Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

România continuă să aibă un reprezentant de top în mountain bike-ul internațional. Revenit în competiții în acest an după suspendarea de 17 luni primită pentru trei omisiuni de raportare a localizării, Vlad Dascălu a câștigat Triada MTB la Cheile Grădiștei. Victoria sa a reaprins mountain bike-ul românesc.

La Cheile Grădiștei, în decorul spectaculos al munților, pe unul dintre cele mai tehnice trasee de cross-country olimpic din Europa de Est, românul Vlad Dascălu a demonstrat încă o dată de ce rămâne unul dintre cele mai importante nume ale MTB-ului european. Sportivul legitimat la Trek-Unbroken XC a câștigat etapa UCI Mountain Bike Continental Series – Triada MTB Cheile Grădiștei, impunându-se autoritar în cursa de elită masculină.

Startul competiției a adunat la linia de plecare 150 de rideri din 15 țări, atrași de punctele UCI puse în joc și de reputația traseului de la Cheile Grădiștei, unul dintre cele mai profesioniste din Europa. În fața unui public numeros, Dascălu a abordat cursa cu experiența acumulată în Cupele Mondiale și în marile competiții internaționale.

Vlad este unul dintre cei mai valoroși rideri din elita internațională. Victoria de la Cheile Grădiștei nu reprezintă o surpriză pentru cei care urmăresc fenomenul MTB.

Născut la Fălticeni și format în mare parte în Spania, Vlad Dascălu a devenit campion mondial U23 în 2019 și campion european la cross-country olimpic în 2023, rezultate care l-au consacrat în elita mondială a disciplinei.

De-a lungul carierei, sportivul român a obținut victorii și podiumuri în etape de Cupă Mondială, inclusiv succesul istoric de la Nové Město în categoria U23 și clasări remarcabile în competițiile de elită.

Pe parcursul celor peste 70 de minute de efort, românul și-a construit treptat avantajul, reușind să se desprindă de principalii urmăritori. La final, a trecut linia de sosire după 1 oră, 13 minute și 51 de secunde, fiind urmat de ucraineanul Oleksandr Hudyma și de argentinianul Agustin Duran. Duelul pentru primul loc cu Hudyma a fost decis pe finalul cursei: ucraineanul a făcut pană și Dascălu nu a ratat ocazia de a obține victoria.

Ajuns la 28 de ani Dascălu a revenit în competiții în acest an după suspendarea de 17 luni primită pentru trei omisiuni de raportare a localizării

“Trec anii și la mine…toți ne maturizăm”

Acum pentru că s-a maturizat așa cum spune, Vlad vrea să adune cât mai multe puncte în astfel de curse și să se califice la Jocurile de la Los Angeles

Triada MTB, o competiție de referință

Seria Triada MTB a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai importante proiecte de mountain bike din România, reunind atât sportivi profesioniști, cât și amatori. Organizatorii au reușit să transforme etapele de la Avrig, Păltiniș și Cheile Grădiștei în repere ale calendarului național și internațional.

Etapa inclusă în circuitul UCI Continental Series oferă puncte importante pentru clasamentele internaționale și atrage concurenți din întreaga Europă, contribuind la creșterea nivelului competițional al MTB-ului românesc.

Un semnal puternic pentru ciclismul românesc

Succesul lui Vlad Dascălu la Cheile Grădiștei are o semnificație care depășește simpla victorie într-o cursă. Pentru mountain bike-ul românesc, el rămâne simbolul unei generații care a demonstrat că sportivii din România pot concura de la egal la egal cu cei mai buni rideri ai lumii.

Și alți români au urcat pe podium la Cheile Grădiștei. La juniori riderii autohtoni au ocupat primele trei locuri cu Mihai Brânză câștigător, iar la U23, Victor Aron a luat argintul.

Victoria clară a formațiunii premierului Nikol Pașinian în fața oligarhului ruso-armean Samvel Karapetian, în alegerile din Armenia, este o veste bună pentru Uniunea Europeană: încă o națiune întoarce spatele Rusiei și vede în Europa garanția stabilității și dezvoltării.

Scrutinul din Armenia a fost un adevărat referendum pentru orientarea țării: spre Europa sau în continuare alături de Rusia.

Tabăra pro-europeană a câștigat clar, consfințind încă o înfrângere la urne a Rusiei, după Ungaria și, mai devreme, Republica Moldova sau România.

O tendință, așadar, în care s-a încadrat și micuța Armenie.

Unul dintre motive ține, desigur, de conflictul prelungit cu Azerbaidjanul legat de regiunea Nagorno-Karabah.

Citeste siAlegerile din Armenia s-au desfășurat după modelul celor din Republica Moldova - Rezultatele contestate la Moscova

Armenia se baza pe susținerea Rusiei, care însă nu a mișcat un deget atunci când Azerbaidjanul, susținut de Turcia, a preluat regiunea, în 2023, alungându-i pe etnicii armeni.

O umilință pentru Armenia și o conștientizare a unei realități: Moscova nu este aliatul pe care să te poți baza.

Aceste alegeri au fost marcate de imixtiunea Rusiei și de presiunile exercitate de Kremlin.

La sfârșitul lunii mai, Vladimir Putin cerea Armeniei să organizeze un referendum „cât mai curând posibil” privind aderarea la UE sau rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

Liderul de la Kremlin a amenințat că Armenia va pierde avantajele sale economice în relația cu Rusia în caz că ar iniția legături mai strânse cu Occidentul .

Și, pentru ca armenii să înțeleagă că Moscova nu glumește, rușii au interzis importurile de flori, apă minerală, coniac, legume și fructe proaspete din Armenia.

De această dată, administrația americană s-a situat de partea formațiunii pro-europene conduse de Nikol Pașinian și nu de partea pro-rusă, cum a fost cazul în Ungaria.

Nu același lucru se poate spune despre exponenți ai MAGA.

Citeste siRusia denunţă "ingerinţele din scrutinul din Armenia". UE, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron îl felicită pe Nikol Paşinian

Potrivit unei ample analize a publicației Context.ro, unul dintre promotorii tezei potrivit căreia biserica ortodoxă din Ucraina este sub atac, americanul Brian Brown, un reprezentant al mișcării Make Europe Great Again (MAGA), s-a implicat de partea partidei pro-ruse. Brown s-a afirmat în ultimii doi ani drept unul dintre susținătorii și promotorii lui George Simion.

Potrivit analizei, implicarea Rusiei a cuprins operațiuni de hacking, achiziționarea de interacțiuni false, mesaje plătite netransparente sau promovare prin influenceri, crearea și utilizarea de conturi și comportamente inautentice.

Cu o zi înainte de alegeri, autoritățile armene au anunțat arestarea a peste 40 de persoane sub suspiciunea de cumpărare de voturi într-o schemă la scară largă care ar fi implicat Armenia Puternică, formațiunea oligarhului pro-rus Samvel Karapetian.

Dar presiunile din partea Rusiei nu au înfrânt voința armenilor de a se îndrepta către Uniunea Europeană, pe care o văd ca pe o garanție a stabilității și dezvoltării.

Kremlinul își vede astfel din nou subțiată influența în regiunea fostei URSS, pe care se obișnuise să o considere drept terenul său de joacă. Agresivitatea regimului Putin nu a făcut decât să îndepărteze națiunile învecinate. Iar politica fricii s-a dovedit falimentară.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Eugen Tomac s-a lovit de un zid de scepticism în discuțiile cu PNL, PSD și USR. Ce le-a promis partidelor pentru a le convinge să voteze un guvern tehnocrat (Libertatea) - Cei trei oameni plasați de PSD în ministere-cheie din guvernul Tomac (G4Media) - Se pregătesc avocaţii: băncile resping categoric amenzile Consiliului Concurenţei în cazul ROBOR şi mută disputa în justiţie (Ziarul Financiar) - Spectaculoasa mega-anchetă de duminică după-amiaza (CursDeGuvernare)

Luni, 8 iunie 2026, premierul desemnat Eugen Tomac a deschis negocierile politice pentru formarea unei majorități parlamentare, însă s-a lovit de un zid de scepticism și a rămas fără garanții ferme de susținere din partea principalelor partide, observă Libertatea.

În ciuda reținerilor exprimate de liderii politici, Tomac și-a menținut neschimbat planul economic, promițând prudență bugetară, zero taxe și impozite noi pentru anul 2026 și atragerea integrală a fondurilor europene din PNRR, avansând totodată propunerea unui post de vicepremier dedicat digitalizării.

Președintele PNL Ilie Bolojan a avertizat că un executiv fără o susținere politică explicită nu are valoare pentru România și nu va putea finaliza reformele necesare, urmând ca liberalii să decidă prin vot, la mijlocul săptămânii, dacă îi acordă sau nu încrederea lui Eugen Tomac. 

Președintele USR Dominic Fritz a exprimat rezerve puternice, arătând că un guvern tehnocrat dependent de girul PSD ar fi prea slab pentru a face reforme, și a subliniat că partidul său va stabili poziția finală după consultări interne, adăugând că o susținere corectă ar presupune o reprezentare politică a USR în cabinet. 

Liderul PSD Sorin Grindeanu a condiționat sprijinul de includerea propriilor propuneri de reformă în noul program de guvernare și a criticat dur abordarea liberalilor, declarând că trebuie depășită „logica de guvernare a lui Bolojan” și că nu se poate face opoziție și guvernare în același timp.

Premierul desemnat Eugen Tomac e în plin proces de definitivare a portofoliilor, dar PSD și-a plasat deja trei oameni apropiați în ministere-cheie precum Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura, potrivit surselor G4Media. Cele trei ministere sunt importante pentru PSD atât datorită bugetelor mari, cât și capacității de a alimenta primarii și firmele apropiate cu contracte.

La Ministerul Agriculturii, PSD l-a promovat pe Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) din București.

La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, PSD l-a promovat pe Vladimir Ionaș, director al institutului sociologic Avangarde. Vladimir Ionaș este sociolog și nu are experiență administrativă sau ministerială, cu excepția unui mandat de consilier al lui Sorin Grindeanu când acesta a fost premier, în 2017.

La Ministerul Transporturilor, PSD l-a propus pe Ionuț Laurențiu Mașala (49 de ani), director economic la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) încă din anul 2009.

Nicușor Dan crede că poate pune capăt crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR și a dat jos executivul condus de Ilie Bolojan, dar rezolvarea pe care o propune încalcă regulile democratice: Prin definiție, democrația e un sistem care aduce în fruntea instituțiilor politice lideri care au fost validați prin alegeri. Nu e cazul lui Tomac, pe care Nicușor Dan îl împinge în față subliniind „independența” sa față de „partidele parlamentare”. 

Președintele Nicușor Dan nu a vrut să forțeze PSD să ia guvernarea, tocmai pentru a evita o susținere din partea AUR sau, chiar mai mult, o implicare a radicalilor în executiv, iar liberalii au refuzat orice combinație cu PSD pentru refacerea guvernului, jigniți de aruncarea lui Bolojan peste bord.

Soluția nedemocratică propusă de Nicușor Dan cu Tomac premier e o încercare de evitare a alegerilor anticipate. În același timp, un guvern tehnocrat în spatele căruia se joacă partidele, fără să-și asume consecințele, ar putea fi mai rău decât alegerile înainte de termen.

Oricare ar fi aranjamentele, marele câștigător al crizei rămâne AUR, notează jurnalista DW Sabina Fati.

Reacţiile băncilor nu au întârziat să apară după ce Consiliul Concurenţei a anunţat amenzi record de 3,73 mld. lei (710 mil. euro) în urma investigaţiei privind ROBOR. Cele mai mari bănci din România, vizate de sancţiunile autorităţii de concurenţă în acest dosar, au reacţionat rapid, susţinând că ele au avut o conduită conformă cu cadrul legal aplicabil, că sunt nevinovate şi că decizia Consiliului Concurenţei este injustă, fără o bază reală, nefundamentată, bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piaţă.

Dincolo de implicaţiile financiare legate de plata amenzilor record, băncile se declară determinate să îşi apere şi reputaţia, atrage atenția Ziarul Financiar.

Jurnalistul Cristian Grosu, redactor șef CursDeGuvernare, consideră că marea problemă NU e cea tehnică – pe care o va stabili Justiția indiferent dacă de partea băncilor sau de partea Consiliiului Concurenței.

Problema cea mare e că, o chestiunea cu o asemenea miză – atât financiară, cât mai ales de încredere – a fost instrumentalizată într-o manieră șocant de dubioasă din absolut toate punctele de vedere

Cea mai mare ”captură” din istoria Consiliului Consurenței nu a fost prezentată profesionist, cu eventual cu o conferință de presă, însoțită de rigoarea responsabilității pe care o presupune cea mai mare anchetă privind sistemul bancar din România și cu precizia unui raport la care s-a lucrat 4 ani.

A fost scursă cu date imprecise cu vreo două zile înainte ”pe surse”, ca apoi să detoneze duminică, cu datele oficiale, confirmate seara la televizor de președintele Consiliului, vorbind aproape între cei câțiva comentatori care dezbăteau negocierile pe unul din cele mai dubioase maniere de-a desemna un premier politic din afara partidelor care au câștigat alegerile: numai bună de negocierile de luni, numai bună de criză, numai bună de criză politică, numai bună de inflație, numai bună de preluare a scenei politice, numai bună de orice.

Presa internațională analizează rezultatele întâlnirii de duminică seara dintre liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Summitul de la Londra s-a încheiat cu o puternică declarație de susținere a Ucrainei.

”Europenii i-au impus lui Putin cinci condiții”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. ”Roman Abramovici ar putea juca un rol”.

Într-un interviu acordat Sky News, Zelenski a clarificat că întâlnirea sa cu miliardarul rus, fost patron al clubului de fotbal Chelsea „nu a fost un secret”, deși Abramovici a cerut inițial ca rolul său de mediere să rămână complet discret.

Potrivit lui Zelenski, miliardarul a călătorit în capitala Ucrainei pentru a evalua ce ar fi gata să facă Kievul pentru a iniția discuții de pace.

Le Figaro informează că, potrivit aliaților europeni ai Ucrainei, linia actuală de contact trebuie să servească drept punct de plecare pentru negocieri. ”Frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, au subliniat cei patru lideri.

După cum transmite BBC, ”cele cinci condiții includ oprirea luptelor, începerea negocierilor de la poziția actuală pe teren, precum și garanții de securitate „robuste” pentru Ucraina.

Liderii au reiterat necesitatea ca SUA să facă parte din proces, într-un moment în care atenția președintelui american Donald Trump s-a îndreptat către războiul cu Iranul”.

Pentru ziarul spaniol El Mundo, ”declarația constituie o respingere directă a planului de pace lansat de Statele Unite în noiembrie, care implica faptul că Ucraina ar trebui să cedeze mai mult teritoriu decât a pierdut în fața Rusiei.

Punctul cheie acum este că Ucraina are inițiativa militară și chiar își recapătă teritoriul ocupat de Rusia. Acest lucru oferă Kievului mult mai mult spațiu de manevră.

Peste o săptămână are loc summitul G-7 de la Evian (Franța); peste o lună, summitul NATO de la Ankara; și peste cinci săptămâni, summitul Coaliției de Voință, la Paris. Prin urmare, următoarea lună și jumătate ar putea fi decisivă pentru rezolvarea războiului”.

Citeste siZelenski și liderii UK, Franței și Germaniei enunță condițiile păcii cu Rusia

”Ce s-a realizat?” – întreabă Kyiv Post.

”Comentatorii văd Ucraina câștigând influență strategică din cauza eșecurilor militare rusești, în timp ce Europa consideră din ce în ce mai mult Kievul un partener de securitate vital.

Atacul blitz al lui Zelenski asupra Sankt Petersburgului, care a coincis cu «Davos-ul rusesc», arată că Putin nu este capabil nici măcar să-și apere propriul oraș. Drept urmare, situația s-a schimbat și, pentru prima dată, Zelenski pare să aibă avantajul strategic.”

The Independent notează în acest context că ”europenii au multe de învățat de la Ucraina, iar relația militară este acum o stradă cu două sensuri.

Acum puțin peste un an, dl Zelenski stătea în Biroul Oval, fiind hărțuit de președintele Trump, care-i spunea că nu are cărțile necesare și că „se joacă cu al Treilea Război Mondial”.

Ei bine, se pare că Ucraina are niște cărți extrem de utile, iar America este cea care a cochetat cu războiul mondial, nereușind să supună Iranul”.

„Observatorul inegalităților” este o asociație care studiază societatea franceză și care a avut ideea de a face o analiză a bogăției. Dacă despre pragul de sărăcie există destul de multe date la nivel european și pentru fiecare stat membru, despre bogăția „comună” nu sunt informații suficiente. De aceea, asociația realizat o analiză cu titlul „Raport despre bogații din Franța”.

Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra veniturilor și cheltuielilor celor bogați. În Franța, sunt 4,8 milioane de persoane bogate, ceea ce înseamnă 7,5% din populație. Ele câștigă cel puțin la nivelul pragului de bogăție care este calculat astfel: 4.300 de euro pe lună, pentru o persoană singură; 6.500 de euro, pentru o familie și 10.700 de euro pentru o familie cu doi copii.

Bineînțeles, acesta doar un prag, dar există și oameni care câștigă peste nivelul calculat. De exemplu, 1% din francezi câștigă 7.500 de euro net pe lună, adică după plata impozitelor și contribuțiilor. Cei mai mulți dintre managerii companiilor care fac parte din indicele bursei de la Paris sunt în situația în care câștigă mult peste pragul de bogăție.

Studiul dă exemplul unui CEO al unei companii care produce ochelari, listată pe Bursa de la Paris, care a câștigat 23 milioane de euro, adică echivalentul a cât câștigă 1.400 de persoane plătite un an de zile cu salariul minim pe economie.

Totodată, 5% din salariații bine plătiți, adică aproape un milion de persoane au un venit salarial net de 5.600 de euro pe lună, iar 1% din cei bogați au venituri nete lunare de 7.500 de euro.

Cine sunt cei bogați? 87% dintre ei sunt manageri de top ai companiilor. Sunt ingineri, directori ai companiilor publice sau private, cei care au profesii liberale, precum medicina sau avocatura. Cu alte cuvinte, nu doar fotbaliștii sau sportivii de top intră în categoria francezilor bogați, ci și managerii sau cei care practică profesii liberale. Din totalul celor bogați, 7 din 10 sunt bărbați și 3 din 10 sunt femei.

De asemenea, aproape trei sferturi dintre cei care depășesc pragul veniturilor care îi califică drept bogați au vârste mai mari de 45 de ani, iar 35% sunt din regiunea pariziană.

În continuare studiul se întreabă: cum trăiesc bogații? Primul lucru pe care îl remarcă analiza este că aceștia economisesc aproximativ o treime din veniturile pe care le obțin și în felul acesta reușesc să acumuleze un patrimoniu semnificativ. 90% sunt proprietari ai locuinței în care domiciliază, iar două treimi dintre ei au și o proprietate secundară sau alte active imobiliare pe care le închiriază.

O persoană bogată locuiește într-un apartament confortabil care are o suprafață mai mare cu 45% decât minimul necesar pentru o persoană sau pentru o familie. În Paris, de exemplu, unde locuințele sunt scumpe, suprafața excedentară este cu 30%.

Apoi, 40% dintre cei bogați fac apel la serviciul la domiciliu în ceea ce privește menajul casei și merg de câteva ori pe an în vacanțe. În plus, veniturile din plasamentele financiare au crescut în cazul a 0,1% dintre bogați de patru ori în perioada 2003-2022. În total, în ultimele două decenii, 500 cele mai mari averi au crescut de 6,6 ori.

În materie de patrimoniu, studiul stabilește că o valoare medie este de aproximativ 200.000 de euro, iar pragul de bogăție este cotat la 800.000 de euro. De asemenea, 27% dintre bogați își cumpără mașini noi .

Autorii raportului declară că obiectivul unor studii de acest fel (care se află la ediția a patra) este să arate inegalitățile care există în economia și societatea franceze. Și de asemenea să influențeze aplicarea unui sistem de taxare mai drastic pentru bogați. Ceea ce se întâmplă deja în Franța.

Un guvern fără susținere politică explicită nu poate duce la capăt reformele de care are nevoie România. Miercuri sau joi convocăm conducerea PNL pentru o decizie privind poziționarea.A fost raspunsul lui Ilie Bolojan, primul care a intrat la consultari cu premierul desemnat Eugen Tomac. Greu vad o susținere USR pentru guvernul Tomac, a fost si reactia lui Dominic Fritz. Acum la consultari sunt cei din PSD. 

Șeful autorității de concurență a explicat că problema identificată de anchetă este legată de schimbul de informații și colaborarea excesivă dintre instituții concurente. Va explicam mai tarziu.

Scrutinul a fost considerat un test pentru eforturile acestuia de a aprofunda relaţiile cu Occidentul şi de a încheia un acord de pace cu Azerbaidjanul, după ani de conflict şi turbulenţe politice.

Asociația Ateliere Fără Frontiere a pus pe picioare acum mai bine de zece ani o fermă bio în Ciocănari, Dâmbovița. Acolo lucrează persoane marginalizate din mediul rural. Cum funcționează ferma bio, ce înseamnă de fapt o fermă bio și cine sunt clienții? Plus: un proiect de reducere a risipei alimentare și un program de educație de mediu. Invitată la Planeta Verde este directoarea generală a asociației, Cristina Bîcîilă.

Ferma bio pusă la punct de asociația Ateliere Fără Frontiere are nu doar o componentă eco, ci și una socială foarte importantă. Acolo lucrează persoane provenite din medii defavorizate, care altfel ar avea șanse mici să fie angajate pe piața muncii. Ele sunt plătite și primesc chiar și bonuri de masă, explică la RFI directoarea generală a asociației, Cristina Bîcîilă.

Asociația Ateliere Fără Frontiere desfășoară și proiecte ce intră în sfera economiei circulare. Practic, ONG-ul colectează deșeuri electrice și electronice, le recondiționează, după care le oferă o nouă viață, donându-le unor școli din mediul rural.

Asociația Ateliere Fără Frontiere are și un proiect de educație de mediu, ”Green Challenge”, prin care implică școlile într-o competiție de colectare a deșeurilor electrice.

Jurnal de știri

Unul dintre marile nume ale fotografiei naturaliste contemporane, francezul Vincent Munier, a fost prezent la Brasov, la cea de-a patra editie a Lynx Festival, unde a fost proiectat cel mai recent film al sau, Cantecul Padurii, castigator a doua premii Cesar in 2026.