RFI 360

"Artist on the Go" 2025 a avut ca temă: How real is Real? O temă care și-a propus să explorează puterea textului într-o lume dominată de manipularea vizuală, fake news și realități fragmentate. Proiectul a ajuns la final, după desfășurarea a 5 rezidențe artistice în cateva orașe europene, acum fiind momentul perfect pentru a trage concluziile, iar pentru asta am discutat în RFI360 astazi cu inițiatoarea proiectului, Livia Florea, care este și fondatoarea evenimentului de artă urbană Artown Now.

How real is Real? Aceasta este întrebarea care a călătorit în vara și toamna aceasta prin Europa alături de opt artiști selectați de asociația buchARTest, în cadrul proiectului "Artist on the Go" - un program-pilot de schimb cultural dedicat artei urbane, co-finanțat de Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir.

"Artist on the Go", este un proiect organizat de Asociația buchARTest, la fel ca Artown NOW, ajuns in 2025 la cea de-a patra ediție, eveniment încheiat după cinci săptămâni în care arta a devenit o forță colectivă de regenerare și orașul o veritabilă scenă de creație, reflecție și co-prezență.

În 2025, Ploieștiul s-a transformat într-un laborator viu de imaginație civică, unde orașul, artiștii și comunitatea au scris împreună o nouă poveste despre apartenență. Scena centrală a acestei ediții a fost Fabrica UZUC, recontextualizată din uzină de utilaje chimice în uzină culturală. 

Fundația Regală Margareta a României continuă tradiția de a susține și a promova cultura și talentul românesc, fondurile strânse în urma Concertului Regal vor merge în programul Tinere Talente, una dintre cele mai consistente inițiative de sprijin pentru creativitatea emergentă din România. Vorbim pe acest subiect cu Mugurel Mărgărit, Director executiv al Fundației Regale Margareta a României.

Prin programul național Tinere Talente, 470 burse au fost acordate pentru 330 de bursieri, 157 recitaluri și concerte au avut loc, 94 de expoziții, 145 sesiuni de mentorat sau masterclass, totul, în 17 ani de existență.

Mulți copii talentați, trecuti prin programul Tinere Talente inițiat de Fundația Regală Margareta a României provin din familii cu posibilități financiare limitate. Vorbim despre un program care face diferenta asadar, este sansa de care au nevoie, pentru ca altfel, acceptati la școli de artă sau muzică, tinerii din familii cu venituri modeste raman cu șanse mai mici de afirmare. 

Programul Tinere Talente a fost premiat de mai multe fiind considerat cel mai bun proiect de Artă și Cultură din România, în cadrul Galei Societății Civile. 

"Minunata lume nouă" este cea mai amplă producție a trupei byron de până acum. O orchestră de 54 de instrumentiști, condusă de Simona Strungaru, va reinterpreta piesele de pe cel mai iubit album byron, ‘nouă’, iar proiecțiile video dedicate și invitații speciali vor întregi spectacolul. Vorbim despre acestă premieră pentru trupa byron, concert simfonic pe scena Sălii Palatului, cu Dan Byron și Andrei Ilie. 

"Minunata lume nouă" este creat în jurul albumului „Nouă” - un album despre România, fără filtre și fără decor, atât despre cei rămași acasă, cât și despre cei plecați departe, un carusel al mersului zilnic pe sârmă. "Minunata lume nouă" este modul trupei de a duce acest album mai departe, de a-l reimagina într-o cu totul altă lumină. Fiecare piesă va căpăta o nouă viață, prin aranjamentele muzicale scrise de către Dan Byron pentru orchestră.

‘Pentru noi, concertele sunt mai mult decât concerte. Sunt o formă de terapie de grup, în care ne dorim să plecăm cu toții cu ochii un pic mai deschiși și cu creierul un pic mai liniștit. Minunata lume nouă nu e doar despre muzică. Este și despre prezentul nostru, despre felul în care trăim printre frânturi de imagini, știri și emoții’, declară Dan Byron, solistul trupei.

Într-o lume care pare tot mai familiarizată cu ficțiunile pe care le credeam imposibile, într-o țară care ne doare și ne fascinează în același timp, "Minunata lume nouă" vorbește despre realitatea care ne înconjoară, cu tot ce are ea deopotrivă minunat și straniu. Despre o lume tot mai polarizată, fie că e vorba de idei, tehnologie, politică, ecologie sau valori, în care oamenilor le vine din ce în ce mai greu să se asculte unii pe alții. În mijlocul acestei fragmentări, trupa vorbește despre speranță, despre empatie, acceptare și curiozitate sinceră, punțile care leagă trecutul de prezent și viitor. Biletele pentru eveniment sunt disponibile în rețeaua iabilet.

Trupa byron cântă rock cu influențe diverse, s-au înființat în 2006 și au lansat de atunci 8 albume de studio, trei concerte filmate si 4 viniluri. Sunt obișnuiți să cânte atât electric pe scene mari de festival în fața a mii de spectatori cât și acustic sau alături de cvartet de coarde sau orchestră simfonică. Au filmat un concert în Salina Turda (la 100 de metri adâncime) difuzat pe HBO România. Apoi au compus coloana sonoră pentru un serial original HBO. În 2014 au filmat la Teatrul Național din Cluj concertul „Electric Marching Band” cu o fanfară militară și un cor de elevi, urmat de albumul „Eternal Return”, înregistrat în High Resolution la Dublin în celebrele studiouri Windmill Lane și masterizat la Londra la Abbey Road Studios.

În 2019 byron au lansat albumul ‚nouă’ compus în totalitate în limba română, un album despre noi, despre România, dedicat nouă. În 2024 au aniversat 18 ani de carieră prin turneul național ‚Sindromul impostorului în 4 acte’ care a cuprins concerte sold out la Sala Radio din București, Casa de Cultură a Studenților din Iași, Filarmonica din Brașov, Casa Tineretului din Timișoara sau Filarmonica Oltenia.

Dăm startul astăzi la RFI proiectului artistic din seria Open Gallery "All Senses". Patru săptămâni de artă găzduite de Tapastick, întâlniri ce strâng într-un singur loc creativitatea, oamenii, simțurile, ideile și conexiunea fină dintre ele, "vinovată" de tot acest demers, artista Lavinia Falcan, invitată în emisiunea RFI360.

Dintr-o constantă dorință de exprimare artistică, Lavinia Falcan a revenit în Romania după un an petrecut departe de țară. Exista o nevoie de conexiune cu oamenii și comunitatea din care provine, și recunoaște, i-a lipsit asta departe de țară. Dar pe lângă nevoia de exprimare artistică, Lavinia Falcan pune culoare în tot ce face în speranța că astfel poate vindeca.

Lavinia a participat recent la petrecerea caritabilă organizată de Bogdan Munteanu la J'ai Bistrot, donând o lucrare recenta în sprijinul luptei cu cancerul pe care Georgiana Bigan o duce. Pe lângă expoziții și participări de succes la numeroase concursuri internaționale, pe lângă numeroase lucrări de artă realizate și expuse în toată lumea (New York, Miami, Monaco, Paris, Bristol, Praga), Lavinia Falcan și-a adus contribuția artistică la realizarea unei picturi murale de mari dimensiuni, 80 de metri pătrați, la Centrul de Cardiologie al Spitalului Clinic „Prof. Dr.Theodor Burghele”. A făcut și voluntariat pentru asociația Hospice House of Hope Bucharest, asociație care oferă îngrijire paliativă la nivel național și internațional pentru bolnavii în stadiu terminal.

Vorbim aici despre o explorare, o conexiune umană, o căutare a sufletului, cred că asta înseamnă "All Senses".

Cum ar fi să poți privi România ca pe o hartă țesută din obiceiuri, cântece și meșteșuguri? Este o întrebare al cărui răspuns vine din proiectul „Harta României țesută din tradiții”, realizat de Asociația pentru Educație Digitală Bigger Picture, proiect care își propune să transforme patrimoniul cultural imaterial într-o poveste vie, accesibilă copiilor și adulților deopotrivă. Pentru a dezvolta acest subiect, am vorbit cu Măriuca Mihăilescu, Asociația pentru Educație Digitală Bigger Picture.

Dezvoltat în parteneriat Comisia Națională a României pentru UNESCO, Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, proiectul aduce în prim-plan cele zece elemente românești aflate pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO: doina, scoarța, cămașa cu altiță, caii lipițani, ceramica de Horezu, jocul fecioresc, ritualul călușului, mărțișorul, ceata bărbătească și transhumanța. Proiectul cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Pe platforma afostodata.ro/patrimoniu, publicul poate asculta o colecție audio de povești care transformă aceste tradiții într-o experiență sonoră captivantă, spusă cu farmec și atenție la detalii.

„Harta României țesută din tradiții e felul nostru de a le arăta copiilor și părinților că tradițiile nu sunt ceva prăfuit, ci pline de viață. În fiecare cântec, în fiecare cusătură sau meșteșug se ascunde o poveste care ne apropie unii de alții și ne face să fim mândri că suntem români” explică coordonatoarea proiectului Măriuca Mihăilescu.

Proiectul se va materializa și într-un eveniment dedicat, Festivalul Tradițiilor, ce va avea loc pe 17 octombrie, de la ora 11:00, la Muzeul Satului, chiar de Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Aici, vizitatorii vor putea participa la ateliere de olărit, țesut și împletit, demonstrații de dans popular și întâlniri cu meșteri autentici. Printre cei care îi vor iniția pe copii în tainele tradițiilor se numără soții Giubega din Olari-Horezu, meșterul Flory Buia, coregrafa Simona Leasă, folclorista Cornelia Tihon și artista Brândușa Trifan.

„Ziua Patrimoniului Imaterial este celebrată prin ateliere cu meșteri populari și lansarea volumului Harta României țesută din tradiții. Proiectele de acest tip joacă un rol esențial în transmiterea către noile generații a valorilor care ne definesc ca popor. Institutul Național al Patrimoniului susține inițiativele ce valorizează patrimoniul viu, contribuind la consolidarea identității culturale locale și naționale”, declară doamna Oana Zaharia, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Tot în aceeași zi va fi lansat și volumul ilustrat „Harta României țesută din tradiții”, o carte menită să trezească dragostea pentru lectură și curiozitatea față de rădăcinile culturale românești.

„Inițiativa se înscrie pe deplin în spiritul Convenției UNESCO din 2003 privind patrimoniului cultural imaterial, care definește salvgardarea ca transmiterea acestui tip patrimoniu între generații. Cultura vie există doar prin educație, iar legătura dintre cele două domenii este indisolubilă: prin educație, tradițiile devin parte activă a prezentului și resursă pentru viitor. Iar împletirea dintre text scris, text narat, muzică și ilustrație spectaculoasă recomandă această inițiativă ca unul dintre cele mai creative demersuri de protejare a patrimoniului cultural imaterial”, subliniază doamna Ligia Deca, Secretar Genaral al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

„Harta României țesută din tradiții” este mai mult decât un proiect cultural – este un liant între generații și o pledoarie pentru păstrarea vie a identității românești.

„Europa unită înseamnă o diversitate de civilizații a căror identitate este confirmată de patrimoniul  cultural național,  datoria de prezervare și conservare a lui fiind nu numai una morală ci una care angajează pe toate planurile, moștenirea si cartea de identitate pe care o lăsăm generațiilor viitoare. România este prezentă în Lista patrimoniului cultural imaterial al omenirii cu 10 elemente reprezentative pentru civilizația tradițională, primul element înscris fiind ritualul Călușului. Muzeul Satului este un muzeu viu care încurajează cunoașterea patrimoniului sub toate formele prin acțiuni care  promovează respectul pentru patrimoniu ca respect de sine dar și ca oportunitate de regăsire a identității culturale în marele cor european căruia îi aparținem nu doar geografic ci și spiritual/cultural. Patrimoniul cultural imaterial este în primul rând creație; este însă și omul care l-a creat, acum scos din anonimat într-o comunitate păstrătoare de tradiții. Aceste tradiții vor eterniza memoria locului dar o vor transforma în memorie a umanității, căreia îi aparținem noi toți dar important este prin ce ne recunoaștem în această umanitate”, afirmă doamna Paulina Popoiu, director general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

De Ziua Mondială a Nevăzătorilor, galeria neconvențională Celula de Artă, în parteneriat cu Asociația Entuziart și Asociația Nevăzătorilor din România, organizează un eveniment multisenzorial numit „Blind Eight”. Vorbim despre un proiect ce transformă percepția artei într-o experiență a simțurilor și a empatiei cu Andreea-Eliza Petrov de la Celula de Artă, curator al expoziției Blind Eight, și Oana Dorneanu, de la Asociația Entuziart, curator al expoziției tactile “O lume (ne)văzută”.

Pe 15 octombrie 2025 galeria neconvențională Celula de Artă, în parteneriat cu Asociația Entuziart și Asociația Nevăzătorilor din România, organizează la Aula Primăriei Sectorului 2 (str. Chiristigiilor nr. 11 - 13, București) evenimentul multisenzorial „Blind Eight”, un proiect ce transformă percepția artei într-o experiență a simțurilor și a empatiei. Evenimentul se va desfășura între orele 15:00 - 20:00 iar accesul publicului este liber.

Proiectul „Blind” a debutat în 2018 la Celula de Artă, la inițiativa lui Daniel Loagăr, și a evoluat an de an într-o serie de performance-uri colaborative – „Blind Four”, „Blind Five”, „Blind Six” și „Blind Seven”. În 2025, „Blind Eight” duce mai departe ideea de a crea în absența vederii, într-un performance de pictură realizat „cu ochii larg închiși”, în care fiecare dintre cei opt artiști continuă lucrarea celui anterior fără a ști ce s-a pictat înainte. Ordinea intervențiilor este trasă la sorți, iar întregul act creativ este acompaniat live de un performance muzical susținut de Marin Grigore.

Cei opt artiști participanți sunt Nicoleta Ababei, Ioana Badea, Evghenia Gritsku, Teodora Grindei, Oana Iordăchescu, Mihaela Lungu, Gizella Popescu și Oana Zbanț.

Evenimentul include, de asemenea, două expoziții tactile și multi-senzoriale:

 – „O lume (ne)văzută”, curatoriată de Oana Dorneanu (Asociația Entuziart), inspirată de „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupéry, oferă o experiență terapeutică de 7 minute, în care vizitatorii parcurg un traseu cu ochii închiși, ghidați prin sunet, mișcare și atingere. Lucrările sunt realizate în ateliere de art-terapie de către persoane nevăzătoare, elevi și profesori ai Liceului Tehnologic Special „Regina Elisabeta”.

 – Expoziția „Blind Eight”, curatoriată de Andreea-Eliza Petrov și Adriana Borună, ce reunește lucrări tactile, însoțite de suport audio redat prin căști, menite să faciliteze percepția multisenzorială a fiecărei piese.

Lucrările explorează felul în care atingerea și auzul devin limbaje artistice autonome într-un domeniu dominat, tradițional, de vizual. Dacă privirea presupune distanță, atingerea aduce intimitate. Astfel, lucrările propun un dialog direct cu corpul vizitatorului, într-un traseu polifonic care trece prin multiple universuri – de la imersiunile reflexive ale Oanei Iordăchescu și Mihaelei Lungu, la materialitatea pământului din creațiile Ioanei Badea și Nicoletei Ababei, de la formele acvatice și ludice ale Oanei Zbanț și Gizellei Popescu, până la dimensiunile cosmice propuse de Teodora Grindei.

În ansamblu, expoziția construiește un cosmos comun – un univers „Blind” în care diversitatea materialelor (textil, ceramică, pământ, scagliola, tehnologie digitală) se împletește cu diversitatea percepțiilor. Atingerea devine astfel un act de cunoaștere, o înlocuire a privirii prin contact direct, iar arta se transformă din „obiect de contemplat” în „corp de explorat”.

Programul evenimentului cuprinde:

 15:00 – Vernisajul expozițiilor tactile și multi-senzoriale;

 16:00 – Workshop creativ de inițiere în performance-ul „blind”, deschis publicului de toate vârstele;

 17:00 – Sesiune Q&A cu artiștii și publicul văzător și nevăzător, moderată de Adriana Borună și Andreea-Eliza Petrov;

 17:45 – Performance-ul de pictură „Blind Eight”, acompaniat de muzica live a lui Marin Grigore și de narațiune audio în timp real pentru publicul nevăzător.

Expozițiile vor rămâne deschise publicului timp de două săptămâni după eveniment.

Prin colaborarea cu Asociația Entuziart, „Blind Eight” devine mai mult decât o manifestare artistică – este un demers de incluziune și empatie, care aduce împreună artiști, persoane nevăzătoare și publicul larg. Arta este redescoperită aici ca limbaj universal, accesibil tuturor simțurilor.

Proiectul este co-finanțat de Primăria Sectorului 2 a Municipiului București, prin Programul de Co-finanțări 2025.

Celula de Artă este un proiect cultural independent condus de artiști (artist-run) care a debutat în 2017 și are o misiune clară: lucrează cu artiști emergenți, scoate arta din „white cube” și o face accesibilă în mod direct publicului, în spații permanente sau temporare care sunt permeabile și deschise către noi contexte și conexiuni. Evenimentele din luna septembrie subliniază limpede acest manifest, venind în întâmpinarea publicului și demonstrând că arta contemporană își poate găsi locul optim în locuri neașteptate, de la festivaluri la librării, de la centre culturale polivalente și până la o vitrină dintr-o terasă de vară. 

Asociația Entuziart este o organizație non-guvernamentală dedicată sprijinirii și promovării persoanelor de orice vârstă și cu orice tip de abilități, prin activități creative, artistice și terapeutice. Misiunea sa este de a promova incluziunea și de a accesibiliza actul artistic pentru persoanele cu dizabilități sau tulburări psihice, oferindu-le spații autentice de exprimare și vizibilitate. Entuziart organizează expoziții și spectacole de dans, pictură, muzică și teatru, dar și programe de art-terapie și dans-terapie, unde artiști, terapeuți și persoane cu nevoi speciale creează împreună, explorând arta ca formă de vindecare și dialog uman. Organizația colaborează cu spitale de psihiatrie, instituții de învățământ special și universități, precum Universitatea din București, oferind studenților din Facultatea de Psihologie contexte de practică și formare în terapii expresiv-creative.

A fost "production manager" în cadrul Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, a creat conferințe dedicate industriei muzicale, a pus umărul la festivaluri precum Plai și Jazz TM, iar când asta nu a fost suficient, timișoreanul Bogdan Cotîrță s-a urcat pe scenă cântând în proiecte muzicale precum Melting Dice sau mai recentul, Bob Ramanka. Prin acest proiect solo, Bob Ramanka tocmai a lansat o piesa numită "Eroi".

Că vorbim de Muzicon, de conferințe dedicate muzicii, de spațiu dedicat teatrului, ca anteprenor cam tot ce a făcut Bogdan Cotirta Gruicin a ținut de construcția alături de o echipă. Până și Melting Dice a fost realizarea unui grup de muzicieni. De această dată, prin Bob Ramanka, Bogdan se expune emoțiilor prin muzică într-un proiect solo, testând propriile idei, asumandu-și singur toate întrebările, dar și ecourile pe care muzica le stârnește.

Munteanu Fest a ajuns la a 9-a ediție, fiind un eveniment dedicat faptelor bune. Mai exact, fondurile strânse au un scop caritabil. Anul acesta este vorba despre Georgiana Bigan, care de mai bine de trei ani lupta cu o forma rara de cancer al ductelor biliare, urmând în prezent un tratament în Austria. Despre Munteanu Fest vorbim în RFI360 cu Bogdan Munteanu și Cristina Choleva.

Bogdan Munteanu a venit la București din Târgoviște pentru studii la Politehnică. A stat în cămin pe timpul facultății fiind încă de pe atunci parte organizarea de tot felul de petreceri, inclusiv cu scop caritabil. Mai târziu, după câțiva ani în corporații, Bogdan Munteanu renunță la birou și devine ceea ce fusese, de fapt, dintodeauna: sufletul petrecerii! Mii de oameni îl urmăresc zilnic pe Bogdan Munteanu și, la recomandarea lui, merg la concerte, teatre, festivaluri. Nici Cristina Choleva nu s-a născut la București. A venit în Capitală din Bucovina, urmărind cu atenție teatrul, muzica, designul, Cristina Choleva fiind de peste 10 ani promoter al artelor. Este project manager și artist manager pentru BandBook, de asemenea, art director pentru o importantă agenție de publicitate.

„Sunt entuziasmat că am reușit să ajung la a noua ediție a Munteanu Fest. Visul de a transforma ziua mea de naștere într-un eveniment caritabil continuă an de an, iar sprijinul comunității mă emoționează de fiecare dată. Anul acesta o susținem pe Georgiana, un prieten drag și un om extraordinar la care țin foarte mult și de la care am avut multe de învățat de-a lungul vremii. E o vorbă din popor: „Prietenul la nevoie se cunoaște". Așadar, propun tutoror celor care o știu sau nu pe Georgiana să fie prietenul ei pentru o clipă și să dea o mână de ajutor în această perioadă ceva mai complicată din viața ei.” - spune Bogdan Munteanu, organizatorul festivalului.

Georgiana Bigan a fost diagnosticată în urmă cu trei ani cu o formă rară de cancer al ductelor biliare. După mai multe ședințe de chimioterapie în Austria, tratamentul său continuă, necesitând sprijin financiar pentru a putea fi dus până la capăt.

„Dacă aș găsi 5.000 de oameni care să fie dispuși să doneze câte 10 € fiecare, aș putea strânge suma necesară pentru a-mi duce tratamentul la bun sfârșit” - spune Georgiana Bigan.

Line-up-ul Munteanu Fest 2025 reunește numeroase entități culturale și media care susțin evenimentul pro bono, oferind publicului o seară vibrantă de muzică și solidaritate din postura de DJs.

Programul festivalului arată în felul următor:

🕘 19:00 - 20:00

🎧 Warm up: Prietenii Georgianei

🕘 20:00 - 22:00

🎧 Bad Unicorn

🎧 RFI România

🎧 Oamenii Dreptății

🕘 22:00 - 00:00

🎧 Bucharest Feminist Film Festival

🎧 Women in Music Romania

🎧 Balkanik Festival

🕘 00:00 - 02:00

🎧 Bazar de Muzică

🎧 Gen, Știri

🎧 new Urban Habits

De la prima sa ediție, în 2016, Munteanu Fest a crescut dintr-o simplă petrecere aniversară într-un proiect anual cu impact social real.

Donațiile se pot face aici: https://4fund.com/tfnbzn 

Donație minimă recomandată: 50 lei. 

Toți cei care donează către cauza Georgianei vor primi la eveniment un set de căști wireless la intrare.

Copiii sub 16 ani au acces gratuit la petrecere, însă doar însoțiți de părinți.

Mai multe detalii pot fi găsite și pe pagina dedicată de eveniment: https://www.facebook.com/events/1857336548518993/

Festivalul caritabil este organizat de Munteanu Events și povestit de RFI România.

De la instalații, sculpturi luminoase sau intervenții imersive, Asociația Amural anunță lansarea proiectului SURSA, o revenire în forță a programelor curatoriale și a activităților artistice colaborative care au consacrat activitatea asociației între 2015 și 2020, printr-o refocalizare asupra unei forme de artă mai puțîn cunoscută și apreciată în România: Light Art, sau luminism. O discuție pe acest subiect cu Răzvan Pascu și Alina Rizescu în RFI360.

La 10 ani de la debutul festivalului AMURAL, lumina care a transformat ziduri și spații revine acum într-un nou cadru: SURSA, un proiect ce aduce împreună artiști internaționali și români într-un dialog vizual despre tehnologie, arhitectură și sensibilitate. Expoziția reunește instalații imersive, proiecții și structuri luminoase, într-o incursiune senzorială care pune publicul în centrul actului artistic.

“Am vrut să construim ocazia să trasăm mai clar definiția Light art sau artă de lumină. Pentru că nu s-a teoretizat la noi domeniul, nu avem critică în zona asta și sunt puțini artiști. Light art poate fi new media art câteodată, dar uneori e doar un bec sau o umbră sau o sculptură dintr-un material translucid. Deci nu e mereu artă cu tehnologie, e arta care folosește ca materie primă lumina, aceasta ar putea fi o definiție rapidă.

Astfel că am căutat artiști de referință, cum sunt Laszlo Bordos (HUN) și Maotik (FRA), artiști pe care i-am văzut la festivaluri internaționale ca MOULAB (ITA) sau In-Dialog (FRA). Și artiști de la noi care lucrează cu lumina for a living, chiar dacă unii vin din arhitectură, alții din video-mapping, alții din installation art sau din digital art. O să vedem la final SURSA care îi conectează pe toți acești, foarte diferiți de altfel, artiști.” - Răzvan Pascu, inițiator SURSA.

László Zsolt Bordos este un pionier al 3D mappingului, cu lucrări prezentate în peste 40 de țări și în festivaluri de prestigiu. Fondator al Light Art Museum și profesor la MOME, Bordos transformă lumina în experiență artistică, construind instalații care dialoghează cu arhitectura, teatrul și opera.

MAOTIK (Mathieu Le Sourd), artist digital francez, creează lumi imersive și instalații interactive care transformă percepția realității. Inspirat de natură și generativitate, el folosește software personalizat pentru a crea experiențe audiovizuale unice, în care publicul devine parte integrantă a artei, la festivaluri și instituții internaționale de top.

MOULAB este un colectiv artistic ce cultivă co-creația, combinând limbajele digitale cu materia concretă. Prin lucrările lor, explorează prezența de sine și relația cu natura, transformând mediul într-o matrice de sens, poezie vizuală și dialog artistic.

In-Dialog (Călin Segal), arhitect pasionat de media computațională, originar din România, dar activ în Paris, creează lucrări care dezvăluie interacțiunile subtile dintre forțele naturale și dinamica socială. Prin simulări și experiențe interactive, publicul este invitat să descopere realități ascunse și să-și formuleze propriile perspective asupra lumii. Lucrarea sa, Whispers, tocmai a fost prezentată la Ars Electronica.

Zemba Ákos explorează lumina ca pe un material primordial, călătorind de la proiecții la instalații de lumină. Prin jocuri de perspective, refracții și reflexii, el creează universuri efemere, în care prezența și absența luminii devin un limbaj vizual în sine.

RIZI este un studio care îmbină arhitectura, tehnologia și comunicarea vizuală, transformând spațiile fizice și digitale în experiențe captivante. Proiectele lor invită publicul să descopere relația dintre om și mediul urban sau natural printr-o abordare cross-media, unde designul devine experiență și emoție.

Arhitect de formare și pionier al scenei underground, Cote (Ion Cotenescu) creează fuziuni spectaculoase între CGI, artă generativă, interactivitate și muzică electronică. De la cluburi la performance-uri de artă, el explorează cum tehnologia poate deveni un instrument de expresie artistică profund contemporană.

Adistu creează universuri digitale ce combină fractalii, modele organice procedurale și inteligență artificială, împingând limitele imaginației și ale percepției. Prin mappinguri arhitecturale, instalații interactive sau videoclipuri animate, operele sale oferă experiențe ludice, elegante și surprinzătoare, în peste 25 de țări.

H3 funcționează ca un laborator de arhitectură și experiment, unde noile media, designul industrial și robotica se întâlnesc pentru a modela realități alternative. Scopul lor este să modifice forma lucrurilor pentru a le influența substanța. Instalațiile lor de lumină, structurile permanente și performance-urile imersive transformă percepția și invită la explorare.

D.A.I. (Dan Adrian Ionescu) explorează lumina și tehnologia în spații de interior, transformând obiecte și instalații prin efecte vizuale și auditive. Lector universitar la „Ion Mincu”, el creează experiențe interactive în care sunetul, lumina și spațiul devin materiale de exprimare artistică.

Doctorand la Cluj-Napoca, Silviu Ciora creează instalații multimedia și luminoase ce colorează spațiul urban. Fascinat de lumină și de festivalurile de artă, el îmbină tehnologia cu practica artistică, transformând orașele în scene efemere de emoție și magie vizuală.

Catrinel Săbăciag explorează granița dintre design, sculptură și instalație, fascinată de percepție, timp și entropie. Prin lumina manipulată și obiectele interactive, creează experiențe care dezvăluie forțele invizibile ale realității, transformând cotidianul în extraordinar.

Pastila Roz este un colectiv artistic jovial și satiric, format din Beaver, Marian Codrea și Alexandru-Claudiu Maxim, care abordează arta cu umor, ironie și o libertate creativă neconvențională.

Găzduită de una dintre cele mai impresionante clădiri din București, Biblioteca Națională a României, expoziția transformă aripa sa principală într-un spațiu de experiment și reflecție. Epicentru al cunoașterii și al culturii scrise, biblioteca deschide acum un nou capitol dedicat artiștilor efemerului – cei care scriu cu lumină. Instalațiile amplasate la parter pot fi admirate și de la înălțime, de pe pasarelele etajului întâi, oferind vizitatorilor perspective diferite asupra fiecărei lucrări.

SURSA nu este doar o expoziție, ci o experiență colectivă. Lumina devine instrumentul prin care publicul explorează emoția, spațiul și ideea de creație. Într-o lume dominată de ecrane și informație, festivalul propune o revenire la esență: lumina ca sursă de viață, artă și gândire.

Accesul la eveniment este gratuit, pe bază de înscriere aici. SURSA International Light Art Festival promite o călătorie vizuală unică, la granița dintre tehnologie, poezie și arhitectură, un omagiu adus artei care nu lasă urme – dar luminează totul în jur.

În 2024, Trupa Amphitrio a lansat cel de-al treilea album. În 2025, "Timelines" este relansat în format vinil, pe 8 octombrie, în Club Control din București, într-un dublu concert alături de Blue Noise. Un vinil de colecție care vine, deloc întâmplător, după proiectul Amphitrio "What Freedom Sounds Like", un turneu european ce a marcat împlinirea a 35 de ani de la eliberarea din regimul comunist și, implicit, celebrarea aceluiași număr de ani de libertate a expresiei artistice. 
 

Amphitrio există din 2020, piesele originale scrise de Andrei Petrache descriu acest proiect muzical ca un promotor al jazz-ului modern, cu influențe din jazz-ul nordic contemporan și culori balcanic-orientale, dar aducând din forța muzicii rock acolo unde este cazul și utilizând muzica electronică precum un condiment.

"Timelines" este al treilea album pentru Amphitrio, un album care strânge colaborări importante: Nicu Patoi, Răzvan Florescu, Sebastian Burneci, Cătălin Milea, Mihail Grigore și Blue Noise.