RFI 360

12 locuri din București, dominate de mașini și asfalt, au trecut prin expertiza specialiștilor din echipa extinsă Străzi pentru Oameni și prin imaginația artiștilor new-media Liviu Bărbulescu și Răzvan Petre, iar între 3-5 octombrie vor fi prezentate într-o expoziție multimedia care reimaginează orașul. O discutie pornind de la acest demers, cu Teodora Ștefan de la Asociația Străzi pentru Oameni, în emisiunea RFI360.

Încă din manifest inițiatorii proiectului Bucureștiul Posibil scriu așa: "Vrem un oraș care respiră. Un București în care spațiul public aparține și este accesibil oamenilor în loc să fie sufocat de betoane și mașini. Un București care schimbă asfaltul încins în copaci umbroși, claxoanele în conversații și nervii din trafic în locuri care ne aduc împreună."

Străzi pentru Oameni are pe site-ul său mai multe obiective propuse spre dezbatere și implicare din partea cetățenilor. Despre străzi deschise, un oraș curat, transport public alternativ, spații verzi de calitate, recreere urbană și nu în ultimul rând, o viziune incluzivă.

Expoziția este găzduită de La Firul Ierbii. Vernisaj: Vineri, 3 octombrie, ora 18:00

Expoziția este deschisă și:

Sâmbătă, 4 octombrie, între orele 10:00-21:00

Duminică, 5 octombrie, între orele 10:00-18:00

Posibil cu ajutorul echipei de proiect:

Orașul reimaginat de Liviu Bărbulescu și Răzvan Petre, cu ajutorul Marius Vasile, Laura Manole, Francisc Mărgărit, Lu Pop. Coordonare și comunicare: Tudor Chira, Teodora Ștefan, Ioana Tache, Nicoleta Burtea, Ana Szabo, Diana Țiu, Irina Ștefan, Răzvan Casapu. Soundtrack: Șerban Popadiuc, George Irimescu, Daniel Enache.

Citește manifestul Străzi pentru Oameni aici: https://strazipentruoameni.net/proiecte/bucurestiul-posibil

Descoperă harta interactivă: https://bucurestiulposibil.ro/

Pe 11 și 12 octombrie 2025 se aleargă într-o noua ediție a Maratonului București. De peste 20 de ani Alexandru Corneschi face asta la nivel de sport de performanță fiind considerat unul dintre cei mai rapizi maratoniști români. În cariera sa a participat la mai mult de 20 de maratoane, iar recordul personal l-a stabilit în 2022 la Berlin: 2 ore, 13 minute și 39 de secunde. Alexandru Corneschi a revenit în studioul emisiunii RFI360.

Capitala se pregătește pentru un nou weekend dedicat sportului și comunității! În perioada 11-12 octombrie 2025, are loc cea de-a 18-a ediție a  Bucharest Marathon, cel mai important eveniment de alergare stradală din România, organizat de RunInBucharest. Mii de alergători din întreaga lume vor lua startul pe străzile Bucureștiului, într-un eveniment care îmbină competiția, incluziunea și celebrarea unui stil de viață activ.

„Oricând poți începe să faci mișcare! Problema apare atunci când începi să te compari cu ceilalți. Cel mai bun reper ești chiar tu. Dacă nu ai alergat niciodată, chiar și 500 de metri pot fi o mare reușită.”, spune Alexandru Corneschi, invitându-ne la mișcare.

Bucharest Marathon este mai mult decât o competiție sportivă – este o platformă de exprimare a spiritului civic, a solidarității și a respectului pentru sănătate și sustenabilitate. Evenimentul reunește alergători profesioniști si amatori de toate vârstele, persoane cu abilități diferite și susținători din toate colțurile lumii. 

„Ne bucurăm că Maratonul Bucuresti a crescut constant si frumos de la an la an, dezvoltând în jurul lui o comunitate ce crede în perfomanță. Este o dovadă că sportul are puterea de a uni, de a inspira și de a transforma mentalități.  Bucharest Marathon este despre oameni, despre echilibru, despre viitor,” spune Valeria Von Groningen, președinte RunInBucharest. 

Cu un traseu care parcurge puncte-cheie ale Bucureștiului – Piața Constituției, Soseaua Kiseleff, Bulevardul Regina Elisabeta, Parcul Cismigiu, Calea Victoriei, Bulevardul Unirii și alte zone emblematice – evenimentul oferă participanților nu doar o competiție, ci și o experiență culturală și urbană autentică.

12.000 de alergători sunt așteptați să participe la această ediție, consolidând statutul de eveniment sportiv internațional de top în Europa Centrală și de Est. Ca o recunoaștere a standardelor si a impactului său global, evenimentul deține certificarea World Athletics Road Race Label, iar în 2024 a găzduit Campionatul Mondial de Maraton Masters - primul Campionat Mondial dedicat unei probe atletice olimpice desfășurat vreodată în România. 

Programul și traseele pentru toate cursele cu startul din centrul Bucureștiului, în Piața Constituției sunt disponibile pe site-ul www.bucharest-marathon.com.

Ștefan Colceriu este cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan şi Al. Rosetti”, co-fondator al Masteratului de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii din cadrul Universităţii din Bucureşti. Fiind doctor în filologie clasică, pornim discuția de astăzi de la cursul pe care îl va susține la Fundația Calea Victoriei, curs numit "Femeile lui Odiseu", unde Odiseea este de fapt, "nava-mamă a tuturor construcţiilor literare ulterioare din spaţiul european.".

"Întoarcerea lui Odiseu de la Troia nu este parcursul liniar despre care citim în rezumatele mitografilor, în cărţile pentru copii şi în compendiile de istoria culturii, a căror intenţie este, desigur, uşurarea accesului la teribila epopoee a lui Homer. Teribilă şi în sens etimologic, adică îngrozitoare, pentru că plonjarea fără avertisment şi fără o hartă epică minimală în marea care este Odiseea riscă să-l deconcerteze şi pe cel mai temerar înotător. Odiseea este, de fapt, nava-mamă a tuturor construcţiilor literare ulterioare din spaţiul european. Uimitoare este nu atât dimensiunea ei, ci structura de labirint coerent, vehicularea savantă a convenţiilor literare, modalitatea atât de matură de codificare simbolică a timpului şi a spaţiului unei acţiuni altfel relativ banale, ceea ce în critica de specialitate se numeşte cronotop, actul de identitate al oricărei opere literare. Odiseea este o reţea vastă de semne dispuse pe multiple niveluri care însoţesc cititorul în propria odisee. O serie a acestor semne o constituie prezenţele feminine din epopee de care ne vom ocupa în cursul pe care îl propunem. Vom explora în discursurile atât de diverse ale femeilor pe care le întâlneşte eroul pe cale nu atât simplul dialog dintre perechi de instanţe obiective, cât felul în care se adresează psihismului adânc al eroului aceste voci esenţiale ale destinului.", ne transmite in prezentarea acestui curs, Ștefan Colceriu

În octombrie Fundația Calea Victoriei împlinește 18 ani de existență, iar cu această ocazie, Fundația oferă 18 vouchere-cadou în valoare de câte 300 lei, care pot fi câștigate prin concurs. Tot ce trebuie să faceți este să vă înscrieți la newsletterul Fundației Calea Victoriei.

Actrița Katia Pascariu este câștigătoare a Premiului Gopo pentru cea mai bună actriță în 2022 pentru rolul din "Babardeală cu bucluc sau porno balamuc", a primit în 2025 premiul „Boccalino d’Oro” pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Film de la Locarno, pentru rolul din "Sorella di Clausura". Katia Pascariu are o bogată experiență pe scena independentă în diferite proiecte de teatru, iar discuția din RFI360 pornește de la demersul Centrul Dialectic, un turneul național ACTING OUT.

ACTING OUT este un performance interdisciplinar (teatru, text, muzică live, video) inspirat de povestea Estherei Magyar-Gonda – dansatoare, activistă antifascistă și una dintre arhitectele dansului modern românesc. În spectacol, actrița Katia Pascariu împletește biografia Estherei cu propria sa istorie corporală: presiuni, abuzuri, forme de rezistență și regăsire prin pedagogii alternative.

Centrul Dialectic lansează turneul național ACTING OUT – performance despre corp, memorie și rezistență, care va include 14 reprezentații și 11 ateliere în România și Republica Moldova, începând cu luna septembrie. Primele evenimente au avut loc la Casa Tranzit, Cluj-Napoca. Pe data de 30 septembrie, Acting Out ajunge la București, la /SAC Malmaison.

15 octombrie 2025 – Casa Tranzit, Cluj-Napoca

29 octombrie 2025 – Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Timișoara

5 noiembrie 2025 – Casa Pogor, Iași

7 noiembrie 2025 – Centrul Național de Educație prin Artă, Chișinău

9 noiembrie 2025 – Casa de Cultură Hârtop

12 noiembrie 2025 – Centrul Național al Dansului, București 

13 noiembrie 2025 – Atelier la Centrul Cultural Armean, București

28 noiembrie 2025 – Teatrul Național “Marin Sorescu”, Craiova 

9 decembrie 2025 – Teatrul Dramatic “Fani Tardini”, Galați

12 decembrie 2025 – Teatrul “Regina Maria”, Oradea

9 orașe din România în top 10 orașe europene sufocate de trafic, Street Delivery anunță o dezbatere în mijlocul străzii pornind de la cifrele studiului Friendly City Index. Conform studiului, traficul este una dintre principalele probleme care trebuie rezolvate în România pentru orașe mai prietenoase. De la teme legate de cum ne simțim în orașe, problema lipsei spațiilor verzi sau a transportului în comun, vorbim cu arhitecta Maria Duda, parte din echipa Street Delivery 2025.

La 20 de ani de Street Delivery, tema ediției aniversare vine „sub semnul întrebării”. Privim, pe de o parte, la parcursul unui eveniment-manifest care a crescut alături de oraș și comunitățile sale, iar pe de altă parte readucem în spațiul public exercițiul democratic al interogației și dezbaterii, în perioada 26–28 septembrie, pe strada Arthur Verona din București.

Street Delivery a fost, încă de la începuturile sale, o platformă pentru oameni cărora le pasă de ce e în jurul lor: artiști, activiști idealiști sau pragmatici, poeți, muzicieni, arhitecți, designeri, urbaniști, comunități, cercetători, grădinari, jurnaliști, publicitari, graficieni, scriitori, profesori și studenți, fotografi, meșteșugari, performeri, oameni și organizații care dau viață orașului. La ediția de 20 de ani, Street Delivery devine nu doar un festival, ci un exercițiu colectiv de întrebări, răspunsuri și scenarii pentru orașele în care vrem să trăim.

După o ediție dedicată Generației Z, care a transformat strada într-un spațiu al dialogului despre cum tinerii se raportează la oraș și la viitor, ediția din 2025 a Street Delivery, pusă sub semnul întrebării, redeschide strada Arthur Verona nu doar pietonilor, ci și curiozității colective: cum putem construi orașe care ne apropie, cum putem cultiva legături între generații și cum putem regândi spațiul comun ca pe un loc al întâlnirii și al reflecției?

Acum, la douăzeci de ediții distanță, ridicăm întrebarea către comunitate: ce efect a avut Street Delivery asupra orașului și locuitorilor săi? Ce rol a avut, ce rol are și ce rol vrem să aibă în viitor? 

„Ne dorim recuperarea autentică a spațiului public și reconectarea la valorile sale - spațiu sigur, confortabil, deschis, incluziv, în care luăm pulsul orașului, care ne inspiră să ne implicăm în construirea și apărarea binelui comun. Spațiul public este un spațiu al reconcilierii, al însănătoșirii, atât pentru orașul construit, cât și pentru cei care îl folosesc. Prin exersarea interacțiunii sociale, a preocupării pentru frumos în spațiul urban, pentru respectul celuilalt și al interesului public, Street Delivery devine un manifest al dreptului la spațiul public.” Maria Duda, curatoarea ediției aniversare de 20 de ani, a festivalului Street Delivery.

La ediția aniversară, Street Delivery aduce în prim-plan șase teme cheie pentru felul în care trăim și împărtășim orașul, șase panouri cu întrebări vor fi instalate pe strada Arthur Verona, fiecare devenind un punct de pornire pentru o dezbatere publică, coordonată de un ambasador – o voce puternică din cultură, arhitectură, activism sau jurnalism. Cele șase întrebări devin borne ale festivalului, dar și repere pentru o discuție mai amplă despre viitorul spațiului public. Astfel, strada se transformă într-o agora contemporană, unde dezbaterea devine metoda prin care recuperăm democrația spațiului public.

Andrei Cohn – o voce pentru „Orașul și comunicarea”

Regizor și scenarist, Andrei Cohn va invita comunitatea să-și pună întrebarea: cum putem conviețui altfel decât prin alienare? El va porni de la ideea că dialectica individualităților – fie că vorbim despre cetățeni, comunități sau cartiere – a creat orașe precum Istanbul, Paris sau New York și va atrage atenția că Bucureștiului îi lipsește încă un spirit comun discutat și asumat. Cohn este legat de istoria Street Delivery prin „panoul de critică socială” de pe Strada Verona, devenit simbol urbanistic și cultural. Ca regizor, va aduce în discuție și experiența sa artistică, de la scurtmetrajele Înainte și după 22/12/1989, Maica Domnului de la parter și Fotografii de familie, până la lungmetrajele Acasă la tata, Arest și Săptămâna Mare (2024, Berlinale).

Tudor Ganea – o voce pentru „Orașul și imaginea”

Arhitect și scriitor, Tudor Ganea va provoca publicul să reflecteze la felul în care imaginea definește orașul: cum îl vedem, cum îl reprezentăm și cum îl trăim. Cunoscut pentru romanele Cazemata, Miere, Porci, 8, Cântecul păsării de plajă și Vreau să aud numai de bine, traduse și premiate, Ganea va aduce în dialog și experiența sa profesională din Administrația pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, unde se confruntă cu tensiunea dintre patrimoniu și prezent. El va explora împreună cu comunitatea modul în care imaginea literară, arhitecturală și vizuală influențează percepția orașului și a spațiului public.

Carmen Gheorghe – o voce pentru „Orașul și femeia”

Activistă și președinta E-Romnja, Carmen Gheorghe va aduce în discuție felul în care femeile – rome și nerome – accesează orașul și își revendică locul în spațiul public. Întrebările pe care le va ridica vor viza obstacolele, tensiunile și formele de solidaritate care pot transforma orașul într-un spațiu incluziv. Laureată a premiului Women of Courage (2022), Gheorghe va explora împreună cu comunitatea și cu invitatele sale – Tudorina Mihai, Anca Nica și Nora Costache – cum se pot construi oaze de vizibilitate și curaj pentru femei.

Iulia Iordan – o voce pentru „Orașul și singurătatea”

Scriitoare, educator muzeal și curator, Iulia Iordan va provoca comunitatea să reflecteze la felul în care orașul generează izolare și, în același timp, poate oferi contexte de apropiere. Autoare de cărți pentru copii, resurse educaționale și expoziții interactive, co-fondatoare a Asociației De Basm și membră a Asociației Da’DeCe, Iordan va explora împreună cu publicul cum literatura, muzeele și arta contemporană pot combate singurătatea și pot întări comunitatea urbană.

Emilia Șercan – o voce pentru „Adevărul și informația”

Jurnalist de investigație și lector universitar, Emilia Șercan va deschide dialogul despre cum poate fi construit un spațiu public bazat pe adevăr și transparență. Cu o carieră de aproape trei decenii și investigații de referință despre plagiat, corupție și manipulare mediatică, Șercan va explora împreună cu comunitatea cum circulă informația și cum putem rezista într-o epocă a fake news-ului și a dezinformării.

Cristian Neagoe – o voce pentru „Street Delivery? sau !”

Activist de mediu, traducător și co-fondator Street Delivery, Cristian Neagoe va invita comunitatea să reflecteze la chiar identitatea acestui eveniment. După 20 de ani, el se întreabă: ce a însemnat Street Delivery pentru București și ce ar putea însemna în următoarele două decenii? Absolvent de filosofie, organizator de evenimente și curator de expoziții, Neagoe va explora alături de public sensul și viitorul acestui manifest urban, punând sub semnul întrebării continuitatea și transformarea sa.

Cele șase dezbateri publice, introduse în ultimii ani ca parte a demersului de a transforma Street Delivery din festival de stradă în instrument și promotor de politici publice, vor avea și de această dată rolul de a conecta administrația publică, profesioniștii și societatea civilă într-un dialog constructiv și deschis despre temele actuale. În 2025, cele șase întrebări vor popula fizic strada Arthur Verona, devenind pretexte pentru discuții informale între participanți, exerciții de dezbatere pentru elevi și studenți și declanșatoare ale dialogurilor publice dintre profesioniștii care, prin proiectele lor prezentate la Street Delivery de-a lungul celor 20 de ani, au adus mici sau mari îmbunătățiri orașului. La fel ca sintagmele reclamelor, întrebările se vor insera în gândurile vizitatorilor, invitându-i, chiar și temporar, la reflecție sau confruntare cu propriile atitudini, opțiuni și motivații legate de viața urbană.

42 de proiecte provenite din comunitate, pe scena ediției din acest an a Street Delivery 

Vara aceasta, apelul de proiecte – acțiune definitorie a Street Delivery – a adunat 70 de inițiative venite din partea unor organizații, artiști și grupuri civice diverse, implicate în viața orașului. Street Delivery s-a bucurat de numărul mare de proiecte, iar dintre acestea, a selectat 42 să contribuie la ediția aniversară. Street Delivery a ales aceste inițiative pentru ca ediția din acest an să răspundă la cât mai multe întrebări – știute și neștiute – și, în același timp, să fie un exercițiu de creștere, de cultivare a empatiei și de înțelegere a relației dintre oameni și oraș. Proiectele vor aduce pe strada Arthur Verona ateliere, instalații artistice, intervenții civice și experiențe practice menite să pună orașul „sub semnul întrebării”, să învețe prin joacă și explorare și să creeze punți de empatie între oameni.

La Iași a pornit un program de mentorat, formare și promovare dedicat tinerelor muzicieni ai României. O inițiativă a organizatorilor festivalul Rocanotherworld, Roca Camp și-a propus să creeze un cadru creativ, dinamic și inspirațional, unde tinerii muzicieni să exploreze noi perspective. Vorbim pe acest subiect cu Patricia Roxana Brohanschi, inițiatoarea și coordonatoarea proiectului Roca Camp, alaturi de ea, pentru prima data în RFI360, trupa Mizantrop.

Primele întâlniri au avut loc la Iași (12–13 septembrie), unde trupele au participat la o serie de ateliere interdisciplinare menite să le ofere repere fundamentale despre industria muzicală. Au fost abordate teme precum practici sustenabile în organizarea de evenimente, comunicare și PR, songwriting, management artistic și booking, aspecte juridice, compoziție și armonie muzicală, voice coaching și dezvoltare artistică. Printre mentorii prezenți s-au numărat Dan Byron, Iulia Pop, Olivian Moroșanu, Bogdan Munteanu, Paul Pintilie, Eveline Buta, Eduard Draude și Patricia Brohanschi. Programul a inclus și dialogul „Growing a Scene – despre artiști emergenți, educație și comunitate”, care a adus împreună perspective din muzică, arte vizuale și management cultural.

Etapa de la București (16–18 septembrie) a dus procesul într-o zonă aplicată. Trupele au intrat în studiouri și în săli de repetiții pentru a lucra pe sound, aranjamente și identitate vizuală, sub îndrumarea lui Alexei Țurcan, Robin Proca, Cristina Oltean și Codruț Dumitrescu. Experiența a inclus și un media training coordonat de Bogdan Șerban, menit să îi ajute pe artiști să își definească vocea publică și să comunice mai autentic cu presa și publicul.

Ultima etapă va avea loc la Cluj, pe 26 și 27 septembrie, la Bruto. Aici, trupele vor urca pe scenă într-un showcase public, în fața spectatorilor și a profesioniștilor din industrie, iar evenimentul se va încheia cu un jam session deschis comunității muzicale locale.

Protagoniștii acestei ediții Roca Camp sunt cinci proiecte muzicale aflate într-un moment definitoriu al parcursului lor artistic.

Fier Vechi (Iași) – trupă de alternative modern metal formată din Irimia Matei (chitară), Mario Gjinni (chitară), Dorin Irimia (tobe), Iustin Dumitru (bass), Ștefania Gosav (voce) și Tudor Țugui (voce). Înființați în 2022, explorează emoții profunde și trăiri autentice, construind un mesaj rebel și experimental. (Canal Youtube)

ENCORE (Chișinău) – trupă de rock alternativ formată în 2024, cu componența: Soltan Alexandru (lead chitară), Dreglea Ștefan (chitară ritm), Moiseenco Iulia (tobe) și Jorovlea Anastasia (bass). Muzica lor combină riff-uri puternice, emoție și mesaj, fiind construită pentru a conecta direct cu publicul. Prima apariție pe scenă a fost la festivalul Rock’n Haret. (Canal Youtube)

Liquid Wednesday (București) – proiect inițiat în UK în 2022 de Claudiu-Alexandru Gogoșeanu (voce și chitară) și reformat la București în 2024, alături de Anna Maria Tudosie (bass), Vlad Ștefan Urziceanu (tobe) și Daniel Thomas Mac (claviaturi). Stilul lor îmbină alternative, hard rock, heavy metal și progressive, iar în ultimul an au concertat în România și Serbia, câștigând un nucleu de fani loiali. (Canal Youtube)

mizantrop (București) – trupă formată în 2024 de Gavrilă Ioan-Tudor (voce), Nichi Aris (chitară), Mihăilă Rareș (chitară), Nastasă Alin-Cristian (bass) și Ciupercă „Cici” (tobe). Abordează un rock alternativ cu influențe indie, post-punk și art-rock. Primul lor single, „Întors din drum”, marchează începutul unei povești muzicale ce combină lirismul cu intensitatea sonoră. (Canal Youtube)

Mădălina (Iași) – proiect solo semnat de Mădălina Andronic (voce, chitară, clapă), la care se alătură ca invitat Iulian Miron (bass). Mădălina propune un univers muzical intim și confesiv, construit pe emoție, vulnerabilitate și autenticitate, cu rădăcini într-o experiență anterioară de peste zece ani într-o trupă de alternative rock. (Canal Youtube)

Roca Camp 2025 este organizat de Asociația Industrii Creative și Showberry, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).

Ajungem MARI, cel mai mare program socio-educațional pentru copiii instituționalizați din România, lansează Muzeul Viu al Empatiei, un proiect prin care își propune să creeze un spațiu interactiv și emoțional care conectează publicul larg cu realitatea copiilor din sistemul de protecție. Istoria abandonului și a instituționalizării copiilor este o rană colectivă încă deschisă. Dezvoltăm acest subiect cu Iarina Taban de la Asociația Ajungem MARI.

Ajungem MARI este cel mai mare program național care susţine pe termen lung copiii și tinerii instituționalizați şi din medii defavorizate să devină adulți responsabili, independenți și fericiți. Peste 3.500 de copii sunt sprijiniți anual educațional, moral și emoțional de o echipă de 1.300 de voluntari, în București și 27 de județe din țară: Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Constanța, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Gorj, Iași, Ilfov, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea.

„Peste 35.000 de copii erau în sistemul de protecție din România, la sfârșitul lunii martie. Cine sunt ei? De ce au nevoie? Ce dorințe ascund? Muzeul Viu al Empatiei este un muzeu viu pentru că poveștile copiilor și tinerilor instituționalizați sunt în derulare, dar și pentru că ele se pot schimba cu ajutorul oamenilor care aleg să le fie aproape. În această perioadă căutăm voluntari care să dăruiască timp și încurajare timp de 3 ore pe săptămână copiilor instituționalizați. Viețile copiilor se schimbă odată ce au oameni care îi susțin, care îi ajută la teme sau să învețe pentru examene, care îi înscriu la cursuri, îi scot din centre în excursii și care le dau încredere că pot avea un viitor mai bun.”, declară Iarina Taban, fondatoarea Ajungem MARI. 

Anul acesta, în cadrul campaniei de recrutare de voluntari, asociația anunță prima intervenție sub umbrela proiectului „Muzeul Viu al Empatiei”, o serie de povești ale copiilor din sistemul de protecție spuse de actorii Florentina Țilea, Victoria Răileanu, Alex Bogdan, Ofelia Popii, Beatrice Rubică, Vlad Logigan, Cătălina Mihai, Cosmin Dominte, Ștefan Mura, Ana Turoș, Florin Aioane, Georgiana Bighescu, Sorina Ștefănescu, Valentina Moghină, Dan Pughineanu, Alexia Mocănescu, Antonia Scutaru și Denisa Nicolae. Poveștile vor putea fi ascultate aici: https://www.ajungemmari.ro/muzeul-viu-al-empatiei/ 

Ajungem MARI lucrează direct cu copiii aflați astăzi în sistemul de protecție, oferindu-le șansa de a își procesa rănile emoționale, de a face față abandonului și de a deveni adulți independenți. Îi susțin prin programe educaționale, mentorat, consiliere și activități menite să le dezvolte abilitățile, încrederea în sine și să îi ajute să își construiască un viitor mai bun. 

„Nu are cum să nu te lovească atunci când auzi prin ce poate trece un copil. Este inuman. Când am citit scrisoarea am simţit multă, multă durere, dar şi un tip de speranţă pentru că încă există oameni ca cei de aici. Iar pe oamenii aceştia, care fac proiecte de acest fel, i-aş trage la un xerox uman, să fie mai mulţi ca ei printre noi şi poate atunci mai avem vreo șansă.”, transmite Alex Bogdan, actor și regizor. 

Până pe 30 septembrie, programul Ajungem MARI caută 1000 de voluntari care să devină prieteni pentru 3500 de copii și tineri instituționalizați din București și 27 de județe. Voluntarii vor dedica 3 ore pe săptămână pe parcursul anului școlar pentru sprijin la teme, ateliere creative sau diverse activități de dezvoltare personală. Pe lângă activitățile propriu-zise, pentru copii este extrem de importantă prezența voluntarilor care le devin prieteni, îi înțeleg și îi ascultă. 

Oricine își dorește să se alăture ca voluntar Ajungem MARI poate aplica în programul de voluntariat pe https://www.ajungemmari.ro/devinovoluntar/  

Vorbim despre un eveniment ajuns la un deceniu de existență, eveniment care îmbină competițiile internaționale de călărie și show-urile ecvestre cu muzica live, Karpatia Horse Show este „festivalul hipic” condimentat cu experiențe pentru toate vârstele. Pentru a discuta despre această ediție aniversară găzduită de Domeniul Cantacuzino de la Florești, invitat în emisiunea RFI360 astăzi, directorul evenimentului Mihnea Vîrgolici.

Între 26 și 28 septembrie 2025, Domeniul Cantacuzino din Florești, Prahova, va găzdui cea de-a X-a ediție a Karpatia Horse Show, cel mai important eveniment ecvestru din România, care îmbină competițiile internaționale de călărie și show-urile ecvestre cu muzică live, activități pentru întreaga familie și atmosfera inconfundabilă a unui domeniu aristocratic, într-un adevărat „festival hipic”.

Pe parcursul celor trei zile, publicul va fi martorul unui regal hipic, pentru a marca momentul aniversar al Karpatia Horse Show: Mari Maeștri ai Atelajelor – un trepidant concurs demonstrativ cu atelaje trase de doi și patru cai; Working Equitation– ramură sportivă a echitației cu origini în țările latine ce dezvoltă legătura cal și călăreț prin tehnică, control și progres constant; Jandarmeria Călare într-o reprezentație surpriză plină de adrenalină; Show de Voltijă – aduce acrobații uimitoare, în demonstrații de echilibru și grație direct pe cal, de la cele individuale până la formații complexe; Demonstrații ecvestre, parade cu mașini retro și ogari, defilări elegante.

Seara, atmosfera se va transforma odată cu debutul concertelor live pe scena „Micul Trianon”, sub denumirea de Karpatia Sunset:

Vineri, 26 septembrie – Claro Que No, o trupă cu ascensiune rapidă,urmată de Byron, invitatul special al serii de deschidere a festivalului;

Sâmbătă, 27 septembrie –  Nidal, un tânăr cu un impresionant album de debut, urmat de trupa în plin val de creștere pe scena de rock alternativ: Om la lună

„Ediția aniversară aduce un program antrenant pentru publicul spectator, pe parcursul celor  trei zile. Surpriza evenimentului va fi prezența Jandarmeriei Călare, care va participa cu opt cai și care va prezenta o expoziție de costume, unele dintre ele din 1850, precum și un moment ecvestru acompaniat de fanfară. Pe arena principală va avea loc și un spectaculos moment de Voltijă – gimnastică acrobatică pe cal, iar pe cea secundară vom avea dresaj de câini, foarte atractiv pentru public, în special pentru copii; pentru împătimiții sportului ecvestru, Cristina Călin, multiplă campioană la disciplina dresaj, și Spencer Sturmey, arbitru și călăreț de 4★, vor arăta publicului conexiunea specială dintre călăreț și cal. Demonstrațiile de atelaje sunt din ce în ce mai spectaculoase, iar anul acesta veți vedea și demonstrații de forță ale atelajelor cu patru cai. Este și o celebrare a performanțelor echipelor României la Campionatele Mondiale din acest an. Karpatia Horse Show capătă o recunoaștere  deosebită și în rândul oficialilor, o destinație care anul acesta va primi arbitri internaționali din țări precum Germania, China, Japonia, Belgia, Franța, Italia și Spania”, a declarat Mihnea Virgolici, directorul evenimentului Karpatia Horse Show.

Karpatia Horse Show nu înseamnă doar sport, ci și un festival al eleganței și al vieții în aer liber, trăită cu entuziasm la toate vârstele. Evenimentul însumează: peste 20 de activități pentru copii și adulți, inclusiv un centru de activități în pădure, dedicat celor mici; 3 zone gastronomice cu meniuri variate; Zonă camping cu facilități moderne pentru cei care vor să trăiască experiența completă de festival; Zonă VIP spațioasă pentru poziționare preferențială și experiențe culinare deosebite; plimbări și explorare a celor 150 de hectare ale domeniului, pentru a descoperi ruinele „Micului Trianon”, Turnul de apă, fântâna în formă de cruce și vechile porți de acces ale Domeniului, parcul istoric al Domeniului și aleile de tei și castani

Ediția 2025, a X-a a  Karpatia Horse Show celebrează și un an cu o semnificație aparte pentru Domeniul Cantacuzino: Palatul „Micul Trianon”, monument istoric de importanță națională, va intra într-un amplu proces de restaurare și consolidare a ruinei printr-un proiect finanțat de Institutul Național al Patrimoniului. Astfel, vizitatorii vor putea asista în curând la refuncționalizarea unuia dintre cele mai spectaculoase edificii din România, care va fi transformat într-un spațiu cultural multifuncțional.

Grădina Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” găzduiește, în perioada 20-21 septembrie, cea de-a 59 ediție a Bounty Fair, un festival al artizanilor români, desfășurat în aer liber. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere produse unice, lucrate cu măiestrie de talentați artizani locali, o varietate de haine handmade, dulciuri delicioase și bijuterii încântătoare, toate create cu pasiune și atenție. O discuție despre Bounty Fair cu directoarea acestui eveniment, Ioana Crăescu.

Bounty Fair a pornit la drum în 2014, ca o încercare de o zi a Andreei Stroe - absolventă de sociologie și designer amator de bijuterii - să aducă laolaltă câțiva oameni care îi împărtășesc pasiunea pentru creațiile handmade.

De atunci și până la ediția cu numărul 59, Bounty Fair și-a păstrat intactă misiunea de a acționa ca un suport pentru afacerile creative locale și de a încuraja susținerea unui interes crescut pentru cumpărături de produse unicat, în serie mică, mai naturale, cu o viață mai lungă și mai bine adaptate clienților. Cu cât au succes mai mulți creatori și artizani români, cu atât pasionații la început de drum își vor găsi mai lesne modele de urmat și domeniile creative vor putea deveni planuri de viitor, dincolo de stadiul de hobby, iar tradițiile meșteșugărești vor fi duse mai departe.

Balkan Taksim, unul din proiectele muzicale originale ale României, propune un mix de ritmuri tradiționale cu o infuzie de sunete electronice. Rezultatul unei munci de documentare a sunetului pornită din Carpați, prin Balcani, privind spre Anatolia, Balkan Taksim crează o combinație energică privită printr-un caleidoscop muzical. Vorbim despre cel mai nou album al trupei Balkan Taksim, "Acide balkanique", lansat pe 19 septembrie in Franța, cu Sașa-Liviu Stoianovici, în RFI360.

Saşa-Liviu Stoianovici și Alin Zăbrăuţeanu sunt recunoscuți pentru felul natural în care combină muzica tradiţională balcanică, instrumentele populare, rare, muzica electronică şi trip-hop-ul, în proiectul muzical Balkan Taksim. Împreună au lansat cel de-al doilea album, „Acide balkanique”, pe 7 septembrie, în cadrul Balkanik Festival, iar pe 19 septembrie prezintă noul album în Franța.

Sașa-Liviu Stoianovici este cercetător și istoric al cobzei, studiază instrumentele din alte vremuri, din aceasta parte de continent, și face asta cu atenție pentru tot ce e contemporan, găsind acordurile potrivite pentru că cei tineri să descopere muzica. În Balkan Taksim (Bandcamp), Sașa-Liviu Stoianovici cântă la mai multe instrumente, precum sazul turcesc, cobza românească, tanburul otoman, diferite tipuri de cimpoi - sârbeşti, româneşti şi bulgăreşti, šargija bosniacă şi gusla sârbească. De asemenea, foloseşte uneori thereminul şi sintetizatoarele analogice şi digitale. Cercetător de teren experimentat, cu o experienţă bogată în înregistrarea de sunet, Stoianovici a studiat ultimii cântăreţi ţărăni la cobză din România, rezultatul acestei cercetări fiind în prezent încapsulat într-un dosar UNESCO multistatal - „Cobza – cunoştinţe, tehnici şi muzici tradiţionale”, realizat în colaborare cu Republica Moldova.

Alin Zăbrăuţeanu (chitară bas, sintetizatoare, sampling, ritmuri, mixaj), artist cu o experienţă de peste 18 ani în domeniul muncii de studio, s-a dezvoltat ca sound-designer, cât şi ca producător muzical. Creator de coloane sonore premiat, Alin este responsabil pentru sunetul multor filme de ficţiune şi documentare din ultimii ani. Interesat de modelarea sunetului prin tehnologii inovatoare, Alin Zăbrăuţeanu aduce în Balkan Taksim (Facebook) o doză de rigoare, fiind responsabil de liniile de bas, de percuţiile generate electronic sau cu ajutorul colecţiilor de sunete, cât şi de mixaj. În prezent, cântă la bas electric, sintetizatoare analogice şi digitale şi foloseşte diverse dispozitive de sampling în munca de studio sau în concerte.

Editat de reputata casă de discuri franceză Buda Musique, şi masterizat la Paris de Alex Gopher (Translab), „Acide balkanique” propune o călătorie muzicală care acoperă atât zone reale, cât şi imaginare. Există opt piese pe acest album - unele dintre ele sunt pur instrumentale, iar altele sunt cântate în limba română şi în limba sârbo-croată. Membrii Balkan Taksim (Youtube) folosesc mai multe instrumente tradiţionale cu coarde: tanburul otoman întâlneşte cobza, iar între ele pot fi ascultate vocile a două tipuri de tamburiţă, prim-ul şi dangubica/samica. Ca de obicei, majoritatea acestor sunete sunt, pe alocuri, filtrate şi distorsionate. De asemenea, ca semnătură sonoră, sazul electric turcesc îşi face din nou apariţia, cu texturile sale acide şi distorsionate. Există pe album şi chitară bas, sintetizatoare analogice şi digitale, theremin, diverse eşantioane audio extrase din înregistrări cu muzică tradiţională.