Revista presei internaționale

Ce ar trebui să facă Europa după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă? Iată întrebarea care apare acum în presa internațională. Europenii trebuie să investească în proria apărare și să aplice reforme politice, spun comentatorii. Unii se întreabă însă dacă blocul are și liderii potriviți pentru aceasta.

„Cu Donald Trump la Casa Albă, profeția generalului de Gaulle se împlinește: într-o zi, Statele Unite vor părăsi Bătrânul Continent”, citim în cronica ziarului Le Monde:

 

”Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă este o veste excelentă pentru Vladimir Putin. Nu este de bun augur pentru șansele Ucrainei de a negocia dintr-o poziție bună împotriva Rusiei. Trump 2 dă și o lovitură solidarității transatlantice: acest concept îi este indiferent republicanului.

Victoria candidatului republican izolează europenii și îi plasează în fața unei responsabilități istorice: să se bazeze pe forțele lor pentru a-și asigura apărarea împotriva expansionismului rus”.

 

După cum notează The Conversation, ”antipatia lui Trump față de Europa nu este nouă. Și nu este în întregime personală. Washingtonul nu mai este populat de factori de decizie politică cu o empatie naturală sau chiar cu legături personale cu Europa.

Opțiunile lui Trump cu privire la Ucraina sunt simple: fie să o înarmeze, fie să-i refuze ajutorul. În al doilea caz îi oferă președintelui rus Vladimir Putin o victorie, aducând Rusia agresivă chiar în pragul UE și NATO.

Acest lucru este deosebit de îngrijorător pentru statele baltice: cu Ucraina prăbușită, flancul estic al UE și NATO ar fi expus, ceea ce, la rândul său, ar destabiliza securitatea colectivă europeană”.

Frankfurter Rundschau consideră că  „UE poate supraviețui într-o lume mai dură doar dacă inițiază în sfârșit reforme întârziate, cum ar fi abolirea principiului unanimității pentru a accelera deciziile politice. (...) Politica de apărare rămâne cea mai mare provocare pentru statele membre UE. Trump va cere încă o dată europenilor să investească mai mulți bani în armatele lor.”

Problema este că „în prezent, nu există niciun politician în Europa care ar putea prelua conducerea comunității occidentale dacă Trump, în conformitate cu doctrina sa izolaționistă, lasă postul vacant”, observă publicația poloneză Rzeczpospolita, citată de Eurotopics.

Franța și Germania sunt în plină criză politică serioasă. Premierul britanic poate avea un mandat puternic după ultimele alegeri, dar este puțin probabil să reușească să ofere o astfel de conducere din afara UE. În Polonia, guvernul lui Donald Tusk și ministrul de externe Radosław Sikorski au un mandat puternic, dar întrebarea este dacă provocările interne cu care se confruntă le vor permite să profite de această oportunitate istorică.”

Și ziarul belgian De Morgen își exprimă îndoielile:

„Cel mai mare risc este că noi europenii supraestimăm robustețea propriilor noastre state sociale și a statului de drept. Dacă Trump face afaceri cu Putin și ai săi și erodează statul de drept în propria sa țară, oare vom mai apăra noi, europenii, democrația noastră liberală cu o singură voce? Rezultatele alegerilor, din Germania până în Suedia și guvernele, din Italia până în Olanda sugerează contrariul.”

Presa internațională reacționează după aflarea rezultatelor alegerilor din Statele Unite. Un război comercial pândește după colț, în timp ce diplomația tranzacțională o va înlocui pe cea bazată pe valori...

”Victoria lui Trump găsește o Rusie jubilând, în timp ce Europa își face curaj”, rezumă The Washington Post.

”Aliații americani, dintre care mulți și-au semnalat preferințele pentru continuitate, adoptă o față curajoasă, liderii europeni subliniind că sunt gata să lucreze cu Trump.

Oficialii ruși au părut aproape amețiți de vestea unei victorii lui Trump, în timp ce președintele Ucrainei a fost unul dintre primii care l-au felicitat pe președintele ales, cu speranța că sprijinul din trecut al SUA pentru Ucraina va continua”.

Și CNBC vede cum ”oficialii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump, în ciuda faptului că un război economic reînnoit ar putea pândi după colț. (...)

Unii oficiali europeni s-au trezit miercuri cu rezultatele alegerilor nedorind să le creadă”, au declarat mai multe surse pentru CNBC.

Le Monde constată că ”lumea, conform lui Donald Trump, este una pe care el o vede prin prisma unică a intereselor naționale americane. O lume de lupte pentru putere și războaie comerciale, care disprețuiește multilateralismul. O lume în care diplomația tranzacțională înlocuiește alianțele bazate pe valori. O lume, în sfârșit, în care președintele Statelor Unite își rezervă cele mai dure cuvinte pentru aliații săi, dar îi cruță pe autocrați, îi considerați mai degrabă parteneri decât adversari.

Alegătorii l-au ales cu toată responsabilitatea, la fel ca și liderii din business și high-tech care i s-au raliat, pe urmele lui Elon Musk, șeful iconoclast devenit eminența cenușie. Restul lumii va suferi”.

”Va încuraja victoria lui Trump dreapta europeană?”

– se întreabă revista Fortune.

”Este încă un motiv de îngrijorare în Europa. Alegerile recente au arătat deja puterea în creștere a liderilor de dreapta, inclusiv în Țările de Jos și Ungaria.

Oameni precum Orbán, care a jubilat miercuri pe Facebook, l-au susținut pe candidatul republican(...).

Oricum ar fi, o președinție a lui Trump nu va fi o plimbare în parc pentru Europa, dar cât de spinoasă este calea rămâne de văzut”.

Potrivit Sky News, impactul victoriei va fi resimțit cel mai acut în Ucraina:

”Dacă se va opri fluxul de arme americane, trupele ucrainene - în ciuda propriei lor ingeniozități și a sprijinului altor aliați - pur și simplu nu vor avea puterea de foc necesară pentru a continua să reziste atacului”.

Dar ”abordarea Americii față de China rămâne cel mai important domeniu strategic al politicii externe”, consideră BBC.

”Fostul președinte pare să se îndepărteze de abordarea administrației Biden constând în a construi parteneriate de securitate mai puternice cu alte țări regionale, în încercarea de a opri China.

SUA au menținut asistența militară pentru Taiwanul auto-condus, pe care China îl vede ca o provincie separatistă care va fi în cele din urmă sub controlul Beijingului.

Trump a spus în octombrie că, dacă s-ar întoarce la Casa Albă, nu va trebui să folosească forța militară pentru a preveni blocada chineză a Taiwanului, deoarece președintele Xi ”știe că este nebun”, și va impune tarife paralizante asupra importurilor din China”.

Presa europeană așteaptă cu emoiție rezultatul alegerilor din Statele Unite. În acest timp, comentatorii analizează efectele unei posibile victorii a lui Donald Trump. Și unii dintre ei se întreabă dacă nu cumva chiar acesta ar fi stimulentul de care are nevoie Europa pentru a se reforma.

”Alegerile americane sunt un adevărat test de stres pentru Europa”, scrie, în editorialul său, publicația franceză de afaceri Challenges.

”Europenii încearcă să se coordoneze în fața unei posibile victorii a lui Donald Trump, dar ei nu par foarte pregătiți – nici pe aspectul ucrainean și nici pe războiul comercial promis de candidatul republican. Acesta este un moment al adevărului pentru UE.

Un adagiu de la Bruxelles spune că „Europa avansează prin crize”. Acest lucru a fost valabil de-a lungul a peste 60 de ani de construcție europeană.

Dacă defecțiunea motorului franco-german prezintă riscuri serioase pentru proiectul european, ea oferă și o oportunitate”.

Aceasta ”deschide o cale pentru Comisie și în special pentru președintele acesteia, Ursula von der Leyen, care a visat întotdeauna să fie primul președinte al Statelor Unite ale Europei, ” după cum subliniază europarlamentarul membru al Renew Europe, Bernard Guetta, citat de publicația franceză.

Politico spune chiar  că ”Europa ar trebui să spere” la o victorie a lui Trump.

”Blocul și-a pierdut scopul - și, în mod surprinzător, revenirea fostului președinte la Casa Albă poate fi lucrul care îl poate aduce înapoi.

În urmă cu doar doi ani, invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a împins blocul să adopte un obiectiv geostrategic mai puternic.

Germania a angajat 100 de miliarde EUR pentru schimbarea politicii de apărare și securitate; președintele francez Emmanuel Macron a restabilit relațiile cu Europa de Est, eliminând aversiunea istorică a țării sale față de extinderea UE; blocul a depășit constrângerile bugetare autoimpuse pentru a oferi finanțare pentru Ucraina și a implementat 14 runde de sancțiuni de amploare împotriva mașinii de război a Rusiei”.

Și ziarul italian La Stampa, citat de Eurotopics, este de părere că „în mod paradoxal, palma pe care o va provoca întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă ar putea avea un efect benefic asupra UE. La fel ca și crizele majore din ultimii ani, care în anumite privințe au forjat și întărit Uniunea, începând cu Covid, care a dus la o reacție comună la criza economică prin introducerea planului Next Generation UE - și criza sănătății, cu procurarea în comun a vaccinurilor. Aceasta este cu siguranță o viziune optimistă, dar mai mulți analiști sunt convinși că șocul electric al revenirii lui Trump ar putea oferi UE zguduiala de care are nevoie pentru a face pașii potriviți spre o mai bună integrare.”

Iar El País consideră că „o victorie pentru Harris ar veni ca o mare ușurare. Dar tocmai această ușurare ar reprezenta și un risc pentru Europa: mulțumirea în fața reformelor care sunt necesare urgent.

UE se află într-o stare de slăbiciune profundă, cu guverne semi-paralizate în capitale-cheie (Berlin, Paris, Madrid). Altele sunt în mâinile extremei drepte. Într-un astfel de context, este greu să mergem înainte, iar un mandat Harris ar putea – conștient sau inconștient – ​​să creeze un sentiment fals că timpul este de partea noastră. UE pierde competiția globală. Trebuie să-și întărească capacitatea de a sta pe picioarele sale în lume și de a vorbi cu propria sa voce”, notează ziarul spaniol. (Sursa: Eurotopics).

America se pregătește de alegeri mai tensionate decât oricând. Presa internațională prefațează evenimentul și analizează perspectivele democrației americane, în urma unei campanii pline de acuzații grave, de ambele părți.

Los Angeles Times notează că Donald Trump  „a petrecut luni de zile pregătind terenul – așa cum a făcut în timpul campaniei sale în urmă cu patru ani – pentru a contesta rezultatele alegerilor, dacă pierde”.

 CNN observă că ”votul non-cetățenilor este o problemă larg răspândită”, în timp ce afirmațiile ”pe care le veți auzi că sistemul electoral nu este de încredere sunt extrem de asemănătoare cu ceea ce Trump  și susținătorii săi au proclamat în 2020”.

Anul acesta, continuă The Wall Street Journal, dacă Donald Trump pierde, reacțiile ar putea fi similare cu cele din 2020, dar la o cu totul altă scară.

„Fostul președinte și susținătorii săi și-au petrecut ultimii patru ani punând bazele pentru un efort mai organizat, mai bine finanțat și la scară mult mai mare pentru a contesta rezultatul”.

Potrivit cotidianului de afaceri, ”la sfârșitul lunii octombrie, 140 de milioane de dolari au fost strânși de la o rețea secretă de donatori ai Partidului Republican și miliardari conservatori”.

Când vom ști dacă Harris sau Trump au câștigat?

După cum informează BBC, ”în general, alegătorii s-au obișnuit cu ideea că vor ști cine va fi următorul președinte în noaptea alegerilor târziu sau cel puțin la primele ore ale dimineții a doua zi. De obicei, voturile exprimate în ziua alegerilor sunt cele numărate mai întâi, urmate de buletinele de vot anticipate și prin corespondență, cele care au fost contestate și apoi buletinele de vot de peste mări și cele militare.

Oficialii electorali locali - uneori numiți, alteori aleși - verifică, procesează și numără voturile individuale, într-un proces cunoscut sub numele de colportaj”.

”Pentru Trump, va fi Casa Albă sau închisoarea”

, rezumă revista franceză Le Point.

”Brutalitatea sfârșitului campaniei fostului președinte are foarte mult de-a face cu ceea ce îl așteaptă dacă nu va fi ales pe 5 noiembrie.

Nu întâmplător, în ultimele zile de campanie electorală s-au înmulțit atacurile personale de o violență fără precedent”

Politico vorbește despre ”coșmarul ”trumpian al Europei” și observă că ”în capitalele europene, se naște un consens: o întoarcere a revizionistului-șef l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin, ar putea declanșa un război comercial distructiv și ar aprinde diviziunile politice pe întreg continentul.

Nu numai că Europa este deosebit de slabă în acest moment, cu o economie bâlbâită și lideri care se luptă din greu în Germania și Franța; dar ar fi un Trump total diferit de versiunea 2016-2020”.

”Poate democrația Americii să reziste unei victorii lui Donald Trump?” Este întrebarea pe care o găsim în Frankfurter Allgemeine Zeitung.

”Se spune că Donald Trump l-a lăudat pe Adolf Hitler în timpul mandatului său și a spus că are nevoie de generali ca ai lui Hitler.

Iar întrebarea este: cum rămâne cu promisiunile politice pe care Trump le-a făcut? De exemplu, deportarea în masă a peste zece milioane de oameni care trăiesc în țară fără un permis de ședere valabil. Sau epurarea ideologică a școlilor și universităților, care se de-abia dacă ascunde intenția de desființare a Ministerului Educației. Toate aceste scenarii sunt realiste dacă Trump este ales”.

Maia Sandu a  câștigat clar cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și se pregătește să preia cel de-al doilea mandat în fruntea Republicii Moldova. Presa internațională a reacționat imediat remarcând dimensiunea europeană a acestei victorii.

”Pro-europeana Maia Sandu realeasă președinte, un nou eșec pentru Kremlin”, titrează Le Monde.

”Victoria foarte clară a șefului statului în funcție îi liniștește pe cei douăzeci și șapte dar și pe cei din Ucraina, într-un context de interferență crescândă a Rusiei în vecinătatea sa”.

Kyiv Independent vorbește despre ”un proces electoral încordat ce urmează la scurt timp după alegerile parlamentare larg disputate din Georgia, în care partidul de guvernământ Visul georgian a pretins că a câștigat majoritatea. Partidele pro-europene și monitorii internaționali au pus la îndoială integritatea alegerilor”.

În timp ce The Guardian observă că ”poziția Maiei Sandu a fost slăbită după un referendum inițiat chiar de ea, în care moldovenii au fost întrebați dacă susțin integrarea în UE. Acesta a trecut doar cu o mică marjă la 20 octombrie.

Rezultatul alegerilor va fi salutat la Bruxelles, la o săptămână după ce Georgia, un alt stat ex-sovietic care speră să adere la UE, a reales un partid considerat de majoritatea țărilor ca fiind din ce în ce mai prietenos cu Moscova și mai autoritar”.

Potrivit Politico, ”serviciile de securitate au avertizat cu privire la eforturile Rusiei de a perturba și denatura votul la secțiile de votare din Germania, Rusia și Marea Britanie”.

Cu toate acestea, ”Maia Sandu, este pe cale să-și asigure încă patru ani în funcție, în urma scrutinului de duminică, în ciuda acuzațiilor larg răspândite că Moscova a lucrat pentru a influența votul împotriva ei”.

Citeste siMaia Sandu a câștigat al doilea mandat de președinte al R.Moldova.”Am dovedit că uniți reușim să-i învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze”

Reuters notează că ”victoria fostei consiliere a Băncii Mondiale, în vârstă de 52 de ani, care a accelerat eforturile națiunii de a părăsi orbita Moscovei și de a adera la Uniunea Europeană, este văzută de susținătorii săi ca o confirmare a cursului hotărât pro-occidental pe care l-a urmat.

Dar dominația lui Stoianoglo în unele părți ale țării sugerează că partidul ei se confruntă cu o provocare grea la alegerile parlamentare cheie din vara viitoare, care vor decide componența guvernului”.

Potrivit Sky News, ”Maia Sandu a susținut efortul Moldovei de a adera la UE până în 2030, în timp ce dl Stoianoglo a spus că, în calitate de președinte, și el va sprijini integrarea în UE, dar va dezvolta și legături cu Rusia în interes național.

Firstpost constată că, ”pentru mulți moldoveni, președintele pro-occidental Maia Sandu, care a câștigat un al doilea mandat în alegerile prezidențiale cruciale împotriva unui rival pro-rus, a devenit un simbol al schimbării, pe măsură ce ea încearcă să deschidă o cale nouă, pro-europeană pentru fosta republică sovietică”.

Iar Euronews amintește că ”deplasarea bruscă spre vest a Moldovei a supărat Moscova și a înrăutățit semnificativ relațiile cu Chișinăul.

De atunci, autoritățile moldovenești au acuzat în repetate rânduri Rusia că duc un vast „război hibrid”, de la campanii extinse de dezinformare la proteste ale partidelor pro-Rusia până la scheme de cumpărare a voturilor care subminează alegerile la nivel național.

Rusia a negat orice amestec”.

Presa internațională analizează situația în urma catastrofei din regiunea Valenciei. Experții atrag atenția asupra înmulțirii fenomenelor extreme, pe fondul schimbărilor climatice. Dar comentatorii critică și lentoarea răspunsului din partea autorităților locale.

”Aceste ploi foarte abundente s-ar datora în special fenomenului picăturii reci”, precizează Le Figaro.

Încălzirea globală este un „factor agravant în măsura în care umiditatea și căldura sunt cei doi combustibili ai acestui tip de fenomene extreme. Mai multă căldură induce, de fapt, un rezervor mai mare de umiditate în atmosferă... prin urmare precipitații mai intense”, explică cotidianul.

Potrivit expertului citat de BBC, ”ceea ce vedem în ultimii ani este că aceste evenimente extreme sunt mai intense decât ar fi fost fără schimbările climatice.

(...) Au avut loc o mulțime de inundații în acest an, similare cu cele pe care le vedem acum în Spania, unde multă ploaie cade într-un timp relativ scurt. (...) Schimbările climatice adaugă apă suplimentară, uneori între 10 și 20%, la aceste inundații și aceasta poate face o diferență enormă în ceea ce privește daunele”.

Agenția de meteorologie a Spaniei, a declarat că Valencia a văzut „cea mai nefavorabilă picătură rece din acest secol, înainte de inundațiile din această săptămână”, notează The Independent.

Un purtător de cuvânt al agenției a spus presei locale că „nu este posibil ca temperatura aerului și a mării să crească și orice altceva să rămână la fel”.

Ziarul italian Avvenire consideră că ”este nevoie doar de voință politică” pentru a implementa măsuri de răspuns:

”Testul acid va fi COP29, care va începe la Baku pe 11 noiembrie și se va concentra pe o problemă fundamentală: finanțarea transformării socio-ecologice. Și în special tranziția energetică – care va necesita investiții de 35 de miliarde de dolari. Pentru ca acest lucru să se întâmple la scară globală, va fi nevoie de sprijin masiv pentru Sudul Global”

 

Pe de altă parte, ”efectele acestor inundații ridică „întrebări cu privire la o posibilă întârziere a guvernului regional în alertarea populației”, scrie Le Monde. ”Guvernul spaniol a reamintit că gestionarea alertelor către populație era responsabilitatea regiunilor”, continuă ziarul.

El País critică lentoarea autorităților locale.

„Acesta nu este momentul să ceară răspundere – câtă vreme cadavrele nu au fost încă recuperate și victimele trebuie ajutate. Dar putem analiza modul în care un fenomen a fost anunțat - într-o regiune cu o istorie tragică de inundații. (...) Marți dimineața, serviciul meteo național anunța deja un risc extrem. Asta ar fi trebuit să pună capăt tuturor activităților neesențiale. ... Dar viața a continuat normal până când a fost întreruptă dramatic de inundații.” (Sursa: Eurotopics)

Presa internațională reacționează după ce grupul auto Volkswagen (VW) a anunțat că intenționează să închidă cel puțin trei fabrici din Germania și să concedieze mii de angajați. Producătorul auto a raportat miercuri o scădere masivă de 64% a profiturilor în trimestrul al treilea din 2024. Jurnaliștii analizează cauzele crizei și atrag atenția că aceasta ar putea afecta și alți producători auto din cea mai mare economie a Uniunii Europene.

După cum notează La Tribune, ”aceste scăderi ale profitului pot fi explicate în primul rând printr-o scădere cu 7% a volumului vânzărilor de mașini. Creșterea din America de Nord (+6,4%) nu a reușit să compenseze scăderea de 15% din China.

Cu toate acestea, piața chineză este esențială pentru grup, deoarece generează o treime din vânzările sale. Dar dificultățile economice ale principalei puteri asiatice încetinesc cererea pe o piață în care concurența este din ce în ce mai dură”.

”Volkswagen se confruntă cu presiuni substanțiale pe mai multe fronturi”, constată Euronews.  

”Cererea europeană s-a diminuat, blocând creșterea și în sectorul de automobile electrice al companiei.

Apoi, Volkswagen se confruntă cu potențiale costuri de reglementare legate de înăsprirea țintelor de emisii CO2 ale UE pentru 2025, în timp ce tensiunile geopolitice adaugă incertitudine”.

Fortune amintește că Germania a decis să renunțe la energia  nucleară, după ani de dezbateri privind temerile legate de siguranță. Pentru mulți factori de decizie germani, aceste temeri au fost confirmate de dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011. Această schimbare a lăsat țara la mâna petrolului și gazelor rusești ieftine, în așteptarea surselor regenerabile alternative.

Apoi, în februarie 2022, această dependență incomodă s-a prăbușit odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Costul afacerilor a crescut vertiginos în Germania, după ce Occidentul a impus sancțiuni asupra energiei rusești.

Rezultatul a fost un sector de producție blocat în recesiune de mai bine de doi ani și jumătate”, mai scrie Fortune.

„Construirea mașinilor necesită multă energie și este imposibil ca Germania să rămână competitivă atunci când energia costă mai mult decât în ​​SUA, în Golf sau în Asia”

, constată și publicația britanică The Spectator.

”Adevărul clar este următorul: Europa a gestionat complet prost tranziția, ignorându-și baza industrială și presupunând că „locuri de muncă verzi bine plătite” vor  apărea miraculos în locul celor pierdute. Unul dintre cei mai mari angajatori din cea mai mare economie a Europei plătește acum prețul. Din păcate, VW nu va fi ultimul.” (Sursa: Eurotopics)

Într-adevăr, după cum avertizează și Frankfurter Allgemeine Zeitung, „nu doar VW, ci și BMW și Mercedes resimt efectele reducerii marjelor de profit din China. Ar fi prea simplu să acuzi aceste companii că au amânat transformarea, dar faptul că industria solicită acum la unison sprijinul statului sună a batjocură. Stimulentele pentru cumpărarea de mașini electrice pot îmbunătăți cererea slabă pe termen scurt, dar mai important este că VW și alți producători de automobile să-și reducă în sfârșit costurile, astfel încât să poată ajunge din urmă concurența globală.” (Sursa. Eurotopics).

Rusia pare să-și fi asigurat un nou stat vasal, odată cu alegerile din Georgia, comentează presa internațională. Unele publicații deplâng atitudinea pasivă a Occidentului, în timp ce critică vizita lui Viktor Orbán la Tbilisi. Dar aria de influență a Rusiei s-ar putea extinde în Europa Centrală, atenționează comentatorii.

Der Spiegel notează că, ”în Georgia, partidul de guvernământ prietenos cu Rusia a câștigat alegerile iar șeful guvernului ungar, considerat apropiat de Kremlin, a mers acolo. Șeful UE pentru politică externă, Borrell, a criticat clar acest lucru.

Bruxelles-ul criticase deja aspru vizita lui Orbán la Moscova în iulie”.

ABC News observă că, la Tbilisi, Orbán a declarat rezultatul drept ”un vot pentru pace”, adăugând că „nimeni nu vrea să-și distrugă propria țară și să o aducă într-un război fără sens”.

Potrivit postului tv american, ”comentariile lui Orbán par să răspundă retoricii de campanie a Visului Georgian, care a acuzat opoziția că încearcă să destabilizeze țara, susținând că Georgia ar putea avea aceeași soartă precum Ucraina.

Orban, cel mai apropiat partener al președintelui rus Vladimir Putin în cadrul UE și cel mai longeviv lider al Europei, deține în prezent președinția rotativă a UE, pe care adesea a folosit-o în moduri care scot în evidență diviziunile interne”.

The Daily Telegraph, citat de Eurotopics, dezaprobă poziția pasivă a Occidentului:

„Occidentul a arătat – încă o dată – ca un spectator neajutorat. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a emis o condamnare vagă a „contravențiilor la normele internaționale” doar în ziua votului și nu a inițiat nicio măsură punitivă împotriva Visului Georgian. UE a cerut o anchetă cu privire la „neregularitățile” electorale din Georgia, în timp ce președintele său rotativ, premierul ungar Viktor Orbán - deși acționând din proprie inițiativă - a călătorit la Tbilisi pentru a felicita guvernul. ... Această pasivitate este o continuitate tragică în politica Occidentului față de Georgia”, consideră ziarul britanic.

După cum comentează The Economist, o nouă piesă de domino cade în mâinile lui Vladimir Putin.

 

”Victoria partidului prorus poate fi contestată în stradă de opoziția pro-europeană, dar țara poate în continuare să se îndepărteze, în liniște, de Occident și să se apropie și mai mult de Moscova.

Alegerile din 26 octombrie au fost un moment fundamental pentru această țară, cândva aplaudată de comunitatea internațională datorită reformelor întreprinse în favoarea democrației.

Dacă rezultatele vor fi confirmate, Vladimir Putin va fi mai aproape ca niciodată de crearea unui alt stat vasal. Alegerile din Georgia s-au desfășurat într-un context care va servi și ca test pentru influența Rusiei în alegerile prezidențiale din Moldova, al căror tur doi va avea loc pe 3 noiembrie”

 

Iar ”avangarda central-europeană a lui Putin amenință să se extindă și în Cehia”, avertizează Politico:

”Liderilor din Europa Centrală prietenoși cu Kremlinul, cum ar fi premierul ungar Viktor Orbán și omologul său slovac, Robert Fico, urmează să li se alăture anul viitor o față cunoscută: fostul premier ceh Andrej Babiš, care se ridică din nou în sondajele naționale.

În timp ce Babiš, un cameleon politic miliardar, este mai puțin înrădăcinat ideologic decât Orbán sau Fico, el și-a înclinat partidul ferm spre dreapta și se face ecoul retoricii omologilor săi din Ungaria și Slovacia”.

Aceasta a fost tot? Este întrebarea pe care și-o pun comentatorii presei internaționale după bombardamentele efectuate vineri noaptea de Israel asupra unor ținte din Iran. Rămâne neclar care ținte au fost atinse, iar unii analiști se gândesc deja la o posibilă escaladare.

Le Figaro notează că programul de rachete balistice al Republicii Islamice a fost cel vizat de armata israeliană (IDF).

Potrivit unui expert consultat de ziarul francez, una dintre ținte era o clădire folosită de fostul program nuclear iranian, intitulată „Amad” și căreia Mossad-ul, serviciile de informații externe ale statului evreu, îi dezvăluiseră contururile în 2018.

Expertul a mai afirmat că două dintre celelalte trei clădiri vizate au fost folosite pentru fabricarea de combustibil solid pentru rachete balistice.

Potrivit unor oficiali anonimi citați în The New York Times, atacul Israelului a distrus sistemele de apărare aeriană instituite pentru a proteja mai multe rafinării de petrol și instalații petrochimice critice precum și un zăcământ mare de gaz.

UN News & World Report se teme că atacul riscă escaladarea războaielor din Orientul Mijlociu:

”Atacul ar putea să-i împingă pe inamici mai aproape de războiul total, într-un moment de intensificare a violenței în Orientul Mijlociu, unde grupuri militante susținute de Iran - inclusiv Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban - sunt deja în război cu Israelul.

Sâmbătă a fost pentru prima dată când armata israeliană a atacat în mod deschis Iranul, care nu s-a confruntat cu un bombardament susținut din partea unui inamic străin de la războiul din anii 1980 cu Irakul”.

Lovitura de răzbunare a Israelului a fost un succes complet, scrie publicația poloneză Polityka:

 

„Israelul a obținut ceea ce și-a dorit, chiar dacă nu și-a atins obiectivul principal de a distruge potențialul nuclear al Iranului. Primul succes este că misiunea s-a desfășurat fără pierderi. Cele 100 de aeronave implicate în operațiune și-au atins obiectivele și s-au întors acasă în siguranță, testând ruta pentru operațiuni viitoare. (...)

În al doilea rând, Israelul a lovit o serie de instalații strategice, inclusiv fabrici producătoare de rachete și drone, precum și locuri de lansare de rachete. Această lovitură s-ar putea dovedi dureroasă pentru Iran dar și pentru Rusia, care folosește drone iraniene pentru a masacra orașele ucrainene. În al treilea rând, Israelul a dezvăluit slăbiciunea sistemelor de apărare aeriană ale Iranului.”

 

(Sursa: Eurotopics)

Iar ziarul german  Stuttgarter Zeitung vede o schimbare a echilibrului de putere în regiune:

„Hamas și Hezbollah au fost esențiale pentru strategia Iranului. Cele două miliții erau menite să țină Israelul în frâu și să-l împiedice să lanseze un atac direct asupra Iranului. Dar asta s-a terminat acum. Hamas și Hezbollah nu mai sunt instrumente eficiente pentru Iran, ceea ce a schimbat echilibrul de putere în conflictul de lungă durată.”

Presa internațională comentează alegerile de sâmbătă din Georgia, un adevărat plebiscit între Europa și Rusia, potrivit comentatorilor. Un scrutin în care ambele tabere revendică victoria, iar viitorul este incert.

După alegerile parlamentare din Georgia, opoziția este șocată, observatorii se plâng deja de nereguli - iar partidul de guvernământ sărbătorește, rezumă Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Potrivit Politico, ”incertitudinea stăpânește Georgia după ce alegerile cruciale au oferit victoria unui partid de guvernământ din ce în ce mai anti-occidental.

Alegerile sunt considerate pe scară largă ca un test esențial pentru perspectivele Georgiei de a adera la Uniunea Europeană. Criticii au vizat traiectoria din ce în ce mai autoritară a guvernului și legăturile strânse cu Rusia.

Perspectivele de aderare a Georgiei la UE au fost blocate după ce guvernul georgian a adoptat o lege controversată a „agenților străini” în stil rusesc, în ciuda avertismentelor că aceasta ar putea periclita cererea de a adera la bloc”.

Și, după cum constată BBC, ”este posibil ca URSS să fi încetat să mai existe în urmă cu mai bine de trei decenii, dar Moscova consideră încă o mare parte din vechiul imperiu sovietic drept propria curte din spate și sferă de influență.

Va fi apreciat promisiunea de campanie a Visului Georgian privind o politică „pragmatică” față de Rusia, ca să nu mai vorbim de decizia Bruxelles-ului de la începutul acestui an de a opri procesul de aderare a Georgiei la UE”.

”O lovitură de stat constituțională”

Euronews informează că ”observatorii occidentali confirmă încălcări în alegerile din Georgia. Aceștia au spus că există îngrijorări cu privire la procesul electoral atât înainte, cât și în timpul alegerilor din Georgia, alimentând polarizarea dintre Visul Georgian și partidele de opoziție care susțin că rezultatul a fost ”falsificat”.

Au existat diverse probleme legate de procesul electoral în timpul alegerilor din Georgia, potrivit unei delegații occidentale de observatori coordonată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)”.

El Pais notează că, ”la închiderea urnelor, atât Guvernul, cât și opoziția se declaraseră câștigători ai alegerilor în urma diferitelor exit-poll-uri care au dat rezultate complet contradictorii, în funcție de partea de care sunt atașate mass-mediile care le-au comandat.

Alegerile au avut loc în mijlocul unei puternice polarizări politice, iar opoziția le-a prezentat drept un plebiscit între Europa și Rusia, având în vedere discursul anti-occidental al Executivului din ultimii ani și deriva din ce în ce mai autoritară a acestuia.

Uniunea va îngheța procesul de aderare al Georgiei la doar câteva luni după ce i-a acordat statutul de țară candidată în decembrie anul trecut”, consideră ziarul spaniol.

”Climatul este incandescent”, constată Corriere della Sera.

”Opoziția a câștigat în unele zone ale capitalei dar a pierdut în restul țării și acuză acum Comisia Electorală Centrală că a manipulat rezultatul”.

Potrivit unui fost ministru al justiției sub președintele Saakașvili și acum lider al Coaliției pentru Schimbare: „aceasta este o lovitură de stat constituțională. Aceasta nu este Rusia sau Venezuela, nu vom recunoaște acest rezultat”.