini”.

În acest context, Le Monde notează că ”extinderea umbrelei nucleare franceze și britanice în Europa atrage un interes din ce în ce mai mare din partea aliaților.

Cu toate acestea, (...) implicațiile remarcilor dlui Macron sunt greu de măsurat. Președintele, care singur poate decide asupra posturii nucleare, a rămas vag cu privire la limitele geografice exacte ale acestor „interese vitale”, în conformitate cu imperativele ambiguității de descurajare”.

Iar The New York Times constată că „Putinizarea Washingtonului este în curs”.

După cum scrie un fost corespondent la Moscova al ziarului american, de la începutul anilor 2000, eforturile administrației Trump de a face presiuni asupra presei, de a-și pedepsi oponenții și de a îmblânzi magnații țării evocă primele zile ale guvernării președintelui Putin în Rusia. Un „îngheț de la Moscova” se abate astăzi asupra Washingtonului.

”Desigur, Statele Unite nu sunt Rusia, nici pe departe, și orice comparație nu poate fi decât exagerată (...). Dar pentru cei care au lucrat în calitate de corespondenți acolo, cu un sfert de secol în urmă, Washingtonul lui Trump seamănă cu Moscova din primele zile ale lui Putin.

Mass-media este sub presiune. Legiuitorilor li se pune botniță. Înalții oficiali considerați neloiali sunt concediați. Procurorii numiți de un președinte care a promis „răzbunare” îi vizează pe cei pe care el îi percepe ca adversari. Magnații i se închină. Judecătorii care blochează temporar deciziile guvernamentale pe care le consideră ilegale sunt amenințați cu punerea sub acuzare”.

Presa internațională analizează consecințele summitului de duminică de la Londra. Comentatorii remarcă inițiativa premierului britanic Keir Starmer de a-i pune la aceeași masă pe europeni. În același timp, avertizează că mai este mult de lucru până la găsirea unei soluții de pace.

”Iată-i pe europeni singuri, amenințați în est și abandonați în vest”, constată Le Figaro. ”Ei nu mai pot conta pe NATO ca până acum, slăbiți de atitudinea lui Trump”.

Washington Examiner vede o nouă ordine mondială: SUA și Rusia contra Zelenski și Europa:

”Odată cu întorsătura șocantă a evenimentelor de vineri, cel mai apropiat aliat european al Americii [ Marea Britanie] s-a trezit în rolul de mediator, sperând să ajute la remedierea diviziunii dintre Trump și Zelenski.

Potrivit unei analize din The Irish Times, la Londra, ”Europa a cumpărat timp pentru Zelenski și a luat inițiativa din mâinile lui Trump și Putin.

Anunțând că națiunile europene vor colabora cu Ucraina la o propunere de pace – care va fi apoi prezentată SUA – a îngreunat intențiile lui Trump de a trata pacea în Ucraina doar ca pe o afacere între SUA și Rusia”.

”Uniunea Europenilor pentru Ucraina”, este titlul comentariului din El Pais:

”Momentul este serios. Este urgent să împiedicăm Ucraina să fie vândută într-un pact fără scrupule între Trump și Putin.

Acest lucru necesită acțiuni imediate pentru a scurtcircuita dinamica tranzacțională dintre SUA și Rusia și pentru a redirecționa negocierile către un cadru rezonabil.

Având în vedere încetineala instituțională a Celor 27, este de înțeles că un grup de țări conduse de cele două puteri nucleare ale Europei libere - Regatul Unit și Franța - să ia inițiativa în chestiuni politice, diplomatice și militare”.

La Repubblica, ziar italian citat de Eurotopics, este de părere că

”împreună cu Macron, Starmer a preluat comanda Europei pentru a transforma bătrânul continent într-o putere de apărare și pentru a aduce Ucraina lui Zelenski înapoi la masa negocierilor cu SUA și Rusia. ... Pentru a atinge acest obiectiv, totuși, Starmer trebuie să-l convingă pe Zelensky să accepte condițiile dure ale lui Trump.”

Zeit Online  notează că „poate părea ironic dar, dintre toate țările, Marea Britanie care nu este membră a UE a împins realmente UE din spate. Starmer trebuie să fie mulțumit pentru că le-a oferit europenilor o injecție de realism în domeniul politicii de apărare.” (Sursa: Eurotopics).

Iar comentatorul BBC spune că ”Europa încearcă să susțină planul de pace în Ucraina, recunoscând în același timp public din nou că va avea nevoie de SUA pentru ca războiul să se poată termina definitiv.

Dacă se ajunge la un acord de pace, vor fi implicații mari pentru multe familii din Regatul Unit, inclusiv posibila desfășurare de soldați în Ucraina - un loc volatil și contestat pentru care Rusia a avut proiecte de decenii.

Rolul lor ar fi de menținere a păcii, da, dar mulți i-ar vedea ca fiind în prima linie a libertății.

Mai este multă diplomație de urmat. Ne putem aștepta la mai multe zile precum au fost cele din urmă, în țară și în străinătate.

Drumul către pace ar putea fi încă lung”.

Imediat după schimbul dur de replici din Biroul Oval, presa internațională a început să analizeze consecințele evenimentului de vineri seară. Potrivit comentatorilor, Europa a rămas singură în fața Rusiei și există un singur câștigător: Vladimir Putin.

Schimbul aspru de replici dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, a provocat „consternare de ambele maluri ale Atlanticului”, rezumă The Washington Post.

Iar The New York Times a văzut „un schimb exploziv de insulte, care nu au fost niciodată văzute în Biroul Oval între un președinte american și un lider străin în vremurile moderne”.

”A fost orice altceva decât un schimb diplomatic obișnuit în fața camerelor de filmat”, consideră Der Spiegel.

The New York Post crede că, de fapt, ”Trump vrea să conserve puterea de luptă a SUA pentru ceea ce crede el că este adevărata amenințare - China. Pentagonul și-a epuizat stocul de arme la niveluri periculoase prin înarmarea Ucrainei.

Dacă China ar invada Taiwanul mâine, probabil că o intervenție din partea SUA ar eșua”.

În schimb, pentru ziarul belgian Le Soir,

„Nu există cuvinte pentru a ne exprima uimirea față de această extorcare în direct, în fața camerelor de filmat, orchestrată de liderii unei superputeri care joacă pacea mondială precum pokerul, transformând Casa Albă într-o sală de jocuri de noroc a mafiei și strigând, cu pistolul la capul prăzii lor: fie semnezi și îți mulțumim, fie te vom abandona.”

„După această scenă, nicio țară nu va mai avea încredere în Trump”, consideră Süddeutsche Zeitung. „Statele Unite devin un stat arbitrar, chiar un stat necinstit”, scrie ziarul german, care se teme că Zelenski „s-ar putea să nu supraviețuiască mustrării politice a lui Trump”.

„Secvența care a avut loc în Biroul Oval este suficientă pentru a-i lăsa pe europenii, deja excluși din discuțiile inițiate asupra Ucrainei, atât paralizați, cât și perplecși”, subliniază ziarul elvețian Le Temps.

Le Monde notează că ”altercația violentă ilustrează ostilitatea noii administrații americane față de Ucraina și marchează un punct de rupere între aliați.

Această ostilitate a fost ilustrată de agresivitatea fără precedent a unui vicepreședinte american, J. D. Vance, față de liderul unei țări democratice în război cu o dictatură.

Revoltați de brutalitatea domnilor Trump și Vance, liderii europeni s-au grăbit să-și exprime sprijinul pentru domnul Zelenski, cu excepția notabilă a premierului ungar Viktor Orban, care i-a mulțumit președintelui american.

Dar ambuscada din Biroul Oval nu face decât să le confirme temerile: ruptura transatlantică este profundă, iar alinierea discursului domnului Trump cu cel al domnului Putin sugerează o inversare a alianțelor. Europa este acum singură împotriva Rusiei”.

Iar o analiză a BBC observă că, dacă ”drama de vineri din Biroul Oval a stârnit o reacție rapidă din partea multor lideri mondiali, nu a existat niciun comentariu până acum din partea liderului de la Kremlin.

Președintele Putin își poate permite să stea pe loc și să urmărească desfășurarea evenimentelor.

Dacă fluxul de arme americane către Ucraina s-ar opri, ucrainenilor le-ar fi mult mai greu să se apere de forțele ruse, chiar dacă se bucură de solidaritate și de sprijin puternic din partea liderilor europeni.

De ceva timp, Moscova crede că războiul din Ucraina merge pe calea Rusiei. Strigătele din Biroul Oval au cimentat această convingere”.

Părăsirea României de către frații Tate a devenit un subiect de mare interes în presa internațională. Comentatorii insistă asupra legăturilor dintre frații Tate și personalități proeminente ale administrației Trump. Și invocă presiunile la adresa autorităților de la București.

”Administrația Trump împinge România să ridice restricțiile de călătorie pentru Andrew Tate, un influencer de dreapta și susținător al lui Trump”, scrie USA Today. ”Acesta, împreună cu fratele său se confruntă cu o cascadă de acuzații și investigații pentru trafic de persoane, spălare de bani și viol”.

Le Monde notează că ”arestul la domiciliu al influencerilor a fost ridicat la scurt timp după ce Statele Unite au cerut României să li se returneze pașaportul.

Frații Tate au fost susținuți de multă vreme de mai multe figuri de extremă dreaptă atât din Europa, cât și din Statele Unite. Este mai ales cazul prezentatorului american de extremă-dreapta Tucker Carlson, care l-a intervievat pe larg pe Andrew Tate în 2023.

Elon Musk, acum un consilier apropiat al lui Donald Trump,  a restabilit contul influencerului pe X, de unde fusese interzis pentru comentariile sale misogine de către fosta conducere. Fostul kickboxer este urmărit pe aceeași rețea de socializare și de vicepreședintele american, J. D. Vance”.

După cum observă Time, ”nu este clar în ce condiții frații Tate – care sunt susținători puternici ai președintelui american Donald Trump și se laudă cu milioane de adepți online – li sa permis să părăsească România.

Un oficial de la Ministerul Afacerilor Interne, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a spus că decizia este la latitudinea procurorilor”.

Căutați și în Regatul Unit

BBC amintește că ”frații Tate au postat în mod regulat mesaje în sprijinul președintelui american Donald Trump, iar Tristan Tate a spus că rolul fratelui său în a convinge „milioane de tineri” să-l susțină „nu poate fi trecut cu vederea”.

Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, a declarat că trimisul special al lui Trump, Richard Grenell, a adus în discuție problema fraților Tate în timpul unei conversații la Conferința de Securitate de la München la începutul lunii februarie.

Citeste siStelian Ion la RFI: Decizia în cazul fraților Tate pare să fi fost influențată

Înalte personalități apropiate de Trump au avut în vizor și guvernul de la București în privința deciziei judecătorești care a anulat alegerile prezidențiale din decembrie trecut. Potrivit serviciilor de informații române, candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu a fost susținut de o serie de conturi TikTok create de Rusia”.

The New York Post precizează că ”frații sunt, de asemenea, căutați în Regatul Unit, urmare a acuzațiilor de viol și trafic de ființe umane. Ei urmau să fie extrădați în Marea Britanie după terminarea cazului lor din România.

Andrew și Tristan Tate au negat toate acuzațiile împotriva lor.

Nu este clar dacă administrația președintelui Trump a avut vreo legătură cu ridicarea restricției de călătorie”.

Iar CNN vorbește despre lumea în care frații Tate își expun opiniile.

Potrivit expertului consultat de rețeaua tv, ”ideile lor pot fi legate de ideologia de extremă dreaptă și de viziunea asupra așa-numitei „manosfere” – o colecție de forumuri, bloguri, vloguri și organizații preocupate de problemele bărbaților și de anumite interpretări ale masculinității orientate în jurul opoziției față de feminism.

Părți ale „manosferei” sunt extrem de misogine și, în ultimii ani, au devenit din ce în ce mai apropiate de extrema dreaptă, folosind teoriile conspirației rasiste pentru a explica problemele percepute de societate”.

Presa internațională a stat ieri cu ochii pe evenimentele de la București. Și aceasta, imediat după ce știrea privind aducerea lui Călin Georgescu în fața procurorilor a făcut înconjurul lumii. Subiectul a stârnit interes, din Statele Unite până în Ucraina.

The Guardian informează că ”procurorii români au deschis o anchetă penală împotriva lui Călin Georgescu, populistul de extremă dreapta, prietenos cu Moscova, care a apărut aproape de nicăieri pentru a câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din țară de anul trecut.

CNNamintește că, ”în timpul campaniei sale alimentate de TikTok, Georgescu a fost critic la adresa NATO, sceptic cu privire la sprijinul occidental pentru Ucraina și călduros față de Vladimir Putin, numindu-l pe președintele rus un patriot”.

După cum transmite BBC, ”două partide populiste de dreapta și-au mobilizat susținătorii să se îndrepte către parchet, unde Georgescu a fost dus la audiere.

Partidele populiste de opoziție depuseseră anterior o moțiune de cenzură împotriva guvernului pro-european ales democratic al României”.

Iar Le Monde precizează că ”miercuri dimineața, autorităţile au percheziţionat zeci de spaţii din toată ţara, potrivit unui comunicat al parchetului. Procurorii au spus că raidurile fac parte dintr-o anchetă privind presupusele infracțiuni, inclusiv „înființarea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob” și „declarații false cu privire la sursele de finanțare a campaniei electorale”, fără a-l pomeni pe Georgescu”.

”Raidurile uriașe, l-au inclus și pe Horațiu Potra, un mercenar legat anterior de Georgescu”, transmite Euronews.

”Potra, care deține o companie militară privată și este un fost mercenar în Legiunea Străină Franceză, a fost reținut la jumătatea lunii decembrie din cauza acuzațiilor de planificare a unor proteste de amploare în favoarea lui Georgescu”.

 

ABC News propune un profil al lui Călin Georgescu.

 

”Membru, cândva, al Alianței pentru Unitatea Românilor, de extremă dreaptă, Georgescu a părăsit partidul în 2022, după o perioadă de lupte interne. El a fost acuzat de colegi că este pro-rus și critic la adresa NATO.

Georgescu sprijină Biserica Ortodoxă Română și a stârnit controverse în trecut pentru că a descris liderii fasciști și naționaliști români din anii 1930 și 1940 drept eroi naționali.

Mulți observatori au atribuit succesul lui Georgescu contului său TikTok, care are 4,3 milioane de aprecieri și 679.000 de urmăritori. El a câștigat o tracțiune și popularitate uriașă în săptămânile premergătoare primului tur al alegerilor”.

 

Și presa din Ucraina a acordat atenție evenimentelor de la București.

Publicația ucraineană Evropeiska Pravda îl descrie pe Georgescu drept ”un candidat anti-occidental care a câștigat în mod neașteptat primul tur al alegerilor din cauza a ceea ce se crede a fi o campanie de interferență străină prin TikTok”.

Ziarul online Glavcom remarcă faptul că ”miliardarul american și șeful departamentului de eficiență al guvernului SUA, Elon Musk, a decis să-l susțină pe fostul candidat la președinția română, Călin Georgescu. Musk a distribuit un videoclip cu susținătorii politicianului român care se adunau în fața parchetului pentru a-l susține”.

Interfax Ucraina amintește că ”Georgescu a numit Ucraina un „stat fictiv” și a mai declarat că teritoriile țării vor fi împărțite de statele vecine. Potrivit acestuia, dacă va fi ales, nu va mai permite continuarea exporturilor de cereale ucrainene prin România și continuarea asistenței militare către Kiev”.

SUA s-au alăturat de două ori Rusiei la ONU, tocmai când lumea marca trei ani de la invadarea Ucrainei. SUA și Rusia s-au opus unei rezoluții elaborate la nivel european care condamnă acțiunile Moscovei și sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, care a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU. Apoi, cele două puteri au susținut o rezoluție elaborată de SUA în cadrul Consiliului de Securitate al ONU care cere încetarea conflictului, dar care nu conține nicio critică la adresa Rusiei. Presa internațională comentează situația.

După cum remarcă US News&World Report, ”voturile, la trei ani de la izbucnirea războiului, au evidențiat schimbarea dramatică a poziției Washingtonului de când președintele Donald Trump a preluat mandatul, în ianuarie.

Voturile au dezvăluit diviziunile care au apărut cu aliați precum Marea Britanie și Franța. Ambele țări s-au abținut de la rezoluția Consiliului de Securitate, susținută de Rusia și China”.

BBC observă la rândul său că

 

”Rareori Statele Unite au fost într-un asemenea dezacord cu presupușii aliați europeni.

De când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu trei ani, Consiliul de Securitate a fost blocat de puterea Rusiei, unul dintre cei cinci membri permanenți ai săi, care s-a opus la orice rezoluție.

Din acest motiv, Adunarea Generală a fost principalul forum de dezbatere a războiului, dar rezoluțiile sale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre, spre deosebire de cele ale Consiliului de Securitate”.

 

 

Ucrainenii nu ar trebui să intre în panică la ideea SUA ca adversar, comentează ziarul online germantaz, citat de Eurotopics:

„Ucrainenii au învins tancurile lui Putin și vor putea, de asemenea, să reziste tiradelor lui Trump. Cu fiecare impuls al lui Trump care vizează o pace simulată, care legitimează războiul Rusiei, acea pace va deveni mai dificil de atins prin diplomație. Pentru că, din Groenlanda până în Panama, întreaga lume are acum măsura lui Trump.”

 

Le Monde vede cum ”Moscova a salutat marți „poziția echilibrată” a Washingtonului în votul său la ONU. Ziarul francez reia declarația purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit căreia el nu vede niciun „semn de echilibru” în rândul europenilor, care au susținut rezoluția de condamnare a Moscovei votând împotriva Statelor Unite.

Politico notează că ”președintele american Donald Trump se comportă ca și cum ar deține toate cărțile în discuțiile pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Dar Bruxelles-ul are în mânecă o armă secretă de 200 de miliarde de euro”.

Citeste siVotul american de la ONU: prestigiu de jumătate de secol contra unei concesii pentru Putin (Analist)

Este vorba despre activele suverane rusești care au fost imobilizate după ce Moscova și-a lansat invazia. SUA, pe de altă parte, dețin doar 5 miliarde de dolari.

”Sechestrarea acelor active este o opțiune drastică care, aproape sigur, ar garanta Europei un loc mai important la masa discuțiilor”.

Iar The Atlantic comentează că, ”în acest nou moment de criză, Zelenski revine la rolul pe care l-a jucat în primele zile ale războiului. Înfruntându-se cu bătăușul, el l-a acuzat pe Trump că înoată în dezinformare.

El a rezistat cererilor administrației, în ciuda faptului că nu are nicio influență în relațiile sale cu SUA, în afară de persuasiunea morală și capacitatea limitată de a-i sta în cale lui Trump.

Cândva, Statele Unite au adus resurse diplomatice și ajutor militar în Ucraina, pentru ca aceasta să nu coboare în autocrația în stil rusesc. Acum, Statele Unite sunt cele care se îndreaptă în această direcție”.

Presa internațională analizează consecințele alegerilor legislative din Germania. Comentatorii observă eșecul lui Elon Musk de a ridica scorul extremei drepte, dar avertizează că misiunea lui Friedrich Merz de a construi o coaliție stabilă se anunță complicată.

”În Germania, Friedrich Merz câștigă, iar AfD triumfă”. Iată titlul ales de revista franceză Le Point.

”Friedrich Merz este câștigătorul alegerilor, dar va trebui să-și găsească aliați pentru a guverna. Tânăra formațiune AfD este al doilea partid ca mărime din Germania și cel mai mare din Est.

Guvernare, dar cu cine? Aceasta este dilema pentru Friedrich Merz, care nu va avea prea mult timp să-și savureze victoria”.

The Wasington Post vede în rezultatele din Germania ”o reflectare a unei oboseli mai ample cu privire la viața politică. Un exit poll a indicat că doar 12% dintre muncitorii germani au votat pentru social-democrați – partidul tradițional al muncitorilor din țară. Aproape 40% ar fi votat pentru AfD.

Dar AfD nu este singurul care joacă anti-establishment. Die Linke, reprezentantul stângii dure, s-a dovedit surpriza alegerilor. Se estimează că 1 din 4 tineri alegători germani au votat această formațiune, care a apărut, parțial, din Partidul Comunist dizolvat, din Germania de Est”.

The Conversation notează că, pentru Merz, bucuria victoriei ar putea fi de scurtă durată, deoarece sarcina formării unui guvern se arată dificilă.

Merz și-a petrecut ultimele câteva săptămâni spărgând tabuuri lucrând cu extrema dreaptă germană și atacându-și oponenții,  într-un limbaj necumpătat, rar întâlnit în politica germană. Acum, el se confruntă cu construirea unei coaliții.

El i-a numit „nebuni” pe cei din partidul Verzilor și Die Linke. Și cel mai apropiat aliat ideologic al său, Liberal- Democrații (FDP), nu au intrat în parlament, după ce alegătorii au pedepsit partidul pentru că a aruncat în aer ultimul guvern de coaliție”.

Fortune observă că ”Elon Musk nu a reușit să ajute extrema-dreaptă să câștige alegerile germane, ceea ce, pentru el, este un eșec amar.

Indiferent cât de mult a încercat CEO-ul Tesla să sporească popularitatea extremei drepte și să-i ridice profilul pe rețeaua sa de socializare X, AfD nu a putut obține niciun vot suplimentar ca urmare a susținerii sale vocale. Se prevedea că partidul va obține acest grad de sprijin încă din noiembrie, când au fost convocate pentru prima dată alegeri anticipate și scorul AfD de-abia s-a clintit”.

Și totuși, performanța slabă a partidelor mici este bună pentru economie, spun analiștii consultați de Financial Times.

Ulrich Kater, economist-șef la DekaBank, a declarat că eșecul partidelor mici, FDP și BSW, de a câștiga locuri la alegerile din weekend îmbunătățește perspectivele pentru „condiții economice mai bune și relații politice stabile”.

Între timp, analiștii Deutsche Bank au avertizat că alianței CDU-SPD îi lipsește o majoritate de două treimi, ceea ce înseamnă că reformele structurale pot depinde fie de extrema dreaptă AfD, fie de extrema stângă, Die Linke.

”Cu Merz, Germania revine în Europa”, titrează Le Figaro.

Ziarul consideră că rezultatele au consecințe ”asupra celui mai arzător subiect al momentului, sprijinul pentru Ucraina. Merz a precizat deja că, spre deosebire de predecesorul său, nu s-ar opune livrării de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Dar merge mai departe, și pare deschis la discuții pe tema unui împrumut comun pentru finanțarea proiectelor europene de apărare, susținut de Macron”.