Ecofrecvența

Dacă te aventurezi la drumeții în parcurile naționale, nu uita să plătești și taxa de acces. Nu toate parcurile naționale din România percep bile de acces, dar unele o fac.

Parcul Național Retezat, de exemplu, cere câțiva lei per persoană, colectați la punctele de intrare sau prin chioșcuri automate. Parcul Național Cheile Bicazului–Hășmaș are și el zone cu plată. Înainte de a porni la drum verifică pe site-ul oficial al fiecărui parc.

Taxele se pot plăti cash la intrare, prin terminal card sau uneori online – nu ocoli plata, căci amenzile pentru acces neautorizat în zone protejate sunt consistente.

Iar banii din bilete merg la administrarea rezervației — o contribuție mică pentru ceva ce merită păstrat.

Dacă te bate gândul să petreci nopți la cort vara asta, e bine să știi că în România, camparea liberă nu este interzisă în mod explicit în afara ariilor protejate, dar în parcurile naționale și naturale există reguli mai stricte. 

În general, poți campa doar în locuri special amenajate, sau cu acordul administratorilor parcului. Camparea în zone de protecție strictă este interzisă cu desăvârșire.

Dincolo de parcuri, respectă câteva principii de bază: nu campa lângă surse de apă – lasă minimum 60–100 m distanță între voi, nu campa pe proprietăți private fără acordul proprietarului și lasă locul exact cum l-ai găsit. Principiul „Leave No Trace" - Nu lăsa urme, în traducere - nu e o recomandare, în multe zone este deja obligație legală.

România are una dintre cele mai mari populații de urși bruni din Europa, deci întâlnirile cu ei în natură sunt posibile. Așa că prevenția e primul pas: fă zgomot pe traseu – vorbește, fluieră, lovește bețele de trekking –, de preferat să nu mergi singur, evită să mănânci pe potecă și nu lăsa resturi de mâncare...

Spray-ul pentru urși este recomandat, așa că ține-l la îndemână, nu în rucsac.

Dacă totuși îl vezi: nu fugi și nu păstra contact vizual direct.

Vorbește calm, ridică-te la vedere (nu te face mic de la început), retrage-te lent lateral.

Dacă ursul dă semne că se apropie, poți lăsa lucruri în urmă – rucsac, mâncare, haine.

Dacă trece la atac, fă-te mic și protejează-ți ceafa. De cele mai multe ori, dacă înțelege că nu ești un pericol, își va vedea de drum. 

Nu uita să anunți Salvamont și autoritățile după orice întâlnire semnificativă la numărul zero-SALVAMONT (0725826668).

Via Transilvanica, traseul care te invită să străbați 1.600 de kilometri din România la pas este deja cunoscut pentru că traversează multiple zone cu turme de oi și câini de stână.

Câinii de pază nu fac diferența între un lup și un drumeț cu rucsac. Dacă vezi o stână în apropiere sau auzi lătrături, caută din priviri ciobanul și strigă după el – prezența lui calmează imediat situația.

În lipsa lui, nu accelera și nu fugi: mișcarea bruscă declanșează instinctul de urmărire. Oprește-te, stai drept și lasă câinii să se apropie și să te miroasă, vorbind calm și ferm. Evită contactul vizual direct și prelungit, căci îl pot percepe ca pe o amenințare.

Dacă devin agresivi cânii, nu întoarce spatele. Pune rucsacul în față ca scut, ridică bețele de trekking și retrage-te lent, cu fața spre ei. Ajută să ai niște resturi de mâncare cu care să-i distragi, dar și un spray cu piper sau un aparat special cu ultra sunete.

La ușă îți bate vara și poate o să cauți mai des refugiul unei păduri de munte. Dacă ești la prima drumeție, nu porni din start spre vârfuri sau creste bătute de vânt. 

Câteva poteci ideale pentru debut sunt Vârful Tâmpa din Brașov, la o oră de urcat din oraș, Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș din Tușnad, un parcurs de 2-3 ore, sau traseul lin dintre lac și tinov, de aproximativ o oră.

Să nu uităm și de Cheile Turzii pe traseul de fund de vale, fără diferențe mari de nivel dar spectaculos; dar nici de masivul Ciucaș ca întreg, gata de primit începători.

Cu alte cuvinte, alege trasee mai scurte de 4–5 ore dus-întors și fără porțiuni tehnice.

Verifică mereu pe Munții Noștri sau Salvamont.org condițiile și gradul de dificultate și nu uita că un traseu ușor cu priveliști frumoase este infinit mai valoros decât unul dificil pentru care nu ești pregătit.

Bucureștiul este unul dintre puținele mari orașe europene care are un râu ce traversează aproape tot
orașul… și totuși, foarte mulți dintre noi aproape că nu îl mai vedem... Invitatul emisiunii de azi este Teodor Frolu, co-fondator al Asociației „Ivan Patzaichin” și inițiator al proiectelor Dâmbovița Smart și Dâmbovița Apă Dulce

Detalii aici: Dâmbovița Smart; Dâmbovița Apă Dulce

În România, lupta împotriva risipei alimentare capătă tot mai mult contur prin activitatea rețelei naționale de Bănci pentru Alimente, care recuperează surplusul de produse bune pentru consum și îl redirecționează către persoane vulnerabile. 

Într-o țară în care milioane de oameni trăiesc în risc de sărăcie, iar tone de mâncare sunt aruncate zilnic, acest sistem creează o punte concretă între risipă și nevoie, transformând surplusul în sprijin real pentru comunități.

Te poți implica și tu: urmărește banca din orașul tău – poate fi București, Cluj, Brașov sau Timișoara, printre altele – și fii pe fază la următoarele colecte de alimente din marile hipermarketuri.

De obicei se întâmplă în preajma sărbătorilor importante, iar în acele perioade, voluntarii băncilor vor fi prezenți chiar la ieșirea din magazine, ca tu să poți dona pe loc câteva produse neperisabile. 

Provocarea de a găti doar cu ingredientele disponibile poate deveni un exercițiu util și chiar plăcut. În loc să mergi direct la cumpărături, încearcă să creezi o masă pornind de la ceea ce ai deja.

Poți merge mai departe și să declari luna mâncatului din cămară – provocare care funcționează după sărbători sau la început de an. Asta nu înseamnă că nu cumperi nimic, ci că acele cumpărături de bază precum pâinea, spre exemplu, le faci în jurul a ce ai deja.

Abordarea asta te va ajuta să valorifici fiecare ingredient. Poți combina, astfel, resturi de legume, cereale și conserve pentru a obține mese echilibrate, reducând în același timp risipa.

 

O reorganizare periodică a frigiderului te poate ajuta să ai o imagine clară asupra alimentelor disponibile. Vizibilitatea este esențială pentru a preveni risipa.

Fă-ți un obicei din a rearanja produsele o dată pe săptămână, aducând în față alimentele care trebuie consumate mai repede. 

Curățarea regulată a rafturilor nu va contribui doar la igiena generală a bucătăriei tale, ci și la o mai bună gestionare a stocurilor alimentare.

Alimentele considerate „vechi” nu sunt întotdeauna de aruncat. De multe ori, ele pot fi refolosite în moduri simple și eficiente.

Pâinea uscată, de exemplu, poate fi transformată în crutoane pentru supe sau salate, ori folosită în preparate precum budinci sau chifteluțe.

Fructele foarte coapte pot deveni smoothie-uri sau checuri, iar multe mâncăruri tip tocane de legume pot deveni rapid sosuri sau supe creme.

Cheia este să-ți dai seama din timp că n-o să mai mănânci dintr-un anume fel de mâncare și să-ți lași creativitatea să-și facă treaba – în funcție de ce alte atuuri mai ai prin cămară.