RFI 360

Teatrul „George Ciprian” din Buzău continuă direcția sa inovatoare de a îmbina arta teatrală cu noile tehnologii și anunță debutul evenimentelor din cadrul proiectului artistic „E-Waste E-Motion”, o premieră în România: un spectacol în care toate personajele sunt roboți autonomi de mici dimensiuni. Marina Hanganu, regizoare, Smaranda Găbudeanu, păpușar, și Maria Mandea, scenograf, despre "E-Waste, E-Motion", în emisiunea RFI360.

Spectacolul are o dimensiune experimentală, ,,E-Waste E-Motion” fiind un proiect de cercetare artistică despre potențialul expresiv al roboților, al vocilor generate cu inteligență artificială și al automatizării.

„E-Waste E-Motion: o robofabulă” este un teatru mecatronic în care toate personajele, cu o singură excepție, sunt roboți. Acțiunea are loc într-un centru de reciclare din viitorul apropiat, unde un grup de dispozitive inteligente reflectează asupra rolului lor în viața oamenilor. Povestea abordează relația dintre oameni și dispozitivele lor inteligente, precum și  importanța reciclării deșeurilor de echipamente electrice și electronice („e-waste”). După spectacol, publicul este invitat să interacționeze cu instalația multimedia „Cimitirul obiectelor”. Vă încurajăm să aduceți dispozitive electrice și electronice pe care nu le mai folosiți pentru a le depune în „Cimitirul obiectelor”, unde veți putea lăsa mesaje de adio pentru obiectele voastre.

Marina Hanganu, regizoare și cercetătoare, coordonatoare de proiecte europene precum „Tele-Encounters”, cu experiență în spectacole ce integrează tehnologia în artele performative. Smaranda Găbudeanu, păpușar, coregrafă și performer interdisciplinar, cofondatoare a Asociației PETEC, cu numeroase proiecte internaționale și premiul AFCN pentru promovarea culturii române în lume. Maria Mandea este scenograf și designer, cofondatoare a studioului Super Serios și a Institutului Jocului, cu lucrări expuse la MNAC, Ars Electronica și în spații publice din România și străinătate.

După premiera de la Buzău, spectacolul „E-Waste E-Motion” este prezent între 18 – 21 septembrie la București (UNATC – sediul din Str. Tudor Arghezi 3B), unde programul va fi astfel: 18 și 19 septembrie, între orele 11:00 – 13:00 – instalația interactivă și 16:00, respectiv 17:30 – reprezentații ale spectacolului; 20 și 21 septembrie, între orele 15:00 – 17:00 – instalația interactivă și 18:00, respectiv 20:00 – reprezentații ale spectacolului. Ulterior, proiectul va poposi și la Constanța (Liceul Teoretic Internațional de Informatică), întâlnindu-se cu diverse comunități, de la artiști new media până la adolescenți, părinți și profesori.

Aproape 30% din populația României este expusă riscului de sărăcie, vârstnicii fiind printre cei mai afectați. Cei care trăiesc singuri se confruntă adesea nu doar cu dificultăți financiare, ci și cu izolare socială, iar pentru mulți dintre ei chiar și gândul la o zi de vacanță rămâne un vis îndepărtat. De peste 9 ani, Asociația Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor organizează excursii de o zi pentru vârstnici. 

Din 2015, Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor utilizează metoda de intervenție, preluată după modelul internațional creat de Asociația Les Petits Frères des Pauvres acum mai bine de 80 de ani, metoda care se concentrează pe a fi un sprijin relevant în viețile seniorilor care resimt singurătatea și efectele ei devastatoare. Aproape 10 ani mai târziu, Asociația Niciodată Singur a dezvoltat patru programe și, cu ajutorul unei echipe de 300 de voluntari, sute de seniori din 11 orașe ale țării beneficiază de sprijinul care le oferă o bătrânețe mai demnă și mai frumoasă.

Invitata emisiunii RFI360, Bianca Gemănaru - Directoare de Programe Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor.

Când toată lumea se afla în vacanță, zeci de tineri din România, Statele Unite ale Americii, Franța, Italia, Slovacia, Ucraina și Republica Moldova au avut ocazia să se pregătească cu profesori și cercetători de la universități de prestigiu  în cadrul proiectului APEX Scientific. Dacă în 2024, matematica a fost deschizător de drumuri, în 2025 chimia a completat portofoliul taberelor de pregătire APEX. Marius Matache este cercetator, chimist, parte din acest proiect al Asociației InformArt.
 

APEX Chemistry 2025 s-a petrecut în perioada 20 iulie – 9 august, iar printre invitații a fost și un un laureat al Premiului Nobel pentru Chimie. Jean-Marie Lehn, profesor la Universitatea din Strasbourg și laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987, a susținut două prelegeri pentru participanții la APEX Chemistry 2025. Ele au fost urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Printre profesorii și cercetătorii de top cu care tinerii chimiști au lucrat în cele trei săptămâni de tabără se mai numără Adrian Șalic (Harvard Medical School), Daniel Funeriu (Universitatea din București), Niculina Hădade (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj- Napoca), Ivan Huc (Ludwig Maximilian University, Munchen) Mihaela Matache (Universitatea din București) și Mihaela Florea (Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele). De asemenea, tabăra include o bogată componentă practică, găzduită de laboratoarele Facultății de Chimie a Universității din București și ale Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

Programul a inclus vizite la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) din Măgurele și Microsin SA (producător de componente active pentru industria farmaceutică). Muzeul BNR și Parcul de Aventură Comana au fost două din experiențele de timp liber de care viitorii chimiști s-au bucurat în cadrul APEX Chemistry 2025

Și tot în perioada vacanței de vară, Asociația InformArt a organizat la București, o competiție internațională pe echipe pentru elevi de liceu, un turneu international de chimie, bazat pe dezbateri științifice, în căutarea unor soluții deschise. Vorbim despre un eveniment ajuns la a VIII-a ediție și care anul acesta a inclus echipe din Romania, Georgia, Coreea de Sud sau Mexic. E interesant că acest concurs propune o cu totul alta abordare fata de olimpiadele școlare clasice. Aici abilitățile științifice, creativitatea, munca în echipa, dar și gândirea publicas au vorbitul în public, sunt elemente care te aduc mai aproape de a căștiga competiția. Amănunte în interviul realizat cu Marius Matache (Asociația InformArt).

Creta, Rodos şi Cipru nu sunt doar simple destinaţii turistice, cu ape turcoaz. Sunt adevărate continente, doar că în miniatură. Vorbim despre locuri încărcate de memorie, cu monumente spectaculoase la aproape fiecare pas, cetăţi înșirate în straturi succesive de civilizaţie. Fundația Calea Victoriei vă propune o călătorie în timp, într-un curs suţinut de lectorul Radu Oltean, invitat astăzi în emisiunea RFI360. 

Creta este pământul mitului şi al arheologiei. Leagănul civilizaţiei minoice, cu palatele sale labirintice de la Knossos, Phaistos sau Malia, păstrează ecoul unui trecut misterios, cu fresce vibrante şi simboluri sacre. Aici, în inima Mării Egee, au navigat negustorii şi legendele. Mai târziu, în Evul Mediu, Creta a devenit bastion veneţian şi apoi teatru de război în luptele cu otomanii. În secolul XX, insula a intrat din nou în istorie – de această dată ca loc al unei rezistenţe eroice împotriva ocupaţiei naziste.

Rodos, la rândul său, a fost poarta de intrare în Levant. Oraşul medieval Rodos, ridicat de cavalerii ioaniţi, este unul dintre cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Europa – un colos arhitectural ce aminteşte de marile utopii cavalereşti. Străzile sale de piatră, palatul Marelui Maestru, porturile fortificate – toate spun povestea unui Occident militarizat, aşezat la marginea Islamului. Însă gloria Rodosului nu începe în Evul Mediu. Cu secole înainte, insula îşi etala bogăţia printr-o aroganţă monumentală: Colosul din Rodos, una dintre cele Şapte Minuni ale Lumii, o statuie uriaşă a zeului Helios, ridicată la intrarea în port – o demonstraţie de forţă economică şi rafinament artistic greu de egalat în Antichitate. 

Cea mai estică dintre cele trei, Cipru, este şi cea mai tensionată – un pământ aflat permanent între lumi, între imperii, între identităţi. Aici, Orientul şi Occidentul nu doar s-au întâlnit, ci s-au confruntat. Colonizat de micenieni, fenicieni şi greci, apoi integrat în lumea romană, bizantină, cruciată şi veneţiană, Cipru a fost deopotrivă avanpost militar, nod comercial şi ţintă strategică. În Evul Mediu, sub dinastia franceză a Lusignanilor, insula a trăit un moment de strălucire gotică: catedralele din Famagusta sau Nicosia, comparabile cu cele din nordul Franţei, sunt mărturii ale unui Occident adus în inima Levantului. A urmat dominaţia veneţiană, apoi cucerirea otomană şi, în secolul XX, lunga agonie a conflictului greco-turc – război civil, epurări, intervenţie militară, diviziune. Astăzi, frontiera care taie capitala Nicosia în două reaminteşte că istoria Ciprului nu s-a încheiat. 

Radu Oltean este artist şi cercetător specializat pe ilustraţia reconstitutivă istorică şi arheologică, şi ne propune prin acest curs sa descoperim oraşe dispărute, palate ruinate, mozaicuri romane, biserici gotice transformate în moschei, picturi murale bizantine în capele de munte, dar şi castele veneţiene care domină ţărmurile albastre. Vom înţelege cum Mediterana nu este o mare care separă, ci un spaţiu care uneşte. Iar Creta, Rodos şi Cipru sunt noduri vitale ale acestei reţele de schimburi, credinţe, arte şi putere – puncte de întâlnire unde civilizaţiile s-au contopit, s-au confruntat şi s-au reinventat.

Există la București un festival care încurajează an de an incluziunea și deschiderea către alte culturi. BalKaniK Festival este o platformă pentru artiști internaționali dar si un punct de întâlnire pentru comunități diverse. În perioada 5-7 septembrie 2025, Grădina Uranus, găzduieste o nouă sărbătoare din seria Balkanik, eveniment dedicat muzicii tradiționale reinterpretate și fuzionate, vorbim pe acest subiect cu Ligia-Verkin Keșișian.

Între 5 și 7 septembrie 2025, cea de-a XII-a ediție a festivalului, revine la Grădina Uranus – loc emblematic al Bucureștiului care își deschide porțile doar o dată pe an, special pentru Balkanik Festival. Aici, pe scena mare, vor avea loc concerte cu artiști din întreaga lume, accesul realizându-se pe baza abonamentului sau a biletului. În paralel, Strada Uranus va fi închisă pentru trafic și transformată într-un spațiu deschis oamenilor și bucuriei, cu un târg de artizanat cu intrare liberă, o scenă de DJ, ateliere și activități pentru cei mici și cei mari, zone de relaxare și dans. 

Balkanik Festival aduce pe scenă artiști care, prin tradiții reinventate, împletiri sonore și povești, celebrează acea formă de bucurie care nu ignoră realitatea, ci o înfruntă cu frumusețe, energie, solidaritate și un profund simț al comunității.

Programul pe zile – Scena mare, Grădina Uranus

Vineri, 5 septembrie

18:00 – Karpov not Kasparov (România) – synth-pop retro-futurist, ironic și dansant, cu mutări de șah sonore. 

19:30 – MiASiN (Armenia – Franța) – jazz, rock și instrumente tradiționale într-un proiect colectiv al diasporei armene. 

21:30 – Lupii lui Calancea (Republica Moldova) – folclor electrizat cu rock, funk și chiuituri, o revoltă artistică modernă.

Sâmbătă, 6 septembrie

17:30 – Kottarashky & The Rain Dogs (Bulgaria) – colaje sonore din înregistrări de teren, blues și electronica cinematică. 

19:30 – Ivo Papasov & His Wedding Band (Bulgaria) – clarinetul legendar care a reinventat muzica de nuntă prin fuziuni amețitoare. 

21:30 – Omar Souleyman (Siria) – legenda dabke-ului electronic, cu peste 500 de albume și colaborări cu Björk și Four Tet, aduce pe scenă un rave oriental hipnotic.

Duminică, 7 septembrie

17:30 – Kanizsa Csillagai (Ungaria) – puterea brută a tradiției rome, transmisă și trăită cu emoție directă. 

19:30 – Balkan Taksim (România) – trip-hop balcanic și incantații orientale din viniluri vechi și mituri reînviate. 

21:30 – Mahala Rai Banda ft. Jony Iliev (România – Bulgaria) – brass românesc, voce balcanică inconfundabilă și groove romani într-o reuniune spectaculoasă.

Pe lângă concertele live, festivalul propune și în acest an DJ seturi, demonstrații meșteșugărești, dezbateri, jam sessions, ateliere pentru copii și adulți, bucătării internaționale și tot ce face din Balkanik Festival un eveniment unic în Europa de Est. Turnul de apă din Grădina Uranus va fi însuflețit și pus în valoare la această ediție de video mapping, cu animații realizate de artistul Adistu.

Pe durata celor trei zile, Strada Uranus va fi închisă traficului deschisă oamenilor, transformată într-un spațiu pietonal plin de culoare și viață, cu intrare liberă pentru toți cei care vor să simtă energia Balkanik Festival. Aici se va desfășura un amplu târg de artizanat cu obiecte lucrate manual – de la ceramică, bijuterii și textile tradiționale până la piese de design contemporan inspirate din motive vechi.

O scenă de DJ va pulsa ritmuri diverse, de la funk și afrobeat până la remixuri balcanice, transformând strada într-un dancefloor în aer liber. Pentru cei mici și cei mari, vor exista ateliere interactive – de la pictură pe ceramică, țesut și gravură, la inițieri în instrumente muzicale tradiționale sau dansuri din diferite culturi.

Dezbaterile din acest an vor explora tema „Bucuria ca formă de rezistență culturală și comunitară”, cu invitați din domeniile artelor, filosofiei, antropologiei și activismului. 

Abonamentele pentru Balkanik Festival sunt disponibile acum la prețul de 280 lei, în rețelele Livetickets, Iabilet, și Eventim. Biletele pe zile pot fi achiziționate la prețul de 140 lei. La intrarea în festival, biletele vor costa 168 lei. Copiii cu vârsta de până la 9 ani se bucură de intrare liberă la festival, însoțiți de adulți.

În weekend, Cazinoul Constanța a inaugurat magazinul său boutique cu două colecții în ediție limitată, realizate de Ioana Voloaca și Irina Marinescu. Este cea mai recentă realizare pentru un spațiu proaspăt redeschis publicului, în cel de-al 115-lea an de existență. 

Aflată la "granița" dintre mare și uscat, clădirea Cazinoului Constanța s-a redeschis în 2025 după un amplu proces de reabilitare extins pe o perioadă de cinci ani și o investiție ce a ajuns la aproximativ 44 milioane de euro. De la redeschidere până astăzi, în doar câteva luni, Cazinoul Constanta a fost vizitat de peste 120.000 de vizitatori, curioși să cunoască și să redescopere acest spatiu emblematic pentru orașul Constanța. 

La deschiderea magazinului boutique, creatoarea Ioana Voloaca de la Eshte spune: "E un proiect extrem de special pentru mine deoarece rezonez foarte mult cu acest spatiu. Mi-am petrecut ultimii șapte ani din viață restaurând o clădire, știu ce înseamnă asta, pun preț pe meșteșug și pe artizanat, iar prin colecția capsulă prezentată aici ne dorim ca oricine să poată înțelege ce înseamnă acest lucru."

În cei 115 ani de existență, Cazinoul strânge foarte multe amintiri. Parte din acestea pot fi aflate într-un simplu tur ghidat. Astfel am aflat că, pentru Constanța, pentru Balcani, clădirea Cazinoului era ceva cu totul nou la deschiderea sa. Cazinoul din Constanta era considerat cel mai frumos loc de petrecere a timpului liber din sud-estul Europei. La inaugurare, în 15 august 1910, a participat Principele Ferdinand. Inițial s-a dorit să i se dea numele Carol I clădirii, dar probabil din motive ce țin mai mult de morală, știut fiind faptul că urma să devină un cazino, cladirea nu a fost numită astfel. Când a fost inaugurat, Cazinoul avea două etaje, jos existau două sali de jocuri și o sală de lectură, spațiu de lectură în care puteau fi citite reviste și ziare occidentale.

"Conservatorii de atunci spuneau că este cea mai oribilă clădire posibilă, că seamănă cu un dric dacă îl privești de sus. Cert este că atunci când s-a inaugurat, Romania era într-o perioadă foarte prosperă cum era de altfel și Europa, și nimic nu anunța faptul că în patru ani se va declanșa primul război mondial. Cazinoul are așa o viață care ilustrează povestea României. Atunci când în România lumea se distra, asta se întâmpla și în Cazino, în vreme de război s-a murit și în Cazino, iar când comuniștii au venit, s-a simțit asta și în clădirea Cazinoului Constanța.", spune un istoric într-unul din tururile ghidate. 

"Cazinoul va deveni cămin cultural pentru muncitori.", scria în august 1948, ziarul Viața Sindicală, argument fiind că aici "se dansează ca în junglă."

"Printre miile de muncitori de la "Vasile Roaita" și alte plaji, zărești din când în când și oameni cari fac notă discordantă. O toba bubuie, un saxofon urlă, un acordeon aruncă note stridente. Tineri cari nu știu încă ce e munca încep să facă o gimnastică curioasă. O mână se ridică în sus, un picior sboara la dreapta, un șold de femeie se frământă puternic, iar pe fețele lor citești instincte animalice. Apoi muzica tace. Dansatorii se reîntorc la mesele lor. Încălziți, bateriile la ghiață îi răcoresc. Vinul dezleagă limbile și destrăbălarile încep. Pe faleză, muncitorii privesc revoltați. Ei se simt străini din această lume și cu mult înălțați deasupra acestor rămășițe putrede. În curând, Cazinoul va fi desființat, iar acolo unde se dansa "barba" și "conga" se va înființa un cămin cultural cu o biblioteca, unde muncitorii să poată citi o literatură instructiva și sănătoasă, iar distracțiile să poată fi pătrunse de bunul-simț muncitoresc." Asta citeai la gazetă în anul 1948, după ce același spațiu, devenit spital de campanie, găzduind răniți atât în primul dar și în al doilea război mondial, a fost bombardat serios de inamic. 

Astăzi, pe lângă detaliile arhitecturale și elementele de decor spectaculoase pe care le prezintă clădirea, Cazinoul găzduiește câteva expoziții permanente. Vizitatorii descoperă aici expoziția dedicată istoriei Cazinoului, documente de arhivă, planuri originale ale clădirii, apoi, fiind situat în locul de unde începe marea, simbolistica farurilor este prezentată aici, expoziție realizată cu sprijinul Muzeului Național al Marinei, și tot aici, într-o altă cameră este celebrată contribuția inginerului Anghel Saligny la dezvoltarea Dobrogei, inclusiv la modernizarea portului Constanța în perioada 1896 - 1916 după planurile sale. În luna August, aici și-a găsit loc și expoziția temporară „Marin Constantin 100”, organizată de Galeria Madrigal în cadrul Stagiunii Estivale, expoziție menită să îl omagieze pe creator și să prezinte istoria din spatele faimosului Cor Madrigal.

La limita dintre mare și uscat, lucrările artistei vizuale Irina Marinescu aduc în atenție nostalgia litoralului de altădată, prin exponate încărcate de emoție și amintiri. 

"E o nostalgie constantă și cumva am avut mereu senzația că a doua mea natură e marea. Am foarte multe amintiri legate de mare, doar că marea mea are legătură cu anii 80. Eu am crescut în 2 Mai, am prins anii "de gazdă" și îmi aduc aminte exact mirosurile, am și acum repere olfactive legate de 2 Mai. Faleza de exemplu e un lucru foarte tipic pentru mine. Îmi lipsesc falezele și stabilopozii, faptul că aici sunt atât de mulți îmi oferă cumva liniște. Eu un univers întreg pentru mine dar are foarte mare legătură cu un litoral pe care eu îl consider dispărut. Implicit cuvântul litoral mi se pare că a dispărut și cumva, am conservat așa un univers al meu foarte personal din care tot extrag lucruri, am foarte multe fotografii din perioada aia când eram foarte mică, cu diguri, cu pescarii la apus, colierele sau cerceii din scoici pe care îi făceau artizanii și pe care femile le purtau din lipsa de altceva, sunt amintiri precise și toate lucrurile astea au mers cu mine în timp și au compus un univers foarte personal din care pot oricând să extrag, da, cumva, am pus aici exact estetica anilor 80 pe care nu toată lumea o are.", spune Irina Marinescu.

În 2020 a fost demarat proiectul de restaurare a Cazinoului Constanța. O lucrare care e necesitat timp, o muncă colosală a proiectanților, inginerilor, artiști-decoratori, muncitori, cu instituții și companii implicate să readucă Cazinoul la valoarea inițială, la viziunea arhitectului Daniel Renard, o bijuterie arhitecturală văzută din afară, dar gata să ofere viață și diversitate în interior. Element de noutate, subsolul clădirii, care nu exista în planurile inițiale, deschide în prezent un loc imersiv, găzduind tehnologia care îi ajuta pe copii să descopere Marea Neagra, altfel.

Anamaria Mișa este director general al Cazinoului din Constanța.

 

"Cazinoul din Consntanta, pe lângă arhitectura superbă, pe lângă faptul că este o clădire iconică iubită de toți românii, trebuie să devină un ambasador al României, prin activitățile pe care le propune pentru publicul larg. Ne dorim să ridicam nivelul profesional, ca acest spațiu să redevină un loc cunoscut, așa cum a fost în perioada interbelică, pentru toți europenii, să devina practic o platformă internațională. Acesta este obiectivul și misiunea noastră. 

Cazinoul din Constanta este acum ca un mall de opțiuni pentru petrecerea timpului liber, pentru că aici nu avem doar un centru expozițional, doar o sala de spectacole, de teatru, de opera sau balet, avem mai multe direcții, mai multe funcții, și putem să exploatăm toate aceste lucruri astfel încât să ajungem la sufletele și mințile tuturor. Sigur că vom ține cont de mai multe lucruri, în primul rând, vrem să construim această direcție prin care centrul nostru expozițional să fie accesibil tuturor și să mențină democratizarea accesului la cultură. Este un fapt împlinit pentru că din 21 mai, de la redeschidere, până astăzi, avem aproape 120.000 de vizitatori, trebuie să ne ținem cu încăpățânare de această direcție și mereu această zonă publică vă fi prioritară celei private.

A doua direcție pe care ne-o dorim este dezvoltăm latura educațională. Ne propunem ca în sezonul de toamnă iarna să construim programe de educație pentru copii și tineri și vom începe printr-un atelier de arhitectură, prin care copiii să învețe ce a însemnat restaurarea cazionului, să se joace, să vorbim pe limba lor despre ce înseamnă o clădire de patrimoniu. Este o misiune importantă pentru că astfel generațiile viitoare vor avea mai multa grijă de clădirile de patrimoniu și vor creste în acest spririt de a simți într-o formă sau alta cultura. 

Și nu în ultimul rând, în zona de evenimente, ne gândim să încercăm, să testam, producții proprii. Cred foarte mult în asta, sigur avem și această opțiune ca sălile noastre să fie închiriate pentru diverse evenimente, dar până acolo, testăm acum să vedem care ar fi acele spectacole sau concerte care s-ar potrivi și ar putea să ne dea un ADN propriu și astfel să existe o predictibilitate în ceea ce privește conținutul pe care îl poți găsi la cazino din punct de vedere cultural."

 

Șaraimanic aduce împreună în Expirat două artiste din Nordul și Sud–Estul României. Mădălina Pavăl, cu călcâile înverzite din satul Baia din Bucovina, iar Aylin Cadir cu fruntea însorită, venind din Fântâna Mare (Bașpînar), satul turcesc al Dobrogei. Șase Lăutari le vor înconjura și învălui cu muzicile lor. Dar cât de bine se simte Aylin Cadir coborând de pe marea scena a Teatrului National București, pe micuța scenă a muzicii din Club Expirat?

Lăutăresele e numele unei “întâlniri din pământuri”. Energia feminină, energia pământului va fi, de data aceasta și energia pământurilor, energia a două artiste zămislite din vibrația a două feluri de pământ: Bucovina și Dobrogea.

“Lăutăresele e un proiect care a pornit din dorința de a da o voce femeii care cântă. Și din dorința de a le aduce împreună, pentru că forța lor împreună și bucuria lor împreună e mult mai mare decât a uneia singure.” spune Larisa Perde de la Șaraimanic.

Cinci Lăutari le-au înconjurat și învăluit cu muzicile lor, pentru prima dată în această formulă: Mircea Ardeleanu – bas & percuție, Mihail Grigore – violoncel & voce, Lucian Naste – chitară, Marin Alexandru – vioară, Cosmo – percuție. 

"A fost odată că niciodată… un om cu șobolani." Trupa Omul cu Șobolani, OCS, pe scurt, s-a născut pe 1 august 1997 și a strâns până astăzi 8 albume de studio, zeci de videoclipuri și a dat sute de concerte. Mâine 1 august, OCS revine cu un concert aniversar în Club Expirat din București. Povestea muzicală a OCS, într-o discuție cu Dan Amariei.

Omul cu Șobolani (OCS) tocmai a lansat o nouă piesă, cântată live pentru prima dată la Electric Castle. "Evoluția de catifea" este un duet intens și vulnerabil, în care vocea lui Dan Amariei se completează cu cea a Erikăi Isak într-o poveste sonoră despre dragoste, despărțire, jale și dor.

Cu un sound puternic, versuri introspective și o energie live greu de egalat, OCS a reușit să-și păstreze autenticitatea de-a lungul anilor, construind o comunitate dedicată în jurul muzicii sale. De la debutul cu "Razna" (1999) până la materiale mai recente precum "Fabrica de Păpuși", trupa a explorat teme precum alienarea, identitatea urbană și realitatea cotidiană, fără a se feri de sinceritate brutală sau ironie.

Festivalul Strada Armenească revine între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București. Și în acest an, festivalul își extinde aria de expresie dincolo de muzică și dans, propunând un program amplu de expoziții, ateliere participative și discuții. Dezvoltam acest subiect într-o discuție cu invitata emisiunii RFI360, Silvia Terzian, directoarea Festivalului Strada Armenească.

Pe scena Festivalului Strada Armenească vin din Republica Moldova Zdob și Zdub, trupa-fenomen care a dus rockul basarabean pe marile scene ale lumii, Surorile Osoianu, recunoscute pentru păstrarea și rafinamentul interpretării cântecului tradițional moldovenesc și Frate Gheorghe & mica orchestră, ce aduc laolaltă influențe tradiționale, poezie și improvizație. România este reprezentată de Fanfare Ciocârlia, una dintre cele mai cunoscute fanfare din lume, de Robin and the Backstabbers, emblemă a scenei alternative locale, de Corina Sîrghi & Taraf, cu un repertoriu de romanțe și tangouri urbane. Din Armenia sosesc muzicienii de la Gata Band, cu jazz-ul lor etnic vioi și dansant, și legendara trupă The Bambir, activă de peste patru decenii, cu un sunet ce reunește rock progresiv, folclor și lirism balcanic. Atmosfera va fi completată de o serie de DJ sets și intervenții live susținute de Miko Baghdasarian ft. Skior și invitații lor speciali din Armenia și Ligia Keșișian ft. Lucas Molina.

TALKS – Istorii personale, vocații colective

Sâmbătă, 2 august, de la ora 16:30, la Biblioteca Festivalului, deschidem o fereastră spre secolul XX printr-o conversație despre negustorii armeni din România – cei care, traversând exilul, au construit punți comerciale și afective între Anatolia și orașele românești. Discuția pornește de la volumul De la Kayseri la București. Cusut până la capăt, semnat de Andreea Barbu, și îi are ca invitați pe Monica Dudian, Maria Erzian și Paul Agopian, colecționar de povești armenești la negustorie.ro. 

Duminică, 3 august, tot de la 16:30, vorbim despre prezent și viitor: „Roots Beyond Borders” este un talk despre ce înseamnă să fii tânăr și armean în diaspora. Invitații – Silva Sahakyan (Franța), Ruzanna Grigoryan (Letonia) și Manushak Danielyan (Germania) – fac parte din Diaspora Youth Ambassadors Program 2024–2025 și vorbesc despre identitate, conexiuni transnaționale și cum se păstrează viu un fir cultural într-o lume în continuă mișcare. Discuția este moderată de Hrant Jaghinyan, Diaspora Youth Ambassador din partea României.

EXPOZIȚII – memorie și identitate

Pe tot parcursul festivalului, vizitatorii vor putea explora o serie de expoziții care documentează, reinterpretează și celebrează cultura armeană.

„Armenii jazzului românesc” aduce în prim-plan o parte mai puțin cunoscută a contribuției artistice armenești în România: fotografii de Emilian Săvescu și imagini de arhivă surprind figuri precum Garbis și Capriel Dedeian, Harry Tavitian, dar și imagini cu Johnny Răducanu sau Corneliu Stroe – pionieri ai unei scene muzicale între tradiție și libertate.

„Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea”, ilustrată de Maretta Aivazian, ne aduce povești despre curaj, viziune și schimbare ale unor femei din Armenia, diaspora și România.

„Centenarul ARARAT” este o incursiune în istoria presei armenești din România, o arhivă de memorie culturală marcată de figuri precum Vartan Mestugean și Arșag Bogdan Căuș, părinții spirituali ai publicației care a dat nume unei epoci editoriale.

Expoziția de colaje curatoriată de Bucharest Collage Collective aduce în grădină viziuni fragmentate și poetice semnate de Alexandra Grigore, Beatrice Arzoiu, Cristina Gârleșteanu, Oana Iordăchescu și alți artiști care explorează tensiunile dintre imagine, text și memorie.

Sâmbătă și duminică, între orele 12:00 și 16:00, cei mici se vor bucura de Basme armenești însuflețite de BCR – un spectacol-lectură cu păpuși inspirat din volumul Basme armenești de la Moș Suren, scris de Suren Muradyan și tradus în limba română de nepotul său, Arsen Arzumanyan. Spectacolul este susținut de trei tineri actori-păpușari – Radu Stăncescu, Florentina Bălan și Luca Horia Drăghici.

ATELIERE – Culoare și meșteșug, zi de zi în Grădina Botanică

Sâmbătă și duminică 12:00–14:00 | Atelier de pictat rodii cu Doriana Habian. Participanții sunt invitați să picteze, pe carton pânzat, rodii în miniatură – simbol al abundenței, vieții și frumuseții ascunse în cultura armeană. Atelier potrivit pentru toate vârstele.

Sâmbătă și duminică 12:00–20:00 | Atelier Pressed Flowers. Compoziții florale presate pe hârtie, atelier potrivit pentru toate vârstele.

13:00–18:00 | Activități pentru copii. Desfășurate continuu, vineri între 17:00 și 20:00, sâmbătă și duminică 13:00–18:00: Nisip Creativ – desen pe planșe preimprimate cu 16 nuanțe colorate; Ch’Artist – pictură pe figurine ceramice (case, animale, flori); Slime Party cu CONI – experimente de chimie distractivă, urmate de realizarea propriului slime

Sâmbătă și duminică 14:00–16:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria I. Atelier de decorat accesorii  –  În timpul acestui atelier, participanții vor decora cu flori accesorii armenești de purtat pe cap. 

Atelier de Ceramică –obiecte din ceramică pictate cu ornamente din miniaturi armenești.

Sâmbătă și duminică 15:00–18:00 | Atelier de colaj – Bucharest Collage Collective. Atelier de colaj analog, deschis tuturor, condus de artiștii colectivului din București.

Sâmbătă și duminică 16:00–16:30 | Atelier de dansuri armenești. Workshop de dansuri tradiționale armenești, coordonat de ansamblul Vardavar.

Sâmbătă și duminică 16:00–18:00 | Ateliere Centrul Cultural Teryan – seria II. O nouă serie a atelierelor de decorat accesorii și pictat ceramică.

Call to action: Strada Armenească e mai mult decât un festival. Este locul unde ne regăsim în sunet, în culoare, în gesturi simple care apropie oameni și culturi. Din 2013, accesul a fost mereu gratuit – pentru ca oricine să se poată bucura de muzică, meșteșug, povești și apartenență. Tot ce vezi aici se construiește cu grijă, cu respect față de artiști și colaboratori, dar și cu efort constant. Dacă Strada îți aduce bucurie, ajută-ne să o păstrăm vie. Donează atât cât poți, atât cât simți. Fiecare gest contează.  https://www.stradaarmeneasca.ro/sustine 

Intrarea la festival este liberă, iar accesul se realizează în limita capacității. 

Lumea este într-o continuă schimbare, însă omul nu reușește adesea să țină pasul. Transformările tehnologice şi politice schimbă societatea într-un ritm în care mintea individului nu mai ajunge să înțeleagă, să asimileze noile realități. Fundația Calea Victoriei ne propune un curs care se numește "Marea Nepotrivire: Problemele unor minţi paleolitice confruntate cu lumea de azi", curs realizat de antropologul Radu Umbreş.

Transformările tehnologice şi politice au schimbat enorm societatea umană, mai ales în ultimele sute de ani. De la apariţia agriculturii şi a statelor centralizate până la revoluţia industrială şi inventarea calculatoarelor, progresul a fost spectaculos şi în continuă accelerare. Astăzi ne bucurăm de abundenţa hranei şi a bunurilor de larg consum, trăim mai mult şi mai sănătos datorită igienei şi a tratamentelor medicale, şi putem comunica instant cu oameni aflaţi la celălalt capăt al Pământului. Fiecare dintre noi are acces la obiecte şi servicii la care regii sau faraonii nici măcar nu puteau visa. 

Însă transformările imense ale societăţilor umane au produs noi probleme pe măsură ce le-au rezolvat pe cele vechi. Acest curs va discuta despre ipoteza nepotrivirii dintre lumea contemporană şi mintea noastră adaptată la un ecosistem natural şi social radical diferit de prezent. Cursul va aduce în discuţie numeroase forme de nepotrivire, de la preferinţele noastre alimentare sau reproductive la capacităţile noastre de a înţelege economia sau politica. Ne vom uita la mediul nostru înconjurător din care lipsesc multe dintre elementele naturale ale mediului ancestral în timp ce alte elemente apar în forme exagerate sau distorsionate. Cum ne putem ajusta viaţa noastră contemporană pentru a fi mai asemănătoare cu contextul pentru care este adaptată mintea noastră? Pentru raspunsuri si inscrieri la cursul "Marea Nepotrivire: Problemele unor minţi paleolitice confruntate cu lumea de azi", curs realizat de antropologul Radu Umbreş, accesați pagina de internet a Fundației Calea Victoriei.