Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Numele Popovici este pe buzele tuturor românilor de câțiva ani datorită performanțelor lui David, campionul nostru olimpic, mondial și european la natație, dar ne putem mândri și cu un al doilea nume Popovici. Este vorba de Constantin, românul care a fost ales săptămâna trecută cel mai bun săritor de la mare înălțime din Europa în 2025, în ancheta European Aquatics.

Popovici a descoperit highdiving-ul în perioada în care a lucrat la Las Vegas la Cirque du Soleil.

Născut acum 37 de ani la București, Constantin Popovici este considerat unul dintre cei mai buni săritori în apă din lume specializat în săriturile de pe platforme de la 27 de metri, sau high diving cum se spune în engleză.

Constantin are un palmares impresionant. Aur la campionatele europene de la Roma în 2022, aur la mondialele de la Fukuoka în 2023, bronz tot la mondiale anul trecut și argint tot în 2025 la  Aquatics High Diving World Cup 2025, în Sardinia. Are și o participare le Jocurile Olimpice de la Beijing, dar acolo a sărit de la 10 metri.

La concursul de anul acesta din Italia, Popovici a demonstrat de ce este unul dintre cei mai mari sportivi ai lumii. A efectuat cea mai dificilă săritură din concurs – stând pe mâini, trei salturi şi jumătate înapoi, echer – cu un coeficient impresionant de dificultate: 6! O dovadă de curaj, forţă şi perfecţiune tehnică.

Alături de el, colegul Cătălin Preda a încheiat pe un onorabil loc 6, confirmând valoarea extraordinară a şcolii româneşti de high diving şi spiritul de echipă al tricolorilor.

În condițiile în care în România nu există decât un singur bazin de sărituri cu o platformă la 10 metri, cel de la Bacău, iar platforme exterioare de 27 de metri de unde să te poți arunca nu există, performanțele lui Constantin par de domeniul fantasticului. El a explicat că pasiunea pentru high diving i-a venit într-o perioadă a vieții sale când lucra pe un vas de croazieră.

De la vasul pe croazieră, unde a facut primii pași în high diving, Constantin a ajuns să lucreze un an și jumătate în Las Vegas la Cirque du Soleil, după care s-a dedicat în exclusivitate sportului extrem care are multe elemente din gimnastică.

Neavând infrastructura necesară în România, Popovici a plecat în Austria unde se antrenează vara. În restul anului românul se pregătește în Florida sau în alte locuri exotice.

Diferența între sărituri în apă, sport care există și la Jocurile Olimpice și hidiving este înălțimea platformei. La sportul olimpic platformele sunt de 3, sau 10 metri în timp ce la high diving intrarea în apă se face de la 27 de metri.

O altă diferență este aceea că la sărituri normale se intră cu capul în apă iar la high diving cu picioarele. Chiar și așa high diving-ul este extrem de periculos. Impactul cu apa se face la viteza de 90 de km la oră, iar Constantin a suferit acum 4 ani un accident foarte grav: un pneumotorax de pe urma căruia și-a revenit foarte greu.

Constantin s-a încăpățânat și nu a renunțat, chiar dacă între timp și-a mai rupt și tibia și peroneul când a atins la aterizare fundul bazinului. Acum el speră ca hidiving-ul, sport în care a inventat 3 sărituri, să devină unul olimpic la Brisbane în 2032 și știe ce va face după ce va agăța slipul în cui. Va deschide un club pentru a șlefui talentele în sportul care l-a consacrat...

Presa internațională este cu ochii pe Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina. Huiduielile adresate vicepreședintelui american JD Vance la festivitatea de deschidere și sabotajele de pe căile ferate italiene sunt principalele teme abordate de comentatori.

People amintește că  protestele internaționale au urmat uciderii prin împușcare a cetățenilor americani Alex Pretti și Renee Good, în Minneapolis.

The New York Post notează că ”relația dintre SUA și țările europene a fost tensionată sub a doua administrație Trump, inclusiv din cauza insistenței președintelui de a achiziționa Groenlanda.

Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, nu a contribuit la atenuarea tensiunilor atunci când a declarat, la începutul acestei luni, că nu dorește ca membri ai ICE să fie prezenți în oraș pentru a asigura securitatea Jocurilor Olimpice”.

Citeste siAgenţi ICE, controversata poliţie americană a imigraţiei, prezenţi la JO de iarnă de la Milano-Cortina?

”Atmosfera a contrastat cu primirea în mare parte caldă de care a beneficiat echipa olimpică a SUA, în ciuda temerilor CIO că și aceasta ar putea fi huiduită”, transmite Huffington Post.

În contextul tensiunilor politice continue, Vance a reiterat că este „mândru” de modul în care administrația Trump a condus represiunea imigrației în curs de desfășurare în Minneapolis.

Le Monde analizează modul de organizare al acestei ediții: 

”Aceste Jocuri Olimpice de iarnă din Italia sunt caracterizate de un format dispersat, cu locații uneori la sute de kilometri distanță.

Ideea este de a ne baza cât mai mult posibil pe infrastructura existentă pentru a reduce costurile și impactul asupra mediului.

Cu toate acestea, dezavantajul acestei abordări, adoptată și pentru următoarea ediție, care va avea loc în Alpii francezi în 2030, este cel al creșterii numărului de călătorii pentru spectatori, sportivi și personal acreditat pentru a conecta diferitele evenimente. Acest lucru nu are sens din punct de vedere ecologic”.

Iar presa italiană vorbește despre sabotajele de pe căile ferate care au afectat primele zile ale Jocurilor.

Conform sitului de știri Il Post, sâmbătă au fost raportate trei incidente, descrise drept „acte de sabotaj” de căile ferate italiene.

„Cablurile electrice folosite pentru semnalizarea vitezei trenurilor au fost avariate de un incendiu pe linia dintre Bologna și Veneția. Un mic incendiu a izbucnit într-o substație electrică din apropierea gării Pesaro, iar o bombă artizanală a fost găsită între Bologna și Padova”.

Corriere della Sera notează că sabotajele seamănă cu raidurile anarhiste franceze.

”Nimeni nu a revendicat încă responsabilitatea, dar teoria extremei stângi nu a fost exclusă, cu implicarea mișcărilor anarhiste, la fel cum s-a întâmplat în Franța.

Poliția feroviară, împreună cu Unitatea de Operațiuni Speciale, coordonată de Ministerul de Interne și serviciile de securitate, investighează aceste ipoteze, în timp ce nivelul de vigilență, care era deja la maxim de ceva vreme, a fost sporit în continuare”.

Lungul drum spre anticipate. De ce PSD și AUR readuc această temă în discuție (Adevărul) - Cristian Pîrvulescu: Nicușor Dan, un președinte fără partid, încercând să dialogheze cu o societate ostilă (SpotMedia) - Șefia marilor parchete: Ultima zi când procurorii își mai pot depune candidatura. „Este o liniște totală (HotNews) - Nu mai cumpărăm pâine, lapte sau pizza, ci acţiuni la Bursă: în timp ce economia, vânzările şi consumul au cel mai prost început de an din ultimul deceniu, Bursa are cel mai bun început de an din ultimii 14 ani, românii ajungând să stea la coadă să cumpere acţiuni (Ziarul Financiar)

AUR și PACE au depus moțiuni simple la adresa miniștrilor Apărării, de Externe și al Educației, adică Ilie Bolojan, care ocupă funcția ca interimar.

Premierul, Oana Țoiu și Radu Miruță vor veni în Parlament pentru a da explicații cu privire la activitatea lor de miniștri. Senatorii AUR, alături de cei de la PACE, au depus trei moțiuni simple, încă din prima săptămână a noii sesiuni parlamentare. Aceștia critică miniștrii USR ai Apărării și de Externe, dar și pe ministrul interimar al Educației, adică însuși premierul Ilie Bolojan. Senatorii reproșează că educația e tratată „ca o cheltuială incomodă”, că declarațiile lui Radu Miruță „compromit credibilitatea politicii de apărare a României”, și că pactul MERCOSUR are efecte negative pentru economia României. Moțiune nu au efecte, sunt doar un semnal că miniștrii nu se mai bucură de susținere. Cotidianul reamintește că la moțiunea depusă de AUR la final de an, împotriva Dianei Buzoianu, PSD a votat, pentru a da un semnal că vrea să o trimită pe ministră acasă.

Alegerile anticipate reapar frecvent în discursul liderilor politici — fie ca temă a opoziției, fie ca amenințare în interiorul coaliției de guvernare. În România, organizarea de alegeri anticipate nu s‑a întâmplat niciodată până acum și este o procedură complexă, prevăzută de Constituție și dependentă de decizia șefului statului.

„Anticipate înseamnă niște luni de instabilitate politică extrem de gravă pentru situația complicată în care ne aflăm economic și social”, explică politologul George Jiglău în Adevărul. 

Referitor la motivațiile politicienilor care readuc subiectul în spațiul public, el susține că AUR, din punct de vedere politic, nu deține o influență reală asupra deciziilor care se iau acum. Însă, indiferent de rezultat, AUR fie este avantajat de această dinamică, fie își menține poziția actuală, continuând să amplifice tensiunile din jurul guvernării.

În cazul PSD, în schimb, sunt două variante. „Fie cei care vehiculează un astfel de scenariu sunt sinceri și cred că ar fi bun un astfel de scenariu pentru partid, ceea ce mi s-ar părea o dovadă de incompetență politică, lipsă de maturitate. Fie nu sunt sinceri, dar o spun ca pe o amenințare, ceea ce se întâmplă de jumătate de an încoace”, menționează specialistul.

Expertul în științe politice consideră că opoziția din PNL nu are mari șanse să-l înlăture pe Ilie Bolojan pentru că structura partidului e controlată de lideri din vechiul PD, care-l susțin.

De asemenea, politologul consideră că poziția șefului statului este una fragilă, fiind obligat să facă o serie de compromisuri în relația cu formațiunile politice din arcul guvernamental.

Dacă un partid precum PSD face greșeala să se apropie prea mult de extrema dreaptă pentru a-și securiza puterea, riscă foarte mult la nivel european. Am văzut ce s-a întâmplat cu partide din alte țări care au fost excluse din familiile politice europene. România nu își permite în acest moment să devină un paria al Uniunii Europene, mai ales în contextul în care securitatea noastră depinde de aliații occidentali și de stabilitatea economică oferită de Uniune, mai spune politologul Cristian Pîrvulescu în inteviul acordat SpotMedia.

Luni, ora 12, este termenul limită până la care procurorii se pot înscrie pentru funcțiile de conducere ale Parchetului General, DNA și DIICOT, lista cu candidații care îndeplinesc condițiile de participare urmând a fi făcută publică peste o săptămână. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a încurajat cât mai mulți procurori cu abilități manageriale să candideze, dând asigurări că nu va fi vorba de o negociere politică în numirile noilor procurori șefi. 

Până în prezent niciun procuror nu a anunțat public depunerea candidaturii pentru vreuna dintre funcții, informează HotNews. 

Pe piaţă sunt foarte mulţi bani – companiile stau pe bani, investitorii stau pe bani, fondurile europene stau în conturile de la bănci, pilonul II de pensii a acumulat bani cât pentru o generaţie întreagă dar nu are unde să-i plaseze, fondurile de investiţii caută peste tot companii unde să pună bani, economisirea la bancă creşte şi nu în ultimul rând, Bursa de la Bucureşti este pe val.

Numai economia stă prost şi asta nu pentru că nu sunt bani în economie, ci pentru că s-a indus o imagine de criză fără a exista o criză.

Dan Şucu, preşedintele Concordia, cea mai mare organizaţie patronală din România, a spus vineri că în multe industrii se simt în clipa de faţă mugurii unei crize - HoReCa, auto, imobiliar, mobilă.

Economia se luptă să nu intre în recesiune tehnică (vom vedea vineri, pe 13 februarie, dacă am închis T4 pe plus sau pe minus; oricum, 2025 va fi pe plus).

Integral în Ziarul Financiar.

Un eveniment important va avea loc în această săptămână la castelul Alden Biezen din estul Belgiei. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a convocat pentru 12 februarie, un summit european informal dedicat consolidării pieței unice într-un nou context geo-economic. Un pas către o Europă federală, așa cum tot mai mulți lideri au cerut în ultimul timp. Întrebarea este în ce măsură și românii sunt pregătiți pentru un astfel de pas.

Înainte de toate, cuvântul ”informal” nu trebuie să ne deruteze, ”Informal” nu înseamnă discuții de dragul discuțiilor – cel puțin în cazul de față.

Anul trecut, o astfel de reuniune informală a fost dedicată apărării. Și iată că, la un an distanță, avem dezvoltări importante, cum ar fi programul SAFE.

Citeste siSAFE, un program doi în unul: creștere economică și apărare

De data aceasta, discuțiile vor viza domeniul competitivității. Iar o Europă mai competitivă înseamnă, printre altele, o piață unică mai simplă și mai deschisă – pentru că bariere naționale încă mai sunt.

Printre altele, ar urma  crearea unui al 28-lea regim pentru întreprinderi, un fel de pașaport european pentru investitori și antreprenori, care ar trece peste barierele administrative impuse de state.

Urgența este maximă.

Europa trebuie să navigheze într-o lume în care regulile par să nu mai fie valabile, între concurența neloială a Chinei și politica protecționistă a Statelor Unite.

În acest context, se înmulțesc apelurile pentru o Europă mai puternică și mai bine integrată. De exemplu, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a cerut pe un ton aproape imperativ ca „Europa să treacă de la confederație la federație”, întrucât ordinea globală este „acum defunctă”,

Într-un discurs susținut la Universitatea Catolică din Leuven, cel considerat drept artizanul salvării euro în timpul crizei financiare a avertizat că, în caz contrar, „Europa riscă să devină subordonată, divizată și dezindustrializată”.

Citeste siUniunea bancară și obiectivele raportului Draghi, frânate din Germania

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a cerut o Europă mai suverană și mai independentă, în special din punct de vedere tehnologic, inclusiv în raport cu Statele Unite ale Americii.

Și cetățenii UE își doresc ca Uniunea să devină tot mai strânsă.

Un sondaj dat publicității săptămâna trecută de Parlamentul European arată că 89% dintre respondenți spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite, iar 73% consideră că Uniunea are nevoie de mijloace mai puternice pentru a face față provocărilor globale actuale.

Să mai spunem că alegerea locului pentru summitul informal are simbolistica sa.

Acest castel din estul Belgiei se află la un pas de zona în care se întâlnesc cinci țări – Belgia, Țările de Jos, Germania, Franța și Luxemburg, foarte aproape de orașe cu puternică rezonanță europeană, precum Maastricht, locul unde s-a semnat tratatul care a consfințit crearea Uniunii Europene. Sau Aachen, capitala lui Carol cel Mare.

Mulți spun că aici, în această regiune a confluențelor, se află, de fapt, inima Europei.

Dar sunt românii pregătiți pentru o asemenea provocare?

Întrebarea este cât se poate de legitimă, privind către o societate bombardată de discursul așa-zis ”suveranist” – când aici este vorba despre o Europă mai puternică și nu despre izolarea țării.  

Reformulând: vor fi liderii români la înălțimea momentului? Sau, ca în atâtea alte ori, vor alege calea ambiguității?

Problema este următoarea: că indiferent de ce vom crede sau spune noi, Europa federală va merge înainte. Cu sau fără români.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Analiza scenei politice românești cu Alexandra Iancu, profesor de științe politice și decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București.

Creșterea consumului s-a „topit” anul trecut până aproape de stagnare. Datele statistice arată că pe întregul an 2025 creșterea consumului a fost cu numai 0,2% în comparație cu anul precedent. Economia românească a avut în ultimii ani fluctuații de creștere a consumului respectiv în anul 2024 a fost un plus cu 8,6%, în anul 2023, creșterea a fost cu doar 1,9%, iar în anul 2022, consumul a urcat cu 4,4%. Toate raportările sunt făcute la anul precedent.

România a mai avut scăderi de consum în criza economică din perioada 2009-2010 și în anul pandemiei. În rest, economia era obișnuită să trăiască din cifre mari ale consumului gospodăriilor. Din acest punct de vedere, anul trecut a adus o schimbare importantă și anume o economie care a fost obișnuită cu niveluri ridicate de consum a trecut rapid într-o zonă de stagnare. Consecințele sunt vizibile, în sensul că o dată cu consumul a încetinit drastic și ritmul creșterii economice.

„Evaporarea” consumului are însă și o parte bună: o creștere, în anul 2024, cu 8,6% arăta o supraîncălzire a economiei. Deja știm acest lucru din ceilalți indicatori economici din urmă cu doi ani: consumul a fost forțat de inundarea economiei cu bani publici.

Pentru o economie obișnuită cu ritmuri de consum ridicate dispariția creșterii poate fi un adevărat șoc. Dar, în același timp, poate fi și o schimbare de model de creștere, în sensul în care ponderea consumului scade și crește aportul investițiilor. Teoretic, aceasta este modificarea încurajată prin programul de relansare prezentat de guvern săptămâna trecută. Spunem teoretic, pentru că efectele nu sunt vizibile peste noapte, iar pentru o schimbare este nevoie de timp, poate de câțiva ani, pentru că economia are o inerție cu care răspunde la stimulii fiscali sau bugetari.

Cum a evoluat consumul anul trecut? A fost salvat de vânzările de produse nealimentare, o creștere cu 1,9%, și de carburanți, plus 1,5%, în timp ce produsele alimentare, băuturile și tutunul au înregistrat o scădere cu 2,7%. Desigur, cifrele statistice nu includ eventualele mutații către economia „gri” sau „neagră” ale unor vânzări, fenomen despre care vorbesc reprezentanții industriei de țigarete, producătorii de băuturi alcoolice sau chiar cei de alimente.

Așa cum era de așteptat există și o periodicitate a consumului. Astfel, începând cu august până la sfârșitul anului trecut, cifrele de consum au scăzut lună de lună, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Primele șapte luni de creștere au compensat ultimele cinci luni de scăderi.

Explicația este evidentă: începând cu luna august 2025 se aplică primele măsuri din pachetele de ajustare bugetară, respectiv a crescut cota de TVA, au crescut accizele și s-au redus sporurile din veniturile bugetare. O creștere de taxe și impozite și o ușoară reducere a veniturilor angajaților au adus o logică scădere a consumului. Este posibil ca la această evoluție să fi contribuit și factorul psihologic, pentru că într-adevăr mesajele publice au accentuat nevoia unor măsuri de reducere a deficitului bugetar.

Dacă privim comparațiile lunare, în serie brută sau în serie ajustată, vom constata că singura categorie de produse care a fost în mod constant pe plus a fost cea a combustibililor.

De exemplu, în decembrie 2025 față de decembrie 2024 consumul de mărfuri alimentare și nealimentare a scăzut, în timp ce doar vânzările de carburanți au crescut. Cu alte cuvinte, produsele cu cererea inelastică, adică pe care cumpărătorii le-au achiziționat în condițiile creșterii prețurilor și reducerii veniturilor salariale, au fost combustibilii. Consumatorii au fost mai atenți cu cheltuielile alocate mărfurilor alimentare și celor nealimentare. Tendința de stagnare a consumului va continua, probabil, și anul acesta. Economia, consumatorii și companiile, se vor adapta la această nouă realitate.

De ce nu se poate ajunge la un acord de pace? Care este adevăratul rol al lui Donald Trump? Ce vrea Rusia, atunci când vorbește despre ”cauzele profunde” ale războiului? PLUS: Câteva lecții pentru România.

Ovidiu Nahoi în dialog cu istoricul Armand Goșu, expert în probleme rusești.

Instituția  transmite ca nu există influenţe asupra completurilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Jurnaliștii Recorder semnalau probleme grave la instanta, intre care dosare importante de corupție care s-au prescris din cauza schimbărilor repetate ale completurilor de judecată. E doar o coincidenta, considera Inspectia Judiciara.  

dupa ce presedintele Seimului polonez, camera inferioara a Parlamentului de la Varsovia, a declarat ca nu va sustine nominalizarea lui Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace, pentru că nu-l merită. Polonia este unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai americanilor, ne lamurim cat ar putea conta in relatie acest episod tensionat. 

Liderul unui partid declarat suveranist de la Chișinău consideră că Republica Moldova ar putea fi o țintă legală a Rusiei. Adică, rușii ar avea voie să bombardeze Moldova dacă pe teritoriul statului ar apărea o fabrică de armament. Incercam sa ne lamurim in legatura cu aceasta declaratie bizara.