Istoria României

În acest episod, vorbesc despre eforturile lui Petru Rareș de a recupera tronul Moldovei și de a se răzbuna pe boierii trădători. Un episod în care totul e transparent, de la structura poveștii și până la regulile de suspans. De asemenea, ne lovim de câteva realități triste...

Support the show

În acest episod, facem cunoștiință cu urmașii lui Ștefan cel Mare. Mai întâi cu Bogdan cel Orb, care e "fiert" pe căsătoria cu sora regelui Poloniei. Vorbesc și despre tensiunile și împăcările dintre Moldova și Țara Românească, despre invaziile tătarilor și despre închinarea țării către turci. Ștefăniță are o domnie scurtă, agitată și sângeroasă, dar îi urmează Petru Rareș. Fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare, el își arată iscusința, dar e trădat în cea mai grea încercare.

Support the show

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea familiei Báthory în Transilvania și despre cei mai importanți membri ai ei. O serie de principi transilvani capabili, norocoși și determinați, care se încheie însă cu Sigismund Báthory. Nu departe de caricatura sa din filmul "Mihai Viteazul", Sigismund provoacă multă instabilitate și complică relația fragilă dintre marile puteri. Și, nu în ultimul rând, vorbesc despre planul dacic, o găselniță ambițioasă a Habsburgilor de a crea un stat-tampon spre Imperiul Otoman. Cum? Printr-o alianță a Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei.

Support the show

În acest episod, vorbesc despre Răscoala lui Gheorghe Doja și despre cel mai important precursor al ei, Răscoala de la Bobâlna. Devastată de această răscoală, Ungaria e prinsă pe picior greșit de către otomani, fiind învinsă în Bătălia de la Mohács din 1526. Transilvania intră astfel într-o altfel de administrație, iar echilibrul forțelor din Europa se clatină.

Support the show

O colecție de răspunsuri și precizări cu privire la Evul Mediu.

Support the show

În cele ce urmează vorbesc despre Matyas, unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. Românii îl numesc Matei Corvin, și e fiul unui alt mare om de etnie "scandaloasă", anume Iancu de Hunedoara. Vă amintesc povestea ascensiunii la tron a lui Matei, primele lui acte îndrăznețe și orientarea sa spre vestul Europei. Vedem de ce nu s-a implicat prea tare în lupta anti-otomană și cum a devenit un patron al Renașterii. Vorbesc și despre Bibliotheca Corviniana, opera sa neprețuită. În final, vă explic de ce am ales să consider această perioadă sfârșitul evului mediu în țările române.

Support the show

În acest episod, Ștefan cel Mare rămâne din nou singur împotriva turcilor. După cucerirea otomană a cetăților Chilia și Cetatea Albă, o perioadă de pace îl determină pe Ștefan să se ocupe de politica internă. Aici vorbesc și despre schimbările sociale, și despre mănăstirile ctitorite, despre arta pe care a suținut-o și despre femeile pe care le-a iubit. Schimbările politice îl aduc pe domnul moldovean față în față cu un nou/vechi inamic, polonezii, pe care îi învinge într-o bătălie uluitoare la Codrii Cosminului. Cum au decurs ultimele lupte împotriva turcilor și cum a murit, într-un final, Ștefan cel Mare după 47 de ani de domnie? Le aflați pe toate în acest episod.

Support the show

În acest episod, vorbesc despre transformarea lui Ștefan cel Mare din torționar sâcâitor, în geniu militar și atlet al lui Hristos. Tacticile sale de ambuscadă sunt savuroase, reușind uneori cu o mână de tobe să bage în ceață întreaga armată otomană. La propriu... și la figurat. Înspre sfârșitul episodului, abordez elefantul din cameră. Au fost românii pavăza creștinătății*?

* un răspuns sponsorizat de "Părerism Românesc"

Support the show

În acest episod vorbesc despre consolidarea puterii lui Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei, despre marea personalitate a lui Ștefan și despre primele lui campanii militare. Veți urmări bătălia de la Baia (împotriva lui Matei Corvin), bătălia de la Lipnic și câteva comploturi savuroase ale boierilor, din care Ștefan iese mereu învingător. Dar toate acestea își pun amprenta asupra lui Ștefan, a cărui caracter ia o turnură întunecată...

Support the show

În acest episod, vorbesc despre schimbarea haotică a domnilor Țării Românești, până la 1508. Începem cu Radu cel Frumos, întrerupt continuu de Basarab Laiotă, omul de încredere al lui Ștefan cel Mare. Dar Basarab trădează, iar Ștefan e din nou nevoit să intervină. Mai apare un (alt) Basarab, mai revine Țepeș pentru câteva luni, dar nimic nu pare să se stabilizeze. Domnia scurtă a lui Vlad Călugărul nu aduce nici ea prea multe lucruri bune. Cu excepția unuia singur: un fiu pe nume Radu.

Support the show