Cum trăiește Generația Z singurătatea – între prea mult zgomot și prea puțină liniște? Expoziția „Atlasul Singurătății @GenZ”, deschisă între 21 și 30 noiembrie la Casa Ion Mincu (OAR România), str. Pictor Arthur Verona nr. 19 din București, propune o incursiune vizuală și sonoră în acest teritoriu interior, cartografiat prin imagini, voci, ritualuri intime și povești spuse fără mască. Vorbim cu Andrei Dudea, inițiatorul proiectului și Maria Dudea, curatorul expoziției.

Proiectul pleacă de la o întrebare simplă, dar esențială: ce înseamnă singurătatea pentru o generație crescută în lumina ecranelor? Folosind fotografii realizate cu efect de cameră obscură – în care imaginea orașului este proiectată cu susul în jos în interiorul locuinței – expoziția transformă solitudinea într-o metaforă vizuală a raportului fragil dintre individ și oraș. Personajele sunt surprinse în gesturi cotidiene pe care le trăiesc în intimitate: cafeaua băută în tăcere, anime-urile urmărite la ore târzii, scroll-ul compulsiv care ține loc de prezență.

Acest univers vizual este completat de o serie de podcasturi și o instalație sonoră imersivă semnată de Mihai Balabaș, care construiește o hartă auditivă a singurătății: voci suprapuse, respirații, frânturi de conversații și peisaje sonore care deschid ferestre către emoții greu de formulat altfel decât prin vibrația lor. Interviurile realizate de jurnalistul Ionuț Dulămiță, publicate și pe un microsite dedicat găzduit de Scena9, oferă o perspectivă directă, fără artificii, asupra felului în care tinerii simt, recunosc și gestionează singurătatea.

Personajele expunerii vorbesc cu luciditate și vulnerabilitate. Pentru Petrișor Barbu, 22 de ani, singurătatea a devenit un spațiu autosuficient, modelat de maturizări forțate și de credința că munca este singurul teritoriu sigur.

Laura Murariu trăiește „între lumi”, prinsă între dorința de a rămâne și impulsul de a pleca. Într-o generație dominată de opțiuni rapide și informații greu de decantat, ea caută încetinirea și dialogul real.

Pentru Robert Ciobanu, singurătatea este un „bâzâit constant”, o stare invizibilă care persistă chiar și în aglomerație, amplificată de valurile neîntrerupte de informații contradictorii.

Iar Alberto Păduraru, poet și student la jurnalism, asociază singurătatea cu prezentul însuși: cu fragilitatea relațiilor intense care se sting brusc, cu indisponibilitatea emoțională tot mai prezentă la tineri, cu spațiile care cer o reînvățare a intimității.

Expoziția este însoțită de o discuție cu publicul, organizată pe 29 noiembrie, ora 16:00, moderată de Andreea Găzdaru (psihoterapeut) și Mădălina Muscă (sociolog). Dialogul pornește de la observațiile extrase dintr-o amplă cercetare interdisciplinară, care a reunit peste 150 de mărturii ale tinerilor cu vârste între 13 și 28 de ani – interviuri, chestionare și apeluri publice ce conturează un profil emoțional complex al Generației Z.

În spatele proiectului se află o echipă care combină sociologia, psihoterapia, jurnalismul și artele vizuale: • Maria Neneciu – curator, coordonator și autoarea conceptului expozițional

• Andrei Dudea – fotograf și videograf, autorul imaginilor care transformă intimitatea în peisaj • Ionuț Dulămiță – jurnalist și documentarist, realizatorul interviurilor • Mihai Balabaș – sound designer, creatorul universului sonor al expoziției • Andreea Găzdaru – psihoterapeut & Mădălina Muscă – sociolog, autoarele chestionarului și analizelor sociale incluse în proiect

„Atlasul Singurătății @GenZ” propune, în cele din urmă, un alt fel de a privi singurătatea: nu ca pe un defect sau o vină, ci ca pe un spațiu interior ce merită ascultat și înțeles. Publicul este invitat să intre în acest teritoriu, să exploreze, să recunoască și, poate, să regăsească un limbaj comun.

Atlasul Singurătății @GenZ este un proiect derulat de Patrupetrei și cofinanțat de AFCN.

Facebook / Instagram

PATRUPETREI este o companie cu o abordare multidisciplinară, care produce filme documentare, realizează cercetări culturale și dezvoltă programe educaționale. Printre proiectele derulate se numără: co-producție pentru documentarul „Vis.Viață/Imaginary Youth” (2018-2024), regizat de Ruxandra Gubernat; programe de formare și educație artistică prin cultura cinematografică pentru tineri din comunități vulnerabile (2019-2024) - „Focus”, o platformă de ateliere teoretice (de gândire critică) și ateliere practice de realizare a unui film documentar, de unde au rezultat mini-documentare antropologice despre viața din localitate, văzută prin ochii copiilor; „Caiete de Rețete” (2022) - cercetarea și digitalizarea at 60 de caiete de rețete din București, Brașov și din țară, arhivate pe platforma dedicată www.caietederetete.ro, și realizarea a 18 mini-documentare antropologice observaționale; proiecte de cercetare și conștientizare a publicului larg (2024), unul pe tema migrației de la oraș la țară („În căutarea paradisului pierdut”) și altul pe tema infertilității și pierderii de sarcină la femei („Una din trei”).