Revista presei internaționale

Presa internațională comentează evenimentele din marea Baltică, după ce două cabluri submarine au fost tăiate duminică și luni. Primul făcea legătura între Suedia și Lituania prin insula strategică Gotland, al doilea lega Germania și Finlanda. Suspiciunile se îndreaptă către o navă chineză, iar comentatorii încearcă să explice semnificațiile.

Chiar dacă Marea Baltică a devenit „un lac NATO” de când Suedia și Finlanda au aderat la Alianță, incidente suspecte au loc în continuare acolo, notează Le Figaro.

Site-ul web Minetraffic a arătat că nava chineză Yi Peng 3 s-a aflat luni în zona cablului care leagă Finlanda de Germania, atunci când acesta a fost deteriorat, deși nu există nimic care să indice că nava a fost implicată.

Un expert juridic a declarat pentru Newsweek că orice investigație asupra incidentelor „ar putea dura ani de zile” și ar putea crea precedente pentru viitoarele presupuse incidente de sabotaj subacvatic.

Citeste siCe știm despre nava chineză suspectată de sabotarea cablurilor submarine din Marea Baltică

Potrivit CNN, ”un oficial american și un oficial de informații occidental au numit Yi Peng 3 drept nava probabil implicată în incident. Cu toate acestea, au spus sursele CNN, SUA nu au găsit încă legături între această navă și statele sau entitățile care ar ordona o astfel de activitate.

Astfel de accidente s-au întâmplat în trecut, deși nu într-o succesiune atât de  rapidă precum cele două de duminică și luni”.

Pentru radioteleviziunea germană NDR, ”întrebarea cine a făcut-o este în discuție și pe conturile OSINT (Open Source Intelligence) de pe rețelele de socializare. Cargoul chinez Yi Peng 3 este considerat o posibilă cauză a pagubei.

Un expert în strategie și securitate maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate de la Universitatea Kiel, a declarat că infrastructura de sub mare a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani și este vulnerabilă.

Multă vreme nimeni nu s-a gândit suficient la protecția lor.

Citeste siAnchetă în Suedia, Germania și în Finlanda după ce două cabluri submarine au fost deteriorate în Marea Baltică

Potrivit analizei revistei Foerign Policy, ”este extrem de puțin probabil ca cele două cabluri să fi fost tăiate accidental.

Conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, semnatarii sunt de acord să protejeze instalațiile submarine din apele lor. Dar tratatul – cunoscut sub numele de „constituția oceanelor” – nu specifică ce ar trebui să facă statele de coastă dacă țările rivale cu gândire agresivă folosesc nave nonmilitare pentru a sabota infrastructura din apele lor.

Aceasta este dilema pentru țările Mării Baltice (în ciuda dominației NATO acolo) și pentru alte națiuni occidentale: Rusia, China și alte țări pot folosi echipamente private, criminali și alți colaboratori diverși pentru a produce pagube și s-ar putea să nu fie niciodată posibil să se stabilească o legătură între făptuitori și guvernele în numele cărora s-au comis actele dăunătoare.

Chiar dacă marina daneză se urcă pe navă, probabil că nu vom ști niciodată ce conversații au avut proprietarul Yi Peng 3 sau comandantul navei cu guvernele Rusiei sau Chinei.

Știm pur și simplu că, deși cablurile se găsesc cu ușurință pe hărțile de navigație și astfel ar fi trebuit să fie ușor de evitat, acestea au fost tăiate. (Și nu, o navă comercială chineză nu ar sabota infrastructura submarină în numele niciunui guvern fără permisiunea Beijingului.)

De asemenea, știm că Yi Peng 3 are un căpitan rus. Și a avea mai degrabă un comandant de navă rus decât, să zicem, un indian sau un român, cu siguranță face ca sabotajul în Marea Baltică să fie puțin mai simplu”.

Președintele rus Vladimir Putin a aprobat marți o doctrină nucleară actualizată. Aceasta coboară pragul pentru o lovitură, ca răspuns la o gamă mai largă de atacuri convenționale la adresa Rusiei. Schimbările au venit la două zile după ce Washington a decis să permită Ucrainei să folosească rachete cu rază mai lungă de acțiune pe teritoriul rus. Cât de mare este pericolul?

După cum titrează The New York Times, ”Pentru Rusia, armele nucleare sunt cea mai mare monedă de negociere”.

Iar CBS News amintește că ”Putin a amenințat că va folosi arme nucleare în Ucraina de mai multe ori, de când a ordonat invazia pe scară largă a țării pe 24 februarie 2022.  Rusia a avertizat în mod repetat Occidentul că, dacă Washingtonul permite Ucrainei să lanseze rachete fabricate în Occident pe teritoriul ei, ar considera că  aliații NATO sunt direct implicați în război.”

The Irish Times observă că ”Indiferent dacă domnul Putin este într-adevăr pregătit să ia opțiunea nucleară, amenințarea este menită să arate lumii că Rusia rămâne o putere majoră și că Washingtonul și aliații săi ar trebui să-și limiteze sprijinul pentru Ucraina. Acesta este principalul motiv pentru care au permis doar cu greu Kievului să folosească arme mai puternice și au evitat să trimită trupe”.

Ziarul francez Libération notează că ”Franța va trebui să decidă în curând dacă urmează exemplul american, permițând Ucrainei să folosească propriile rachete de croazieră avansate împotriva teritoriului rus. Era foarte ușor să te joci de-a cowboy-ii și indienii, pe vremea când vestul sălbatic nu era la porțile Europei”.

Citeste siPutin este Nașul Rusiei comandate în stil mafiot de KGB (Istoric)

”Este un atac nuclear iminent?” – se întreabă Firstpost.

Expertul citat de publicație este de părere că utilizarea rachetelor occidentale cu rază mai lungă de acțiune „cu siguranță nu va declanșa” răspunsul nuclear al Moscovei, așa cum se tem unii din Occident. Dar el a adăugat că „Rusia poate escalada într-o serie de moduri pentru a impune costuri Occidentului, de la sabotaj subacvatic până la angajarea de împuterniciți pentru a hărțui comerțul în Bab el-Mandeb”, o strâmtoare din largul Mării Roșii, unde atacurile asupra transporturilor maritime au fost atribuite rebelilor Houthi din Yemen.

Nu există nicio schimbare reală a nivelului de amenințare, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„De când Putin a pus forțele nucleare rusești în așteptare în timpul anexării Crimeei în primăvara lui 2014, el s-a jucat cu amenințarea de a folosi arme nucleare pentru a susține agresiunea militară convențională. Precauția Occidentului în acordarea de sprijin militar Ucrainei este reacția - bine întemeiată - la acest lucru. Faptul că Kremlinul definește acum condițiile pentru utilizarea armelor nucleare într-un mod mai larg și puțin mai vag nu face nicio diferență.”

Doctrina nucleară este doar propagandă pentru consumul intern, crede Corriere della Sera:

„După știrile din SUA de vineri, televiziunea rusă și-a încordat imediat mușchii mândriei patriotice. ... „Este nevoie doar de trei rachete bine plasate și întreaga civilizație britanică se va prăbuși și va fi distrusă pentru totdeauna”, a spus un expert militar pe primul canal de stat. Dar unele medii și indivizi inteligenți, care cunosc cu adevărat intențiile lui Putin și ale cercului său interior, continuă să excludă folosirea ultra-armei. Acesta este vântul care suflă în Rusia de ani de zile.”

Armata ucraineană a atacat pentru prima dată marţi dimineaţă un obiectiv militar situat pe teritoriul Federaţiei Ruse cu rachete americane ATACMS. A fost prima lovitură după ce Kievul a primit permisiunea de la Washington pentru a folosi aceste echipamente în interiorul teritoriului rus. Presa internațională evaluează consecințele.

După cum informează BBC, ”a fost pentru prima dată când rachetele au fost folosite pe teritoriul Rusiei recunoscut la nivel internațional și aceasta, la scurt timp după ce Washingtonul a semnalat Ucrainei că are permisiunea de a folosi echipamentele ATACMS în Rusia”.

Pentru Der Spiegel, nu este clar dacă Donald Trump va continua cursul deschis de administrația Biden:

”Cu toate acestea, membri importanți ai Partidului Republican au cerut, de asemenea, relaxarea cerințelor pentru Ucraina. Kievul speră că noile reguli privind armele vor putea pune presiune asupra Kremlinului - și, astfel, să aibă o poziție de negociere mai bună pentru o încetare a focului”.

El Pais crede că permisiunea pentru utilizarea rachetelor americane ATACMS în interiorul Rusiei este o decizie politică serioasă, dar cu influență limitată asupra războiului din Ucraina

Analiștii și mass-media din Ucraina consideră că autorizația lui Biden vine cu întârziere și că va fi un regres serios dacă acest armament va putea fi folosit doar la Kursk”.

Le Monde amintește că armata rusă a anticipat atacurile și și-a repoziționat  majoritatea bombardierelor sale pe aerodromuri situate în afara razei ATACMS:

”Această autorizație americană rămâne, de asemenea, supusă unor condiții. Va fi ridicată doar de la caz la caz, în funcție de obiectivele ucrainene, într-o logică ce nu este chiar aceea a unui război de mare intensitate.

Acum ar trebui să sperăm că America va fi urmată rapid de decizii similare ale țărilor care furnizează rachete către Kiev. Acestea sunt Franța și Regatul Unit. De asemenea, trebuie să sperăm că va ajuta la înlăturarea reticenței germanilor față de rachetele lor Taurus, care au o rază de acțiune de 500 de kilometri.

Cancelarul Olaf Scholz nu poate cere Rusiei să fie „pregătită pentru negocieri serioase cu Ucraina în scopul unei păci drepte și de durată”, așa cum a făcut-o într-o convorbire telefonică nefastă cu șeful de la Kremlin, fără a consolida mai întâi poziția Kievului. A doua zi după acest dialog, Rusia a lansat noi bombardamente distructive împotriva infrastructurii energetice civile ucrainene. O reamintire crudă a realității”.

În acest context, SKY News transmite că ”miniștrii de externe din Regatul Unit, Germania, Franța, Polonia, Italia și Spania au lansat o declarație comună marți dimineață, spunând că atacurile sistematice ale Rusiei asupra arhitecturii de securitate europene sunt „fără precedent în varietatea și amploarea lor”.

„Activitățile hibride în creștere ale Moscovei împotriva țărilor NATO și UE sunt fără precedent, creând un risc semnificativ de securitate”, au spus miniștrii, reafirmând rolul durabil al unei NATO puternice și unite.

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a urmat declarației avertizând Rusia că va închide restul consulatelor sale din Polonia dacă Moscova nu încetează să comită acte de sabotaj în Europa.

„Am închis consulatul din Poznan”, a spus el într-o conferință de presă. „Dacă nu se opresc, le vom închide și pe celelalte”, a continuat el.

După luni de reticență, administrația Statelor Unite a dat permisiunea Ucrainei de a lovi în adâncul Rusiei cu rachete americane. Va schimba aceasta cursul războiului? Comentatorii presei internaționale nu se arată foarte încrezători. Dar ei estimează că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile în negocieri.

Pentru ziarul italian La Stampa, „permisiunea lui Joe Biden pune capăt lungii ezitari alimentate de temerile de „escaladare”. Dar escaladarea era deja aici. Ofensiva trupelor ruse are un scop clar și fără ambiguitate. Până la 20 ianuarie 2025 [data inaugurării lui Donald Trump], o mare parte a teritoriului Ucrainei urmează să fie sub controlul Rusiei și inamicul pe cale de dispariție. Conflictul ar putea fi apoi „înghețat”, așa cum dorește Donald Trump în condiții cât mai favorabile Rusiei.” (Sursa: Eurotopics)

Le Monde amintește că, ”până în prezent, refuzul american de a permite lovituri profunde se explica prin teama unei escaladări din partea rusă, Moscova fluturând constant amenințarea armei nucleare. Dar escaladarea s-a produs sub altă formă, dacă judecăm după prezența masivă a soldaților nord-coreeni alături de armata rusă”.

Administrația Biden „subminează intențiile lui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace foarte favorabil Rusiei”, este de părere ziarul spaniol El Mundo. "De ce ? pentru că dacă Ucraina va reuși să păstreze zonele pe care le ocupă în regiunea Kursk până pe 20 ianuarie, data învestirii lui Trump și ziua anunțată de președintele ales pentru a negocia direct cu Putin, autocratul rus nu va putea să nu-și mențină pretenția de a impune „noile realități teritoriale” născute din invazie, pentru că ar trebui să includă, chiar dacă îl deranjează, această parte a Kurskului ca o cucerire ucraineană”, explică ziarul spaniol, citat de Courrier International.

Citeste siRachetele ATACMS din SUA pot lovi la 300 km. Rusia toacă Ucraina cu rază mai lungă

BBC consideră că ”Ucraina va putea acum să lovească ținte în interiorul Rusiei, cel mai probabil la început în jurul regiunii Kursk, unde forțele ucrainene dețin peste 1.000 km pătrați de teritoriu.

Echipamentele militare rusești, cum ar fi avioanele, au fost deja mutate pe aerodromurile din interiorul Rusiei, în așteptarea unei astfel de decizii.

„Nu cred că va fi decisiv”, a declarat pentru BBC un diplomat occidental de la Kiev, solicitând anonimatul din cauza sensibilității problemei.

Acesta a estimat că mișcarea poate crește costul războiului pentru Rusia”.

”Cu tancurile F16 și Leopard, Challenger și Abrams, ucrainenii au crezut că vor schimba jocul. Dar s-a dovedit că erau prea încrezători”, comentează ITV News.

”Războiul se mișcă, încet, dar necruțător, în favoarea Rusiei.

Nimeni nu crede că rachetele cu rază lungă de acțiune vor schimba cursul. Dar ar putea ajuta la încetinirea acestuia.

 

Sistemele de rachete tactice ale armatei - și, potențial, sistemul de rachete Storm Shadow al Marii Britanii - vor permite Ucrainei să distrugă baze ale armatei, depozite de muniție și rute de aprovizionare pe sute de kilometri în interiorul Rusiei.

Această mișcare nu va înmâna Ucrainei cărți câștigătoare, dar ar putea oferi Kievului o poziție mai bună de negociere dacă va fi forțată să intre în discuții de pace”.

 

Rusia a lansat cel mai puternic atac aerian din ultimele luni la adresa Ucrainei. Și aceasta, la două zile de la convorbirea telefonică dintre cancelarul german Olaf Scholz și președintele rus Vladimir Putin. Pentru unii comentatori, este semnul că Moscova este puțin dispusă la compromisuri de pace.

The Guardian informează că ”a fost cel mai mare atac cu rachete și drone asupra Ucrainei din august și primul asalt major rusesc de la alegerile din SUA. Aceasta indică faptul că Kremlinul este puțin dispus la compromis după victoria lui Donald Trump”.

Potrivit Euronews, ”atacul a avut loc în timp ce temerile cresc cu privire la intențiile Moscovei de a devasta capacitatea energetică a Ucrainei, înainte de iarnă.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că au fost desfășurate diferite tipuri de drone, inclusiv Shahed-uri de fabricație iraniană, precum și rachete balistice de croazieră, balistice și lansate de avioane”.

„Ucraina se aștepta de mult la o nouă încercare a Rusiei de a-i pune la pământ rețeaua energetică”, subliniază The New York Times, amintind că „ani de atacuri necruțătoare au distrus aproximativ 65% din infrastructura energetică a Ucrainei”.

Comentând convorbirea telefonică de vineri dintre cancelarul german Olaf Scholz și președintele rus Vladimir Putin, Le Monde se întreabă dacă nu cumva alegerile germane vor slăbi unitatea europeană în sprijinul Ucrainei, zguduită deja de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025.

Conversația vine la doar câteva zile după ce Putin a stabilit contactul cu următorul președinte al SUA, Kievul fiind în defensivă în fața avansului trupelor ruse, în timp ce războiul intră în a treia iarnă.

Financial Times amintește că luna trecută, Scholz a promis un ajutor militar suplimentar de 1,4 miliarde EUR Ucrainei până la sfârșitul anului:

 

”Cu toate acestea, Scholz a respins cererile ucrainene de a furniza rachete de croazieră germane Taurus, care au o rază de acțiune de până la 500 km, spunând că o astfel de mișcare ar putea face din Germania parte la război.

Mulți din SPD-ul lui Scholz sunt, de asemenea, îngrijorați de dovezile tot mai mari ale oboselii de război în rândul alegătorilor germani. Alternativa pentru Germania, de extremă dreapta și Alianța de stânga Sahra Wagenknecht, care cer oprirea imediată a livrărilor germane de arme către Ucraina și discuții pentru a pune capăt războiului, și-au văzut sprijinul crescând în ultimele luni”

 

.

În timp ce publicația independentă The Moscow Times observă că discuția telefonică de vineri ”vine într-un moment precar, atât pentru perspectivele unui sprijin continuu al Occidentului pentru Ucraina, cât și pentru viitorul politic al cancelarului german.

Între timp, realegerea istorică a lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite a stârnit îngrijorări în rândul partenerilor europeni ai Washingtonului privitor la menținerea de către SUA a rolului de lider în sprijinirea apărării Ucrainei”.

Elon Musk a fost nominalizat de Donald Trump să conducă nou-creatul Departament pentru Eficiența Guvernului. Comentatorii văd deja problemele care însoțesc această numire: de la potențiale conflicte de interese, până la conflicte, care s-ar face deja simțite în echipa de tranziție.

Elon Musk, un antreprenor bogat și megaloman, își vede sprijinul aprig pentru Donald Trump răsplătit cu o funcție de ministru al „eficienței guvernamentale”, comentează postul francez BFMTV.

Los Angeles Times precizează că ”legea federală interzice membrilor executivului, unde pot fi incluși și consultanții neplătiți, să participe la chestiuni guvernamentale care le vor afecta interesele financiare, cu excepția cazului în care renunță la interesele lor sau se recuză.

Echipa de tranziție a lui Trump a căutat o soluție, spunând că acesta va „oferi sfaturi și îndrumări din afara guvernului”, lucru care se va încheia până în iulie 2026, potrivit unui comunicat de presă”.

Expertul consultat de ziar spune că în acest caz, Musk nu trebuie să-și vândă activele, dar asta îi limitează influența.

„El poate face recomandări, dar în cele din urmă deciziile sunt luate de oficialii guvernamentali”, a spus expertul.

Potrivit NBC News prezența lui Musk ”s-a simțit deja dominatoare”, pentru unii oameni din orbita lui Trump.

 

”Musk s-a dovedit a fi atât de agresiv în a-și impune opiniile despre al doilea mandat al lui Trump, încât a ajuns să calce în picioare echipa de tranziție.

Sursele au spus că prezența aproape constantă a lui Musk la Mar-a-Lago în săptămâna care a trecut de la ziua alegerilor a început să-i afecteze pe cei care au fost în cercul interior al lui Trump mai mult decât el”.

 

Pentru Corriere della Sera, „întrebarea acum este dacă presupusa nemulțumire din cadrul echipei de tranziție se datorează faptului că Trump, fascinat și distras de Musk, are mai puține șanse să-și asculte cei mai apropiați colaboratori.  Sau dacă nu cumva chiar el însuși se simte inconfortabil. A fost clar de la bun început: doi masculi alfa vor avea probleme în a coabita. Potrivit zvonurilor din interiorul lui Mar-a-Lago, Musk a spus clar că se așteaptă la recunoştinţă, un cuvânt care nu există în vocabularul lui Donald.” (Cursa. Eurotopics).

Fox News preia o declarație a lui Elon Musk prin care acesta se descrie pe sine pe sine drept „un George Soros de centru”.

El urmărește să creeze o abordare antreprenorială a guvernului nemaivăzută până acum. Într-o postare pe X, Musk a pus inflația pe seama cheltuielilor guvernamentale masive.

The Guardian, ziar care a anunțat recent că nu va mai posta pe rețeaua X, avertizează împotriva noului departament:

„Acest lucru va fi rău pentru programele sociale care îi sprijină pe cei care beneficiază de asistență publică. Va fi rău pentru mediu. Aproape sigur va fi rău pentru cultură. ... Dar acesta este Musk, un om fără experiență în guvernare, fără interes pentru serviciul public și cu un aparent narcisism egal cu cel al lui Trump.”

Iar El Mundo avertizează că numirea lui Musk ar putea avea și consecințe internaționale:

„Influența lui Musk se extinde cu mult dincolo de granițele SUA. Companiile sale au o importanță geopolitică strategică. Deciziile lui sunt imprevizibile. În timp ce Starlink a fost crucial în a ajuta Ucraina cu comunicații, X a facilitat răspândirea propagandei rusești fără filtre. Și Tesla are un impact uriaș asupra relațiilor comerciale dintre SUA și China.”

(Sursa: Eurotopics)

Presa internațională comentează primele nominalizări din partea președintelui ales Donald Trump pentru poziții cheie în politică externă. Veteranul militar și prezentatorul Fox News Pete Hegseth urmează să conducă Departamentul de Apărare, Marco Rubio este în discuții ca următor secretar de stat și Mike Waltz drept noul consilier pentru securitate națională.

Ultimii doi sunt considerați intransigenți față de China și au criticat politica actuală cu privire la Ucraina. De asemenea, sunt cunoscuți drept foarte loiali lui Donald Trump, mai spun comentatorii.

Potrivit Süddeutsche Zeitung, ”este o echipă de șoimi intervenționiști. Marco Rubio este considerat inventatorul politicii de încercuire a Chinei. Waltz va interzice orice semnal de slăbiciune din partea SUA, inclusiv față de Rusia. Cu toate acestea, este prea devreme pentru Europa să tragă concluzii de încredere din aceste decizii de personal - cu excepția faptului că Trump s-ar putea să fi fost din nou subestimat”.

Citeste siCine sunt ”oamenii președintelui”?

Pentru El País, ”nimic nu este sigur, dar indicii sunt că va exista un impact profund asupra relațiilor internaționale. Și este de temut că Trump nu se va înconjura de reprezentanți ai establishment-ului republican care i-au înfrânat anterior instinctele. De data aceasta pare mai probabilă o prăbușire profundă a rețelei de alianțe construită de SUA după 1945 și o schimbare permanentă a peisajului geopolitic.” (Sursa: Eurotopics).

The Wall Street Journal observă la rândul său că Trump încearcă să evite „numirea republicanilor din cadrul establishmentului, pe care îi acuză că i-au limitat obiectivele primului mandat”. El caută să se înconjoare cu o „echipă de loialiști opacă la orice opinii divergente, ceea ce presupune riscuri (...). Trump nu ia decizii într-o manieră ordonată. El tinde să le anunțe fără a-și consulta consilierii sau prin intermediul rețelelor sociale (...). În timpul primului său mandat, membrii echipei sale au încercat adesea să-i inverseze unele decizii. Loialiștii sunt mai predispuși să le implementeze fără a lua în considerare alte idei sau a evalua posibile capcane.”

La Stampa avertizează că

„aproape toți candidații pentru poziții importante în diplomația și politica de securitate a SUA fie au votat în favoarea blocării ajutorului militar pentru Kiev în Congres, fie s-au pronunțat împotriva sprijinirii Ucrainei. Zvonurile despre ceea ce intenționează să facă Trump provin din tweet-urile lui Elon Musk, videoclipuri postate de fiul lui Trump și dezvăluiri media. Soarta Ucrainei și a Europei este prilej de glume în fața camerelor și pe rețelele de socializare.”

(Sursa: Eurotopics)

Iar Le Monde vorbește despre temerile liderilor ucraineni cu privire la viitoarele numiri anunțate de Donald Trump. Țara se pregătește pentru o „diplomație foarte delicată”.

Modalitățile preconizate de președintele ales pentru a ajunge la pace în Ucraina ”nu sunt cunoscute încă cu precizie. Dar aliații Kievului se tem că vor include concesii teritoriale în beneficiul Rusiei (care ocupă aproximativ 20% din teritoriul său) și o abandonare a aspirațiilor de a adera la NATO”.

După prăbușirea coaliției de guvernare a Germaniei, cancelarul Olaf Scholz a acceptat să ceară un vot de încredere până la sfârșitul anului, ceea ce ar putea duce la alegeri anticipate. Dar incertitudinea politică de la Berlin poate avea consecințe asupra unor dosare importante, cum ar fi migrația sau războiul din Ucraina, atenționează comentatorii.

Va fi un vot de încredere ”pe care cancelarul este de așteptat să-l piardă, ceea ce ar deschide calea pentru alegeri anticipate”, consideră Deutsche Welle.

”Scholz programase inițial votul de încredere pentru 15 ianuarie, dar presiunea tot mai mare l-a determinat să ia în considerare urgentarea acestuia”.

În timp ce Euractiv atenționează că, ”fără majoritate, mai multe proiecte guvernamentale rămân blocate, cu perspective incerte de succes.

Printre acestea se numără implementarea la nivel național a reformei UE în domeniul migrației.

În timp ce conservatorii din CDU/CSU și liberalii din FDP și-au semnalat disponibilitatea de a coopera, implementarea ar putea fi amânată fără un acord”.

”Este un moment deosebit de prost pentru Berlin să se confrunte cu paralizia politică”, apreciază Politico:

”În timp ce liderii Germaniei se ceartă, aproximativ 50.000 de militari ruși și nord-coreeni par să se pregătească să lanseze un asalt asupra forțelor ucrainene din regiunea Kursk a Rusiei, iar forțele ruse continuă să facă progrese de-a lungul frontului din Ucraina”.

Pentru The Conversation, ”este de remarcat că cel mai mare stat membru al UE a ales să-și prăbușească guvernul la doar câteva ore după ce continentului i s-a pus în față uriașa provocare a președinției lui Trump. Dar există mecanisme constituționale pentru a menține politica germană. Cel mai probabil rezultat al alegerilor – o coaliție CDU/CSU cu SPD – este un model deja testat, care va oferi cel puțin o oarecare stabilitate”.

Iar Le Figaro observă că ”șeful guvernului, devenit minoritar, încă este încrezător că își va putea succeda la alegerile legislative anticipate.

La Olaf Scholz, acest optimism nu este doar o fațadă. Cancelarul își amintește cum a fost candidatul partidului său în 2021, după ce i se prezisese o înfrângere sigură.

Citeste siCriză de guvern în Germania. Ipoteza anticipatelor prinde contur

Din nou, rivalul său CDU îl devansează cu 17 puncte în sondajele de opinie. Mai are doar cel mult patru luni pentru a inversa tendința, dar intenționează să rămână în control.

Sub presiunea cercurilor de afaceri și a adversarilor săi, el s-a arătat pregătit să ceară votul de încredere, înainte de 15 ianuarie.

În culise, partidul său lucrează pentru a amâna pe cât posibil alegerile anticipate, afirmând că graba ar putea dăuna „legitimității votului”. Olaf Scholz, căruia i se atribuie doar 15% din intențiile de vot, a estimat duminică seara că diferența poate fi recuperată. Mai trebuie să avem răbdare”, estimează Le Figaro.

Conferința mondială privind clima COP29 s-a deschis la Baku. Accentul se pune pe modul de finanțare a măsurilor climatice globale - mai ales acum, că Statele Unite sunt considerate un partener incert după victoria lui Donald Trump. Și, după cum remarcă Eurotopics, conferința are loc la exact 180 de ani după ce petrolul brut a fost forat cu succes pentru prima dată, la Baku.

Pentru Libération, ”elefantul din camera COP29 este Donald Trump, care a scos SUA din Acordul de la Paris și intenționează să facă acest lucru din nou după ce se va fi mutat la Casa Albă. De acum înainte, va trebui să luăm în calcul un om care are puterea de a relansa sectorul petrolului și gazelor, care respinge toate propunerile de reglementare a emisiilor cu efect de seră, care vede schimbările climatice ca pe o „înșelătorie”. Și cum ne putem înțelege fără superputerea principală a lumii, când este nevoie de o sumă colosală pentru a accelera transformarea ecologică în întreaga lume?”, se întreabă ziarul francez.

După cum comentează și ziarul austriac Die Presse, „foarte puțini cred că Washingtonul ar putea declanșa cu adevărat un val de retrageri din Acordul de la Paris. Trump nu a reușit să facă acest lucru în 2017 și ar putea chiar să aducă un impuls negocierilor. China, cel mai mare furnizor de produse ecologice din lume, ar putea lua locul SUA în lumina reflectoarelor și ar putea asuma mai multă responsabilitate. Beijingul ar putea beneficia în două moduri: în Occident, ar câștiga o tonă de puncte morale. Și în politica climatică globală, Chinei i-ar fi mai ușor să-și dezvolte propriile idei”.

Citeste siCOP29: La Baku se caută bani pentru finanțarea tranziției energetice

”O acțiune semnificativă împotriva încălzirii globale necesită mult mai mulți bani decât ceea ce este disponibil acum”, avertizează revista Nature.

”Dar reprezentanții țărilor vor zbura în Baku blocați într-un impas cu privire la cine ar trebui să plătească și cât. Și una dintre cele mai mari întrebări dintre toate este, ce anume ar trebui inclus în finanțarea climatică?

Dar nu există consens cu privire la aceste cifre și nici cu privire la alte întrebări. Cine va plăti sumele suplimentare și până când? Cât ar trebui să fie granturile, comparativ cu împrumuturile? Cât de mult ar trebui alocat pentru atenuarea schimbărilor climatice, cum ar fi finanțarea tehnologiilor care ajută la prevenirea încălzirii globale? Sau cât de mult pentru măsuri de adaptare, cum ar fi apărarea împotriva inundațiilor?”

”Finanțarea climatică este subiectul fierbinte la COP29”, transmite Euronews.

”Banii sunt sângele vital al acțiunii împotriva schimbărilor climatice.

Aceste nevoi trebuie abordate printr-un fond global, iar la COP29 este timpul ca lumea să stabilească un nou obiectiv colectiv cuantificat (NCQG) pentru finanțarea climatică.

Dar, cu țările în dezacord cu privire la aproape toate aspectele finanțării climatice - de la o sumă totală acceptabilă, până la forme de finanțare, donatori și beneficiari - scena este pregătită pentru două săptămâni istovitoare de negocieri la Baku”.

Autoritățile de la Moscova au anunțat duminică distrugerea a aproximativ treizeci de drone ucrainene deasupra capitalei Rusiei în ceea ce este cel mai mare atac de acest tip asupra orașului de la începutul războiului. În același weekend, armata rusă a lansat peste 140 de drone spre teritoriul ucrainean. În aceste condiții, comentatorii se întreabă ce șanse de realizare au promisiunile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, privind o pace rapidă între Ucraina și Rusia.

Potrivit CNN, atacul ucrainean de duminică a forțat „restricții temporare” ale zborurilor pe Domodedovo și Jukovski, două aeroporturi care deservesc regiunea Moscovei, chiar după ora locală 8 a.m. Restricțiile au fost ridicate după câteva ore.

Cel mai mare atac anterior cu drone asupra Moscovei a avut loc în septembrie, când cel puțin o persoană a fost ucisă lângă Moscova, potrivit autorităților ruse.

The Guardian informează că ministerul rus al Apărării a declarat că a dejucat un „atac terorist” pe teritoriul său, cu „drone de tip avion”. Cel puțin 36 de astfel de avioane au fost deviate, a declarat agenția de transport aerian a țării.

Ambele părți au dezvoltat programe de drone inovatoare și din ce în ce mai sofisticate. Ucraina și-a stabilit propriul comandament de drone, a îmbunătățit raza de acțiune a sistemelor sale, cu atacuri la sute de kilometri în adâncul Rusiei.

A lovit unități de depozitare a armelor, unități de procesare a petrolului și piste de aterizare inamice din apropierea Cercului Arctic, precum și nave din Marea Caspică.

Rusia a început să folosească drone conduse de cabluri de fibră optică în regiunea Kursk, unde trupele ucrainene controlează câteva sute de kilometri pătrați.

”Aliații Ucrainei îi interzic să folosească sistemele de arme cu rază lungă de acțiune pe care le livrează pentru a lovi teritoriul rus, dar aceste restricții nu se aplică sistemelor de arme ucrainene produse la nivel local”, precizează The Washington Post. ”Fabricarea de drone este o metodă folosită pe scară largă de către Kiev”.

Așa cum remarcă The Moscow Times, ”Rusia și Ucraina au lansat atacuri puternice cu drone una împotriva alteia, într-un moment în care Kremlinul a spus că a văzut „semnale pozitive” din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la dorința acestuia de a ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului.

 

Alegerea lui Trump la Casa Albă are potențialul de a răsturna conflictul de aproape trei ani.

Republicanul a spus în timpul campaniei electorale că ar putea pune capăt luptei în câteva ore și a indicat că va discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin – o ruptură majoră față de abordarea președintelui Joe Biden.

 

Trump va fi inaugurat de-abia în ianuarie și deocamdată, pe câmpul de luptă și pe cer, conflictul nu dă semne de atenuare”.

 

Le Figaro vorbește despre ”mirajul păcii rapide”, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă:

”Vladimir Putin nu și-a schimbat obiectivele. El vrea să subjuge Ucraina, să o forțeze să capituleze, să-i impună un statut de neutralitate care să o împiedice să adere la NATO și UE și să-i forțeze președintele să se retragă. Condiții greu de acceptat de către o administrație americană.

Va putea Donald Trump să forțeze pacea cu un președinte rus care urmărește să deconstruiască ordinea internațională folosind haosul și care s-a asociat cu țări ostile Statelor Unite, precum Iranul, Coreea de Nord sau China?

Acesta este și argumentul susținut la Budapesta, la summitul CPE, de secretarul general al NATO, Mark Rutte, când a desemnat Coreea de Nord, care a trimis trupe pentru a întări războiul rusesc, drept o amenințare pentru viitor, pentru America și Europa continentală”.