Revista presei internaționale

După ce duminică, Republica Moldova a trecut printr-un referendum și un prim tur al prezidențialelor, o altă fostă republică sovietică se află în fața unor alegeri cruciale. Presa internațională prefațează alegerile de sâmbătă, din Georgia.

”Est sau Vest?”, întreabă televiziunea publică poloneză TVP.

”Alegerile din weekend vor decide viitorul Georgiei pe fondul temerilor de interferență a Kremlinului. Având în vedere starea polarizată a politicii țării, majoritatea analiștilor sunt de acord că rezultatul alegerilor va determina dacă Georgia se aliniază în cele din urmă cu Moscova sau cu Occidentul”.

”În timp ce perspectivele UE ale Georgiei atârnă de un fir, guvernele occidentale urmăresc cu atenție alegerile”, notează Politico.

”Îndepărtarea mai mult de UE are consecințe atât politice, cât și economice. Georgia a pierdut deja 121 de milioane de euro ajutor de la Bruxelles și, după cum a avertizat ambasadorul UE în Georgia, riscă să piardă cu totul asistența financiară dacă își va opri procesul de aderare”.

La Repubblica observă că „în timp ce în Moldova populația este încă divizată, aici peste 80 la sută din cei 3,7 milioane de cetățeni susțin calea integrării în UE. ... Visul Georgian, partidul care este la guvernare de 12 ani, face tot ce poate pentru a sabota această cale. Fondatorul și liderul său de facto, Bidzina Ivanishvili, un miliardar care și-a făcut avere în Rusia, controlează sistemul judiciar și presa și a promovat măsuri care restricționează libertățile.”(Sursa: Eurotopics).

Citeste siTriunghiul politic Georgia - Europa - Rusia în ajunul alegerilor georgiene

El Mundo amintește că „duminică, Rusia a purtat o nouă bătălie în războiul său hibrid împotriva Europei. ... Imixtiunea sa în Republica Moldova este prevestitorul unei imixtiuni la fel de periculoase în alegerile parlamentare de sâmbătă din Georgia. Amenințarea ar putea lua oricând o dimensiune militară, precum în Ucraina. Aceasta obligă UE să-și crească sprijinul pentru forțele democratice care acționează ca un zid de apărare împotriva unui imperialism rus din ce în ce mai agresiv.” (Sursa: Eurotopics)

Potrivit The Financial Times, „există motive serioase pentru a ne îndoi că alegerile din acest weekend vor fi libere și corecte. De asemenea, nu există nicio indicație că, dacă opoziția democratică ar câștiga, Ivanishvili și partidul său ar renunța la putere. În cazul unor tulburări postelectorale, UE și SUA ar trebui să fie pregătite să servească drept mediatori. Dacă Ivanishvili rămâne la putere în mod nedrept și își continuă retragerea democratică, vor fi necesare măsuri punitive împotriva lui - mai degrabă decât a poporului georgian”.

Summitul BRICS de la Kazan, Rusia, polarizează atenția presei internaționale. Unii analiști văd un semn al ieșirii din izolare a Moscovei. Alții caută să explice semnificația prezenței secretarului general ONU și cererea de aderare a Turciei.

Comentând prezența liderului turc RecepTayip Erdogan, Le Figaro consideră că motivațiile Ankarei au fost în mare parte legate de economie. Dezvoltarea comerțului cu un grup de țări reprezentând aproape jumătate din populația lumii și aproximativ o treime din PIB-ul planetei este cea care interesează Ankara (...) cum ar fi crearea unor noi centrale nucleare și a unui centru de gaze în Turcia.

Foreign Policy vorbește despre ”actul de echilibrare BRICS al Turciei”.

Prin cererea de a se alătura grupului, Ankara semnalează Occidentului că nu ar trebui să fie considerat de la sine înțeles”.

Libération observă că, ajuns la summitul BRICS de la Kazan, secretarul general al ONU António Guterres a fost întâmpinat cu strângeri de mână și femei în costum tradițional, oferindu-i produse de patiserie nu mai puțin tradiționale. Aceste imagini folclorice, parte impusă a jocului diplomatic, dar încărcate mereu cu o anumită doză de ridicol, au fost primite cu furie și uimire de ucraineni.

Süddeutsche Zeitung nu-și ascunde tonul critic:

”Faptul că președintele care duce un război, Vladimir Putin, este curtat în ciuda crimelor sale conform dreptului internațional evidențiază ce set de valori predomină în alianța BRICS. Faptul că secretarul general al ONU, António Guterres, este prezent marchează un punct crucial. Cel mai înalt reprezentant al dreptului internațional participă la forumul principalului lider care încalcă dreptul internațional – cu aceasta, autodistrugerea reputației Națiunilor Unite ar fi completă.”

(Sursa: Eurotopics)

Expertul citat de Euronews crede că Guterres ar putea încerca să încheie un acord de pace și să împărtășească unele dintre preocupările BRICS cu privire la reprezentativitatea instituțiilor internaționale.

Dar probabil că, în capitalele occidentale, gestul ar putea fi văzut ca o legitimare a politicilor lui Vladimir Putin”.

Kazan îi oferă lui Putin ocazia perfectă de a-și spori imaginea, scrie Corriere della Sera:

„Pentru dictatorul de la Moscova aceasta va fi o ocazie să respingă narațiunea occidentală privind izolarea sa și să pretindă un rol de lider într-o organizație care se străduiește să influențeze noua ordine mondială (...) Când țările BRICS s-au reunit în 2006, a existat un mare scepticism în ceea ce privește supraviețuirea și influența lor în echilibrul internațional, având în vedere eterogenitatea membrilor. Cu toate acestea, ele au devenit un punct de referință obligatoriu pentru așa-numitul Sud Global - galaxia țărilor care se simt excluse din formatele tradiționale de guvernare globală.”

Presa internațională continuă să analizeze rezultatele referendumului din Republica Moldova și perspectivele turului doi al alegerilor prezidențiale. Comentatorii analizează situația în cheie geopolitică, a confruntării dintre Rusia și Occident.

”Planul lui Putin a eșuat”, crede The Times.

„Rezultatul, deși foarte subțire,... a reafirmat angajamentul Moldovei pentru un viitor democratic în fața încercărilor revizioniste ale Rusiei. A fost, de asemenea, o risipă de aproximativ 100 de milioane de dolari, mita cheltuită de Moscova pentru a cumpăra votul. Dar este și un memento al eficacității falsificării alegerilor de către Putin, acum o caracteristică a alegerilor din Occident. A fost foarte aproape de a reuși la referendumul din Moldova”. (Sursa: #Eurotopics).

Dimpotrivă, este o palmă pentru Bruxelles, consideră ziarul bulgar Trud, citat de Eurotopics:

„Pentru o țară săracă de la granițele UE, să treci peste un „nu” cu doar câteva mii de voturi este o rușine. În 2003, Ungaria a votat cu o majoritate de 83 la sută în favoarea aderării, iar în Slovacia a fost de 93 la sută. Orice rezultat sub 60% în favoarea aderării la UE este un dezastru”

Portalul online moldovenesc agora.md atenționează că „victoria subțire ca un brici nu se datorează doar interferenței Rusiei. Ar putea forța partidul de guvernământ să își reajusteze strategiile și mesajele pentru a ajunge la alegătorii din raioanele aflate departe de capitală, precum și la alegătorii de limbă rusă ai țării.” (Sursa: Eurotopics)

Iar Le Monde notează că Maia Sandu, se pregătește acum pentru o luptă cruntă la începutul lunii noiembrie împotriva lui Alexandru Stoianoglo, candidat susținut de socialiștii pro-ruș.

Pentru The New York Times, „alegătorii moldoveni par foarte divizați în dorința de a include în Constituția lor un angajament ireversibil de a abandona orbita rusă”.

Cotidianul american, citat de Courrier International, adaugă că o victorie a votului „nu” ar fi constituit, „un câștig semnificativ pentru Moscova și pentru ceea ce oficialii moldoveni și occidentali descriu drept un efort agresiv de a influența rezultatul printr-o campanie masivă de dezinformare și un val de finanțări ilicite”.

În sfârșit, cotidianul Kyiv Gazeta discută cu Pavlo Klimkin, ministru de Externe din 2014 până în 2019. El nu își ascunde îngrijorarea, întrucât consideră că „ rezultatul alegerilor din Moldova reprezintă un pericol critic pentru securitatea națională” a Ucrainei. „Dacă nu oprim spirala negativă, atunci Federația Rusă va împinge Moldova către conflictul civil”, spune el, adăugând că „avem nevoie urgent de o strategie comună cu Uniunea Europeană, iar cel mai important lucru este să oprim capul de pod rusesc în Moldova, cu orice preț”.

Potrivit unor videoclipuri difuzate de Centrul Ucrainean pentru Comunicare Strategică, soldații nord-coreeni s-ar afla deja pe teritoriul Rusiei, pregătindu-se să intre în luptă împotriva Ucrainei. Imaginile îi arată cum primesc uniforme pe un teren de antrenament din estul îndepărtat. Comentatorii se tem de această internaționalizare a războiului.

După cum scrie Le Monde, ”războiul din Ucraina se pregătește să treacă un nou prag, cu implicarea directă a unei țări terțe, Coreea de Nord, stârnind temeri cu privire la o escaladare fără precedent de la invazia rusă din februarie 2022. Un total de 12.000 de soldați nord-coreeni din patru brigăzi, inclusiv forțe speciale, se așteaptă să fie dislocați”.

”Desfăşurarea trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina este un pas periculos în războiul în curs”, apreciază și Firstpost.  

”Legăturile militare strânse dintre Rusia și Coreea de Nord s-au extins dincolo de furnizarea de provizii militare, până la desfășurarea efectivă a trupelor. Aceasta reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea Coreei de Sud și a comunității internaționale”.

The Independent amintește că ”parteneriatul strategic al Coreei de Nord cu Moscova s-a adâncit semnificativ de când Kim a călătorit în Rusia pentru o vizită rară în străinătate, în cursul anului trecut.

Putin a vizitat apoi Nordul în acest an, iar cei doi lideri au semnat un pact de apărare.

Nordul ar primi fonduri rusești pentru trimiterea de trupe în prima linie ucraineană, bani de care Phenianul are nevoie pentru a-și construi forța nucleară, a declarat directorul unei firme de analiză de securitate, Korea Risk Group.

Într-o dovadă de sprijin, Rusia a respins în martie o rezoluție a ONU. Rezultatul a fost încetarea efectivă a supravegherii de către experții ONU a sancțiunilor Consiliului de Securitate împotriva Coreei de Nord – ceea ce a generat acuzații occidentale că Moscova acționează pentru a-și proteja achizițiile de arme de la Phenian spre a alimenta războiul din Ucraina”.

Citeste siMark Rutte: Trimiterea de trupe nord-coreene în Ucraina ar duce la escaladarea conflictului

”Mai presus de toate, desfășurarea în Ucraina ar oferi Phenianului un atu de neprețuit: experiența de luptă”, notează Le Figaro.  

”Desfășurarea de forțe speciale, sau chiar de infanteriști, i-ar oferi Phenianului o valoare adăugată împotriva rivalului său din sud, în timp ce armata Nordului nu a experimentat calvarul focului de zeci de ani. Un factor care intrigă Seulul, într-un moment în care Kim Jong-un își sporește avertismentele amenințătoare la adresa Coreei de Sud, descrisă acum drept stat ostil”.

Este un semnal de alarmă, crede ziarul neerlandez De Volkskrant:

 

„Aliații trebuie să își îmbunătățească structura sprijinului și să invite Ucraina să se alăture NATO. Când vine vorba de apărarea activă a libertății, Ucraina înseamnă „mai mult NATO” decât mulți aliați, care văd apartenența doar ca pe o sursă gratuită de securitate.

Nici ucrainenii nu văd altă cale de reconstrucție decât prin descurajarea colectivă a forțelor lui Putin. Dar încă nu am văzut ca asta să se întâmple. Ar fi tragedia supremă pentru Ucraina dacă „Occidentul Liber” căruia vrea să i se alăture, s-ar dovedi inexistent.”

 

A fost o noapte lungă și pentru reporterii presei internaționale, care au urmărit pas cu pas cifrele care vin din Republica Moldova. Jurnaliștii scot în evidență rezultatul echilibrat și acuzațiile de fraudă ale președintei Maia Sandu.

Potrivit Reuters, primele rezultate arată că 50% dintre moldoveni votează „da” la referendumul privind aspirațiile europene.

Președinta Maia Sandu deplânge amestecul „fără precedent” în alegeri.

Votul european al Republicii Moldova este în echilibru, în timp ce președintele dă vina pe „frauda” în rândul alegătorilor, transmite BBC.

”Sandu, care a cultivat legături strânse cu vecinii europeni ai Republicii Moldova, a militat pentru votul DA la referendum. Ea a spus anterior că votul va stabili viitorul Moldovei pentru „multe decenii înainte”.

Când primele rezultate au început să se scurgă, arătând că votul NU avea rezultate mai bune decât se aștepta, echipa lui Sandu a pus rezultatele dezamăgitoare pe faptul că prima numărătoare venea din zonele rurale”.

Citeste siMaia Sandu, reacție după rezultatele preliminare:”Dimensiunea fraudei este fără precedent”

Și Politico titrează că ”Visul european al Moldovei este în echilibru pe măsură ce rezultatul șoc al referendumului se apropie”.

Potrivit publicației europene, ”pe măsură ce scrutinul se apropia de finalizare, membrii campaniei au avertizat că alegătorii diasporei care locuiesc în străinătate în UE nu au fost încă incluși în numărătoare. Cu toate acestea, doi oficiali care cunosc acest proces au vorbit despre îngrijorarea tot mai mare despre un eșec al campaniei pro-UE.

Mulți dintre susținătorii lui Sandu au părăsit sediul din Chișinău, unde sperau să sărbătorească victoria ei înainte ca numărătoarea să se încheie. Micile steaguri ale UE pe care urmau să le fluture au fost abandonate, pe scaune sau împrăștiate pe pământ.

Un consilier al lui Sandu a sugerat că „s-ar fi putut să funcționeze ceea ce se plănuia”, referindu-se la acuzațiile de cumpărare de voturi, legate de Rusia”.

The Guardian notează că votul ”a fost văzut ca un test crucial al agendei pro-europene a lui Sandu, deoarece ea i-a îndemnat pe moldoveni să voteze „da” la referendumul pentru a afirma aderarea la UE ca un obiectiv constituțional „ireversibil”.

Rezultatele strânse îi vor dezamăgi însă pe susținătorii lui Sandu și pe aliații ei de la Bruxelles”.

Iar Le Figaro amintește că, ”într-un mediu geopolitic complicat, cu Ucraina în război și Georgia acuzată de deriva autoritară pro-rusă, Moldova a oferit Bruxelles-ului ceva la care să spere. Cu toate acestea, o victorie pentru doamna Sandu în turul doi este departe de a fi asigurată”.

Presa internațională acordă o mare atenție alegerilor și referendumului de duminică din Republica Moldova. Pentru unii comentatori, Moscova nu va putea întoarce votul pro-european. Alții atrag atenția că jocul Kremlinului la Marea Neagră și gurile Dunării este unul pe termen lung.

 

”Este bine cunoscut, Rusia încă nu a digerat căderea URSS”, observă comentatorul televiziunii publice belgiene RTBF.

Moscova ”caută să-și mențină influența asupra foștilor săi sateliți și orice mijloace sunt bune pentru a realiza acest lucru.

Mai întâi, este metoda familiară a știrilor false, cu o intensificare a campaniilor de dezinformare în ultimele săptămâni: semănăm confuzie; facem să pară că moldovenii nu susțin aderarea; stârnim tensiuni interne”.

Euronews notează că ”războiul din Ucraina a schimbat starea de spirit la Bruxelles, unde oficialii văd acum aderarea Moldovei și a altor țări candidate la UE ca un imperativ geopolitic.

Dar blocul știe că se luptă cu un rival, Rusia, care explorează o gamă completă de tehnici hibride de război pentru a destabiliza țara.

Agenția de cercetare Check Point a dezvăluit recent o campanie numită „Operațiunea MiddleFloor”, îndreptată către funcționarii publici din Republica Moldova, în care documentele contrafăcute răspândesc afirmații false cu privire la aderarea la UE și urmăresc să colecteze date personale ale destinatarilor pregătind terenul pentru atacuri cibernetice”.

Politico amintește că, ”de la căderea URSS, un conflict înghețat a mocnit în regiunea separatistă a Transnistriei, unde Rusia a staționat trupe în ciuda obiecțiilor guvernului moldovean. Existența statului nerecunoscut confruntă Bruxelles-ul cu o dilemă – puțini lideri europeni bucurându-se de repetarea deciziei de a admite Ciprul în bloc, în timp ce aproape jumătate din insulă rămâne ocupată de un guvern separatist susținut de Turcia”.

Dar ”vor slăbi în sfârșit, aceste alegeri, strânsoarea Rusiei?” – se întreabă revista americană Foreign Policy:

 

”Kremlinul este disperat să readucă Moldova în sfera sa de influență, dar tactica sa nu mai funcționează și pare să nu fi reușit să-și adapteze strategiile la noile realități – în special, scăderea sprijinului pentru Rusia de la invadarea de către aceasta a Ucrainei vecine. Astăzi, chiar și unii dintre politicienii pro-ruși susțin aderarea la UE și încearcă să evite să fie prea strâns asociați cu Moscova.

Este îndoielnic că Moscova poate întoarce votul din acest weekend, care se așteaptă să iasă în favoarea lui Sandu și a aderării la UE”

 

Dar ”Rusia joacă un joc de lungă durată în Moldova”, crede o altă importantă revistă din SUA, Foreign Affairs.

În acest context, ”o Moldovă aliniată la Moscova sau profund divizată ar modifica dramatic calculele militare și politice ale Ucrainei.

În cazul în care Moldova revine pe orbita Kremlinului, fie prin cucerire militară, fie printr-un proces progresiv de preluare în plan politic, posibilitățile de comerț și aprovizionare a Ucrainei prin Marea Neagră ar fi diminuate dramatic.

Moscova ar avea o șansă mult mai mare de a domina militar sau de a dicta termeni dezavantajoși în timpul negocierilor de pace.

Iar capacitatea și apetitul Rusiei de a ataca alți vecini, cum ar fi Armenia, Georgia sau statele baltice, ar crește. La începutul anului 2022, forțele ruse și-au propus să cucerească Odesa, în sudul Ucrainei, și apoi să treacă în regiunea separatistă transnistreană a Moldovei.

Când ucrainenii au oprit forțele ruse la Herson, Moscova a apelat la acțiuni hibride, cum ar fi sponsorizarea demonstrațiilor antiguvernamentale în Moldova, tăierea aprovizionării cu gaze și amestecul în politica internă pentru a urmări același scop”.

La mai puțin de un an de la semnarea unui acord controversat între Roma și Tirana, primii migranți reținuți în apele italiene au ajuns miercuri în Albania. O externalizare în premieră pentru Europa. Și un subiect de controverse, notează comentatorii.

Le Monde descrie condițiile în care sunt instalați migranții.

Este vorba despre adăposturi din prefabricate de 12 metri pătrați, înconjurate de pereți înalți, și monitorizate de camere și membri ai forțelor de ordine italiene.

Migranții își vor putea depune cererea de azil și zece ecrane gigantice au fost instalate într-un tribunal din Roma pentru a permite judecătorilor să supravegheze audierile. Solicitanții vor comunica cu avocații lor prin videoconferință.

Această externalizare este o premieră în Europa și a fost posibilă printr-un acord controversat semnat în noiembrie 2023 între șefa guvernului italian, Giorgia Meloni (extremă dreapta) și premierul albanez, Edi Rama (socialist), în numele relaţiilor îndelungate care unesc cele două ţări.

Potrivit The New York Times, planul este prezentat de guvernul italian și de unii lideri ai Uniunii Europene ca un model inovator de gestionare și descurajare a imigrației în Italia, dar a fost criticat de oficialii și grupurile pentru drepturile omului, care se tem că ar pune migranții în pericol și îi va expune la încălcări ale drepturilor.

Libération vede  „o zi întunecată pentru Europa” dar notează că  ”UE ar putea să se inspire din această măsură, (...) după cum a scris luni președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sub presiunea mai multor state membre, printre care Franța și Germania. O întâlnire informală, la inițiativa Italiei, va avea loc la Bruxelles, în marja summitului din 17 și 18 octombrie”.

Și La Vanguardia observă că Bruxelles-ul ”dorește să înăsprească reglementările privind deportarea și promovează modelul controversat pe care Italia l-a convenit cu Albania ca „soluție inovatoare” pentru migrație. De la controalele la frontieră în Franța și Germania până la suspendarea temporară a drepturilor de azil în Finlanda și Polonia, respingerea migrației se extinde în toată Europa.” (Sursa: Eurotopics)

Citeste siAlbania: Acord bilateral cu Italia privind pensiile imigranților

„Europa s-a obișnuit cu centrele de refugiați în care oamenii trebuie să trăiască perioade lungi, fără perspective sigure, dar acest lucru este cu totul la un alt nivel”, scrie Süddeutsche Zeitung. Ziarul consideră că ”Albania nu poate fi soluția și este o dovadă explicită a neputinței și inumanității Europei.”

”Este într-adevăr o strategie umană și eficientă?”- se întreabă Irish Examiner.

Capacitatea UE de a replica modelul Italia-Albania este, discutabilă. Conform legislației UE, cererile de azil trebuie să fie procesate în UE ori de câte ori se solicită azil pe teritoriu, la frontieră sau în apele teritoriale ale unui stat membru.

Prin urmare, procedurile de externalizare pot fi efectuate numai dacă migranții sunt interceptați în apele internaționale sau la frontierele terestre din afara UE.

La Repubblica acuză Roma că acționează ca o putere colonialistă față de Albania:

„Încă din vremurile când Galeazzo Ciano era ministru de externe [în guvernul lui Mussolini] țara vulturilor a exercitat o fascinație irezistibilă asupra dreptei italiene, care acum se poate lăuda că a italianizat din nou o mică parte a acesteia”.

Iar El País se teme de o brutalizare a societății:

„De câteva luni, oamenii au putut să spună orice prostie le trece prin cap despre imigranți, fără ca cineva să le bată obrazul. Am auzit chiar că metoda Meloni funcționează și că ar trebui replicată în Spania. ... Rezultatul indiferenței noastre va fi o societate mai violentă și mai crudă.”

Presa internațională privește cu îngrijorare evenimentele din extremul Orient. Taiwanul a transmis că a detectat un număr record de 153 de avioane chineze care au zburat în vecinătatea insulei, într-o singură zi. De asemenea, Coreea de Nord a detonat toate legăturile rutiere și feroviare cu Sudul.

Un exercițiu militar după altul: China se pregătește în cazul unui conflict cu Taiwan, titrează Le Monde:

”În spatele a ceea ce ar putea fi văzut drept un gest simbolic, care nu afectează în mod concret viața de zi cu zi a taiwanezilor, China avansează în pregătirile sale pentru o adevărată invazie a insulei, pe care o pretinde ca fiind una dintre provinciile sale. Beijingul intensifică presiunea, așa cum o arată cele 153 de avioane chineze detectate în apropierea insulei într-o singură zi”.

După cum transmite CNN, ”exercițiile militare ale Chinei în jurul Taiwanului, o democrație de 24 de milioane de oameni, au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimii ani și au avut tendința de a coincide cu evenimentele care au înfuriat Beijingul.

Analiştii au spus că exerciţiile de luni au făcut parte dintr-o strategie generală atât de menţinere a Taiwanului sub presiune, cât şi de normalizare a jocurilor de război regulate”.

Iar Firstpost notează că Japonia i-a transmis îngrijorările sale Chinei după ce aceasta a trimis avioane de război în jurul Taiwanului.

Relațiile dintre Beijing și Tokyo s-au înrăutățit în ultimii ani, pe măsură ce China își extinde prezența militară în regiune și Japonia sporește legăturile de securitate cu Statele Unite și aliații săi.

Comentatorii privesc și către Coreea de Nord, care a aruncat în aer drumuri și linii de cale ferată ce duc până la granița cu Coreea de Sud

Este un alt semn al respingerii de către Nord a oricărei posibilități de reunificare, consideră Sky News.

”Distrugerea este în concordanță cu efortul lui Kim Jong Un de a întrerupe legăturile cu Coreea de Sud și de a o consacra oficial ca principal inamic al Nordului.

Aceasta vine după ce Nordul a acuzat Sudul că a lansat drone peste capitala sa de trei ori în această lună pentru a arunca pliante de propagandă.

Potrivit experților, este foarte puțin probabil ca Nordul să lanseze atacuri preventive la scară largă, deoarece armata sa este depășită de forțele combinate ale SUA și ale Coreei de Sud”.

The Telegraph informează la rândul său că exploziile nu au provocat nicio pagubă pe partea de frontieră a Seulului:

”Cele două Corei sunt încă în război, din punct de vedere tehnic, după ce conflictul lor din 1950-1953 s-a încheiat cu un armistițiu, mai degrabă decât cu un tratat de pace.

Legăturile transfrontaliere sunt rămășițe ale perioadelor de apropiere dintre țări, inclusiv un summit din 2018, în care părțile au susținut că a început o nouă eră a păcii”.

Iar pentru Europe 1, acest atac nu este o surpriză:

”Pe 9 octombrie, armata nord-coreeană a amenințat că va întrerupe „permanent” rutele rutiere și feroviare care leagă cele două țări. Intenția? Construcția de „structuri defensive puternice” pentru a-și consolida poziția defensivă de-a lungul liniei de demarcație.

Din luna mai, Coreea de Nord a trimis și mii de baloane încărcate cu gunoi în Sud, ceea ce a dus la suspendarea unui acord din 2018”.

Ungaria anunță că va bloca un împrumut de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei, până după alegerile prezidențiale americane din 5 noiembrie. Fondurile provin din profiturile neașteptate generate de activele rusești imobilizate în virtutea sancțiunilor, deci nu ar afecta contribuabilul american. Dar blocarea lor i-ar folosi lui Donald Trump și ar crește factura Europei.

Potrivit Euronews, ”Ungaria a confirmat că nu va decide cu privire la baza unui împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina până la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie din Statele Unite. Împrumutul ar fi acoperit de profitul neașteptat al activelor înghețate ale băncii centrale ruse, așa că baza nu o constituie banii contribuabililor europeni.

Ungaria, în special, și-a construit o reputație pentru blocarea sancțiunilor UE până când i se acordă concesii controversate, dintre care unele favorizează interesele Kremlinului”.

Daily News Hungary notează că ”Statele Unite sunt preocupate de sustenabilitatea pe termen lung a planului ambițios. Asta pentru că toate statele membre UE trebuie să reînnoiască sancțiunile anti-Rusia la fiecare șase luni. Dacă un stat membru pune veto, întregul proiect se blochează.

Veriga cea mai slabă este Ungaria. Cabinetul Orbán își folosește în mod regulat dreptul de veto în cadrul Consiliului European. De exemplu, europenii au fost nevoiți să-l scutească de sancțiuni pe patriarhul Kiril, unul dintre cei mai puternici susținători religioși ai războiului lui Putin din Ucraina”.

Potrivit Kyiv Independent , ”în timp ce Orban a amenințat că își va folosi dreptul de veto la Bruxelles, SUA au semnalat că ar putea participa în continuare la împrumut, deși pentru o sumă redusă, de aproximativ 5 miliarde de dolari, echivalent cu activele rusești deținute pe plan intern”.

Urmările pot fi foarte extinse, atrage atenția Politico:

 

”Dacă Bruxelles-ul și Washingtonul subscriu împreună împrumutul, un Trump reales ar fi legat de acesta ani de zile. Dar dacă împrumutul este aprobat fără SUA, el nu ar avea o astfel de obligație.(...)

Dacă Ungaria rămâne neclintită, UE intenționează să finalizeze împrumutul în mod separat, întrucât regulile sale bugetare permit aceasta, înainte de sfârșitul anului.

Dar ceea ce pare a fi o chestiune tehnică devine o constrângere critică pentru Washington - și ar putea fi suficient pentru a rupe unitatea transatlantică în sprijinul Ucrainei, cel puțin pe plan financiar.

Europa ar fi lăsată să plătească partea leului din factură.

Poate mai semnificativ, Japonia a semnalat recent că s-ar putea retrage din împrumut dacă SUA nu participă”.

 

 

În editorialul Le Monde citim că ”Viktor Orban, cel mai longeviv lider dintre cei douăzeci și șapte, a devenit specialist în obstrucție. Grație regulii unanimității, el sabotează o multitudine de inițiative, în special condamnări diplomatice ale încălcărilor dreptului internațional de către regimurile autoritare.

Mai grav, în contact regulat cu Moscova, blochează de mai bine de un an alocarea a 6,6 miliarde de euro destinate rambursării statelor membre pentru ajutorul militar pe care îl acordă Ucrainei, Un obstacol care  le face ”viața imposibilă”, după cum a mărturisit recent un oficial al diplomației europene.

Prieten al Moscovei, Viktor Orban mizează pe victoria lui Donald Trump din 5 noiembrie în Statele Unite. A câștigat favorurile fostului președinte american, care l-a primit și al cărui anturaj a considerat orbanismul drept o sursă de inspirație. Acesta este un avertisment serios, pe care europenii ar greși dacă l-ar ignora”.

Uraganul Milton a făcut ravagii în toată Florida, dar a provocat mai puține pagube decât se estima inițial. În urmă cu doar două săptămâni, uraganul Helene făcea ravagii în sud-vestul SUA. Comentatorii analizează modul în care aceste fenomene extreme influențează campania pentru alegerile prezidențiale din SUA – și mai ales teoriile conspirației care au izbucnit în jurul lor.

După cum relatează US News & World Report, ”numeroase conturi de pe rețelele de socializare au distribuit conținut generat de inteligența artificială care arăta imagini false ale daunelor. Alții au amplificat mesajele politice înainte de alegerile din 5 noiembrie.

Au fost promovată intens ”narațiunea despre democrații care controlează vremea, imagini generate de inteligență artificială despre modul în care FEMA (Agenția Federală de Management al Urgențelor) eșuează, alimentând un val de ură care a făcut și mai dificilă misiunea acestor oameni, în circumstanțe incredibil de dificile.”

Potrivit BBC, ”cea mai mare parte a dezinformării virale a provenit de la profiluri de rețele sociale care au bulinele albastre dar și un palmares pentru răspândirea teoriilor conspirației. Mai multe conturi care au răspândit dezinformări despre uraganul Milton în această săptămână au distribuit anterior postări false cu privire la alegeri, la violență politică, pandemie și războaie.

Dar dacă YouTube, TikTok, Instagram și Facebook au linii directoare care le permit să demonetizeze sau să suspende profilurile care răspândesc informații false și spun că etichetează postările atunci când sunt înșelătoare, X nu are asemenea linii”.

Pentru NBC News, ”explozia de dezinformare are loc cu puțin timp înainte de ziua alegerilor, furtunile provocând o oarecare îngrijorare cu privire la posibilitatea de a influența votul oamenilor din zonele puternic afectate.

În timp ce unele afirmații false au circulat pe alte platforme, X pare să fie platforma pe care teoriile conspirației câștigă cel mai mult teren”.

Vremuri furtunoase sunt prevăzute de ziarul elvețian Le Temps:

„Dacă există o țară care ar trebui să poată face față acestor fenomene meteorologice extreme, aceasta este Statele Unite. Cu toate acestea, sezonul uraganelor, care durează până în decembrie, cu mult după alegerile din 5 noiembrie, pune într-adevăr la încercare capacitățile celei mai mari puteri din lume. ... Pe această problemă existențială pentru planeta noastră, există o prăpastie profundă între cele două tabere politice. Donald Trump neagă încălzirea globală.” (Sursa: Eurotopics)

Iar The Times se teme că ravagiile provocate de Milton ar putea influența cursul alegerilor:

„Carolina de Nord este unul dintre cele șapte state pivotante care vor determina rezultatul alegerilor. Imaginați-vă dacă Trump pierde statul cu câteva mii de voturi (cum a pierdut alte state în 2020) - dacă se dovedește a fi statul cheie care să-i dea victoria lui Harris și mii de susținători ai lui Trump din zone îndepărtate spun că nu au putut să voteze pentru că și-au pierdut casele, actele și accesul la buletine de vot. Furtuna politică ar putea fi atunci și mai calomnioasă decât cea meteorologică.”