RFI 360

RFI 360

By RFI RomâniaSociety & Culture
Download on the App Store

RFI 360 episodes

  • „Nud. Proiecție de Trup și Stare (2)”, o meditație matură asupra corpului, naturii și luminii

    Cu o carieră ce traversează mai bine de trei decenii și 21 de albume publicate, Răzvan Voiculescu este artistul care prin fotografie a explorat zone variate – de la alb-negru la proiecte gastronomice și etnografice. În ciuda diversității, pofta de a explora imaginea, puternic întreținută de o constanta nemulțumire productivă, împinge mereu înainte procesul artistic. 

    „Dacă într-o zi aș avea neșansa să mă declar mulțumit, ar însemna sfârșitul evoluției.” spune Răzvan Voiculescu. La 20 de ani de la lansarea primului volum, artistul fotograf Răzvan A. Voiculescu ne propune acum mărturisiri sincere prin noul album numit „Nud. Proiecție de Trup și Stare (2)”, volum ce va avea lansarea miercuri, 26 noiembrie, ora 19:00, la Teatrul Metropolis – Sala Gloria, în București.

    Nudul feminin din noul album este dezbrăcat de identitate, apropiindu-se de zona sculpturalului și a abstractului. Artistul nu urmărește să transmită un mesaj direct, ci să propună un „exercițiu de estetică”, un mod personal de a interpreta esența artei. Echilibrul dintre frumusețea estetică și intimitate este rezultatul firesc al relației dintre model și fotograf: „Imaginile sunt realizate însuși de doamnele/domnișoarele care au acceptat propunerea. Ele îmi spun cum ar trebui să fie imaginea finală.”

    Deși este adesea descris ca documentarist al identității românești, el se revendică mai degrabă din zona poetică: „Realitatea mea, de cele mai multe ori, nu are legătură cu realitatea universală – și nici nu caut să aibă. Este o bucurie să pot trunchia realitatea fără a minți privitorul.”

    De-a lungul anilor, artistul a colaborat cu nume sonore ale culturii române – Grigore Leșe, Nicu Alifantis, Cătălin Ștefănescu. Astfel de colaborări reprezintă nu doar surse de inspirație, ci și confirmări personale și profesionale ale parcursului său artistic.

    Artistul lucrează deja la patru noi proiecte editoriale, ultimele pe care intenționează să le publice. Totuși, fotograful nu va abandona arta, pentru că motivația lui rămâne aceeași: curiozitatea și nevoia de a înțelege „ce și cine este”, un răspuns pe care crede că îl va cuprinde „numai în ziua când nu va mai fi”.

    Evenimentul de lansare va avea loc miercuri, 26 noiembrie, ora 19:00, la Teatrul Metropolis – Sala Gloria, iar gazda serii va fi Virgil Ianțu. În cadrul evenimentului vor fi proiectate două scurtmetraje documentar-lirice – realizate de Șerban Georgescu (2005) și Viorel Dobre (2024) – care completează universul artistic al albumului. Lansarea, care marchează 20 de ani de la primul proiect, se va încheia cu un recital de muzică fado susținut de Raluca Radu.

    „Lecția lui Răzvan Voiculescu mi se pare aceea că, bine cuprinsă cu privirea, substanța lucrurilor este asemănătoare tandreței unui nud”, spune Horia-Roman Patapievici.

    22 min
  • "După Cioate", un film despre "un sistem care înghite pe oricine încearcă să-l expună"

    Doi regizori urmăresc un antreprenor devenit eco-activist în timp ce expune mafia lemnului din România. Călătoria lor ia o turnură dramatică atunci când, în mijlocul unei păduri, cei trei sunt atacați de un grup de indivizi furioși. Camerele sunt distruse, toate materialele filmate sunt pierdute. În fața acestei realități dure, fiecare dintre ei încearcă să gestioneze situația cum știe mai bine. Ce a ieșit vedem în documentarul "După Cioate", un film de Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu.

     

    “Ca cineaști, credem că poveștile mici sunt relevante. Pentru noi, acest film nu este doar despre un personaj aflat în conflict cu industria exploatării forestiere, autoritățile și propriile dileme, ci despre un sistem care înghite pe oricine încearcă să-l expună - până și pe noi, cei care documentăm această realitate.

    Am pornit cu intenția de a găsi un soi de împăcare cu distrugerile pe care le-am provocat naturii. În schimb, am ajuns să privim în față absurdul existenței umane: ne luptăm între noi pentru resurse, putere și validare, în timp ce natura rămâne martor tăcut, adaptându-se, răbdătoare. Așteaptă să trecem - fie peste aceste conflicte, fie cu totul.” spun Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu.

    Mihai Gavril Dragolea (România, 1989) este specializat în cinema documentar și ficțiune hibridă. Filmele sale explorează povești ale celor aflați la periferia societății - fie oameni, fie alte forme de existență conștientă - subiect pe care îl aprofundează și în cadrul unui doctorat. Documentarele sale au fost prezentate în festivaluri din Europa și distribuite în peste 15 țări. Predă Practica Filmului Documentar la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai și activează și în domeniul protecției mediului și al drepturilor animalelor.

    Radu Constantin Mocanu a absolvit Jurnalismul la Universitatea „Lucian Blaga” în 2005. A lucrat inițial într-un post de televiziune, iar ulterior s-a mutat la Paris pentru a studia cinema la École Supérieure de Réalisation Audiovisuelle, unde a obținut o diplomă în 2009. Revenit în România, și-a concentrat atenția asupra documentarului de lungmetraj Roboțelul de Aur (2015), debutul său regizoral, alături de Mihai Dragolea. În prezent, Radu lucrează ca cineast independent, dedicat filmului documentar.

    Producatoare a acestui film, Monica Lăzurean-Gorgan este una dintre cele mai active și experimentate producătoare din România, membră a asociațiilor AMPAS/Oscar și EFA. A produs filmul Tata (2024), regizat de Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc, selectat la Festivalul Internațional de Film de la Toronto, și Între revoluții/ Between Revolutions (2023, r. Vlad Petri), câștigător al premiului FIPRESCI la Berlinale 2023 și Premiului Gopo 2024 pentru Cel mai bun documentar. Printre producțiile sale se numără și documentarul de lungmetraj Acasă, My Home (2020), regizat de Radu Ciorniciuc, distins cu Premiul pentru Imagine la Sundance și peste alte 40 de premii internaționale și naționale. 

    A fost producător delegat pentru Touch Me Not (2018) de Adina Pintilie, câștigătorul Ursului de Aur la Berlinale, și co-producător pentru Chuck Norris vs Communism (2015) de Ilinca Călugăreanu, selecționat la Sundance.

    Monica este, de asemenea, regizoarea documentarului de lungmetraj Doar o răsuflare (2016), premiat pentru Cel mai bun documentar la Sarajevo IFF și CEE Vienna IFF, și co-regizoare a documentarului Lemn (2020), care a avut premiera la HotDocs și CPH:DOX.

    Producatoare pentru filmul "După Cioate" este și Elena Martin, licențiată în scenaristică și cu un master în producție de film la UNATC, București. Din 2019 lucrează la Manifest Film, iar în 2021 a co-fondat Filmways, o casă de producție de film dedicată promovării cineaștilor emergenți în domeniul filmului de ficțiune și documentar. Este alumni a Emerging Producers 2025, CineLink Producers Lab, East-West Talent Lab și Ex Oriente Film și Series. 

    A făcut parte din proiecte precum Tata (regizori Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc) cu premiera în Toronto FF 2025, Acasă, My Home (regizor Radu Ciorniciuc), care a avut premiera la Festivalul de Film Sundance; Bright Future (regizoare Andra MacMasters selectat la IDFA 2024, Tooth and Nail (regizori Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu) selectat la Cracovia FF 2025, și Între Revoluții, care a avut premiera în Berlinale Forum 2023. 

    Dezvoltă și produce filme de lungmetraj, seriale, precum și scurtmetraje, atât de documentar și cât ficțiune, alături de regizori consacrați și emergenți.

    28 min
  • Când muzica transformă sala de cinema într-un spectacol concert

    Pe final de lună octombrie am putut vedea în cinematografe documentarul "Depeche Mode: M", apoi, luna noiembrie ne-a readus în cinema pentru Queen, un concert din anii '80 înregistrat la Montreal, remasterizat digital la standardele de imagine și sunet ale prezentului. În 4 decembrie urmează un documentar muzical dedicat trupei The Doors. O invitație la cinema ce pune sunetul și muzica înaintea imaginii, invitație din partea lui Ştefăniţă Manea, regizor, producător, distribuitor de film.

    Chimia dintre patru artiști a făcut ca The Doors să devină una dintre cele mai influente trupe rock din America. Cu imagini de arhivă rare, filmate din perioada formării trupei în 1965 până la moartea lui Jim Morrison în 1971, filmul When You’re Strange, urmărește parcursul formației și oferă o perspectivă profundă asupra impactului revoluționar al muzicii lor.  Filmul, câștigător al unui premiu GRAMMY®,  este regizat de Tom DiCillo și narat de Johnny Depp.

    Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înființarea trupei, filmul va fi prezentat în cinematografe pentru prima dată în format 4K și va include o nouă interpretare a piesei „Riders on the Storm”, înregistrată de John Densmore, Robby Krieger și invitați speciali, în locații exotice din întreaga lume, în parteneriat cu Playing For Change.

    Filmul documentar When You’re Strange va fi difuzat la cinematografele din România, pe 4 și 6 decembrie 2025. Biletele sunt disponibile la casele de bilete din cinematografe sau online, pe site-urile cinematografelor, din 30 octombrie 2025.

    30 min
  • Coaching, mentorat și antreprenoriat la feminin, cu Andreea Tudorache

    Vorbim astăzi despre frumusețea ce vine dintr-un echilibru între corp, minte și emoție. Andreea Tudorache este femeie, mamă, mentor, coach, antreprenor care redefinește frumusețea prin autenticitate și curaj. Este autoarea unei metode originale care combina coaching-ul cu transformarea feminină, și spune că frumusețea nu este doar despre aspectul fizic, ci despre starea de bine, încrederea în sine și originalitate. Invitata emisiunii RFI360 astăzi, Andreea Tudorache. 

    Andreea Tudorache este antreprenoare în industria frumuseții cu o experiență de peste zece ani în management, leadership și relația directă cu femeile, Andreea a construit o comunitate solidă de cliente și colaboratoare, formată din femei de succes: antreprenoare, lideri de opinie, femei din zona publică și creativă, unite de aceeași dorință — de a trăi frumos, echilibrat și autentic. În acest sens a strâns toată experiența personală într-o metodă ce combină principiile frumuseții holistice, psihologiei aplicate și leadershipului feminin, oferind femeilor un cadru prin care își pot dezvolta imaginea și energia.

    23 min
  • Cosmin Ungureanu ne invită să-l descoperim pe El Greco într-un curs la Fundația Calea Victoriei

    Fundația Calea Victoriei ne propune o întoarcere în timp prin cursul "Avatarurile lui El Greco", curs susținut de lectorul Cosmin Ungureanu, curator de artă europeană, specializat în istoria şi teoria artei şi arhitecturii europene, expert acreditat în pictură şi grafică europeană, invitatul emisiunii RFI360.

    „Un mare filozof, pătrunzător în observaţiile sale […] unic în toate, aşa cum era şi în pictură”, este una dintre caracterizările unui om înzestrat cu geniu artistic şi spirit speculativ, vorbim despre Doménikos Theotokópoulos (1541–1614), supranumit El Greco, născut între Bizanţ şi Occident, un artist care a și-a construit propriul limbaj pictural, fundamentat de un subtil discurs teoretic şi nutrit atât de contactul cu marea artă italiană cât şi de studierea teologiei, liturghiei, filozofiei, istoriei şi literaturii.

    Cursul "Avatarurile lui El Greco" se va desfăşura săptămânal, în zile de marţi, în intervalul 19:00-21.00, începând din 2 decembrie 2025. Cursul are loc online. Amănunte online, pe site-ul Fundației Calea Victoriei.

    23 min
  • Trei trupe din alternativul românesc pe o singură scenă

    Pe 20 noiembrie 2025, Club Control din București devine scena unei întâlniri muzicale în premieră: Pinholes, Fluturi pe Asfalt și Nava Mamă – trei dintre cele mai reprezentative trupe ale scenei alternative românești – vor susține un concert comun, pentru prima dată împreună, într-un format special creat pentru această ocazie. Vorbim pe acest subiect cu invitatul zilei în RFI360, Vladimir Ivanov, voce, chitarist, compozitor, trupa Pinholes.

    Pinholes, Fluturi pe Asfalt și Nava Mamă au reușit, de-a lungul anilor, să creeze comunități solide în jurul unui sound ce oscilează între alternativ, post-rock, ambiental, cinematic rock, fiecare cu o estetică distinctă, dar complementară.

    Pinholes și-a consolidat reputația de formă artistică vie, aflată mereu în transformare. Fluturi pe Asfalt aduce un aer cinematic, cu un post-rock atmosferic, tensionat și eliberator, în același timp. Fiecare concert e o călătorie în sine, în care sunetul vorbește acolo unde cuvintele se opresc.

    Nava Mamă propune un univers propriu, în care nostalgia, fragilitatea și forța interioară se întâlnesc într-un sound fluid, captivant, cu versuri ce ating teme profunde și personale.

    După concertul din București, mini-turneul continuă cu:

    • Iași – 21 noiembrie @ Underground Pub
    • Cluj-Napoca – 22 noiembrie @ Machines Venue

    Toate biletele sunt disponibile exclusiv prin platforma iabilet.ro: https://www.iabilet.ro/bilete-turneu-pinholes.

    Un eveniment marca Supersomnic Records & BandBook.

    26 min
  • În 2025, Asociația Activity sărbatorește primii 10 ani de activitate

    De 10 ani, Asociația Activity sprijină copii cu autism, ADHD și alte dificultăți de dezvoltare, oferindu-le ședințe de terapie comportamentală, logopedie, integrare senzorială și consiliere pentru părinți. Salutăm perseverența și determinarea Asociației Activity, vorbim cu Andrei Mocanu, analist comportamental, psiholog de specialitate în psihoterapie cognitivă comportamentală și Alexandra Ghilință, specializată în Terapia Logopedică în procesele de comunicare. 

    Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie Activity este o organizație neguvernamentală înființată de către un grup de tineri psihologi, având ca misiune principală dezvoltarea unor intervenții terapeutice și educaționale menite să dezvolte abilitățile de viață independentă ale copiilor, în special ale celor cu autism. Din iunie 2019, asociația a dobândit statutul de furnizor de servicii sociale. 

    27 min
  • Atlasul Singurătății @GenZ - o hartă vizuală și sonoră a interiorului unei generații

    Cum trăiește Generația Z singurătatea – între prea mult zgomot și prea puțină liniște? Expoziția „Atlasul Singurătății @GenZ”, deschisă între 21 și 30 noiembrie la Casa Ion Mincu (OAR România), str. Pictor Arthur Verona nr. 19 din București, propune o incursiune vizuală și sonoră în acest teritoriu interior, cartografiat prin imagini, voci, ritualuri intime și povești spuse fără mască. Vorbim cu Andrei Dudea, inițiatorul proiectului și Maria Dudea, curatorul expoziției.

    Proiectul pleacă de la o întrebare simplă, dar esențială: ce înseamnă singurătatea pentru o generație crescută în lumina ecranelor? Folosind fotografii realizate cu efect de cameră obscură – în care imaginea orașului este proiectată cu susul în jos în interiorul locuinței – expoziția transformă solitudinea într-o metaforă vizuală a raportului fragil dintre individ și oraș. Personajele sunt surprinse în gesturi cotidiene pe care le trăiesc în intimitate: cafeaua băută în tăcere, anime-urile urmărite la ore târzii, scroll-ul compulsiv care ține loc de prezență.

    Acest univers vizual este completat de o serie de podcasturi și o instalație sonoră imersivă semnată de Mihai Balabaș, care construiește o hartă auditivă a singurătății: voci suprapuse, respirații, frânturi de conversații și peisaje sonore care deschid ferestre către emoții greu de formulat altfel decât prin vibrația lor. Interviurile realizate de jurnalistul Ionuț Dulămiță, publicate și pe un microsite dedicat găzduit de Scena9, oferă o perspectivă directă, fără artificii, asupra felului în care tinerii simt, recunosc și gestionează singurătatea.

    Personajele expunerii vorbesc cu luciditate și vulnerabilitate. Pentru Petrișor Barbu, 22 de ani, singurătatea a devenit un spațiu autosuficient, modelat de maturizări forțate și de credința că munca este singurul teritoriu sigur.

    Laura Murariu trăiește „între lumi”, prinsă între dorința de a rămâne și impulsul de a pleca. Într-o generație dominată de opțiuni rapide și informații greu de decantat, ea caută încetinirea și dialogul real.

    Pentru Robert Ciobanu, singurătatea este un „bâzâit constant”, o stare invizibilă care persistă chiar și în aglomerație, amplificată de valurile neîntrerupte de informații contradictorii.

    Iar Alberto Păduraru, poet și student la jurnalism, asociază singurătatea cu prezentul însuși: cu fragilitatea relațiilor intense care se sting brusc, cu indisponibilitatea emoțională tot mai prezentă la tineri, cu spațiile care cer o reînvățare a intimității.

    Expoziția este însoțită de o discuție cu publicul, organizată pe 29 noiembrie, ora 16:00, moderată de Andreea Găzdaru (psihoterapeut) și Mădălina Muscă (sociolog). Dialogul pornește de la observațiile extrase dintr-o amplă cercetare interdisciplinară, care a reunit peste 150 de mărturii ale tinerilor cu vârste între 13 și 28 de ani – interviuri, chestionare și apeluri publice ce conturează un profil emoțional complex al Generației Z.

    În spatele proiectului se află o echipă care combină sociologia, psihoterapia, jurnalismul și artele vizuale: • Maria Neneciu – curator, coordonator și autoarea conceptului expozițional

    • Andrei Dudea – fotograf și videograf, autorul imaginilor care transformă intimitatea în peisaj • Ionuț Dulămiță – jurnalist și documentarist, realizatorul interviurilor • Mihai Balabaș – sound designer, creatorul universului sonor al expoziției • Andreea Găzdaru – psihoterapeut & Mădălina Muscă – sociolog, autoarele chestionarului și analizelor sociale incluse în proiect

    „Atlasul Singurătății @GenZ” propune, în cele din urmă, un alt fel de a privi singurătatea: nu ca pe un defect sau o vină, ci ca pe un spațiu interior ce merită ascultat și înțeles. Publicul este invitat să intre în acest teritoriu, să exploreze, să recunoască și, poate, să regăsească un limbaj comun.

    Atlasul Singurătății @GenZ este un proiect derulat de Patrupetrei și cofinanțat de AFCN.

    Facebook / Instagram

    PATRUPETREI este o companie cu o abordare multidisciplinară, care produce filme documentare, realizează cercetări culturale și dezvoltă programe educaționale. Printre proiectele derulate se numără: co-producție pentru documentarul „Vis.Viață/Imaginary Youth” (2018-2024), regizat de Ruxandra Gubernat; programe de formare și educație artistică prin cultura cinematografică pentru tineri din comunități vulnerabile (2019-2024) - „Focus”, o platformă de ateliere teoretice (de gândire critică) și ateliere practice de realizare a unui film documentar, de unde au rezultat mini-documentare antropologice despre viața din localitate, văzută prin ochii copiilor; „Caiete de Rețete” (2022) - cercetarea și digitalizarea at 60 de caiete de rețete din București, Brașov și din țară, arhivate pe platforma dedicată www.caietederetete.ro, și realizarea a 18 mini-documentare antropologice observaționale; proiecte de cercetare și conștientizare a publicului larg (2024), unul pe tema migrației de la oraș la țară („În căutarea paradisului pierdut”) și altul pe tema infertilității și pierderii de sarcină la femei („Una din trei”).

    20 min
  • Grădina Deliciilor Sintetice folosește empatia ca formă de legătură între artă, tehnologie și public

    Inspirată de „Grădina Deliciilor Pământești” a lui Hieronymus Bosch, expoziția construiește o lume postnaturală în care plăcerile capătă forme digitale, iar ecosistemele sunt augmentate tehnologic. În acest univers, tehnologia nu doar modelează mediul, ci devine instrument de empatie și experimentare a alterității. Invitate în emisiunea RFI360, Cristina Bodnărescu de la Ethics of Joy, inițiatoarea proiectului și Ioana Iuna Șerban, curatoarea expoziției Grădina Deliciilor Sintetice. 

    „Grădina Deliciilor Sintetice” este un laborator critic al postumanismului, un spațiu în care sunt interogate limitele umanului, artificialul și continuitatea dintre sine și alteritate, fără a pierde din vedere ecologia afectivă și morală a fiecărei forme de viață.

    Vor fi organizate tururi ghidate pentru elevii și studenții instituțiilor partenere, discuții cu artiștii și dezbateri despre rolul inteligenței artificiale în artă, deschizând dialoguri necesare despre viitorul tehnologic și relația noastră cu lumea non-umană.

    Grădina Deliciilor Sintetice este un proiect al duo-ului multidisciplinar Ethics of Joy (artiștii Cristina Bodnărescu și George Urse), co-finanțat de AFCN.

    21 min
  • Piesa single „Viața la mâna a doua” anunță cel de-al șaptelea album al trupei Toulouse Lautrec

    Format ca grafician, dar activ și ca muzician, regizor de videoclipuri, designer, antreprenor cultural sau inițiator de proiecte educaționale, Cătălin Rulea aduce la RFI cel mai nou single al trupei sale, Toulouse Lautrec, „Viața la mâna a doua” .

    După albumele Heroes, Extraordinar, Dejun pe iarbă, X, A fost sau n-a fost și Ultratonic, procesul de creație a ajuns apocaliptic în ce-a de a șaptea fază. 

    „Viaţa la mâna a doua” este o piesă despre nenumăratele alegeri pe care trebuie să le facem, nevoia noastră de a schimba ceva, de a o lua de la capăt, de a renunța la tot. Despărțiri, falimente, eșecuri, îndrăgostiri, pasiuni, obsesii sau pur și simplu fomo sau escapism, toate ne caracterizează ca oameni. De câte ori nu ai vrut și tu să schimbi tot, de câte ori nu ai zis că o iei de la capăt? Viaţa este precum o lungă călătorie cu trenul. Sunt multe gări dar sunt și câteva noduri feroviare. Când se schimbă locomotiva sau trebuie să schimbi vagonul, trebuie să te asiguri că ești în locul care trebuie. Ești pregătit?” (Cătălin Rulea, Toulouse Lautrec).

    „Viața la mâna a doua” anunță cel de-al șaptelea album Toulouse Lautrec, single-ul urmând să fie lansat pe data de 15 noiembrie printr-un concert în club Quantic, București. Biletele sunt disponibile în rețeaua iabilet: bilete.toulouselautrec.ro.

    Toulouse Lautrec sunt o amintire a Micului Paris în anii 2000, sunt o fotografie alb-negru a unui cadru de film „back to the future” în care actorul folosește o cheie de 16". Toulouse Lautrec au împrumutat din personalitatea pictorului şi au răspândit-o pe undele radiourilor și pe scenele țării. Într-o epocă a prefixului „post”, Toulouse Lautrec sunt post indie-rock, post-mainstream şi post-underground. Au reușit să supraviețuiască Myspace, YouTube, Facebook, Instagram, Spotify şi acum fac față inteligenței artificiale. Ei sunt şi au rămas patru băieți care cântă la chitări şi la tobe şi se reinventează deja de 14 ani. Au 6 albume, zeci de melodii în topuri, zeci de videoclipuri, nenumărate concerte în circa 7 ţări şi şapte mări.

    12 min

About RFI 360

From the publisher's feed

Magazin prezentat de Valentin Panduru în care se împletesc jurnalele cu muzica bună și cu informațiile din domeniul cultural, economic sau sportiv.