Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Tratatul privind armele nucleare „New Start”, încheiat între SUA și Rusia în 2010, a expirat joi. Pentagonul și Moscova au anunțat reluarea dialogului strategic. Dar presa internațională regretă sfârșitul acordului care limita numărul de arme nucleare strategice. Comentatorii atrag atenția asupra unui nou venit în cursa nucleară: China.

”Timpul s-a scurs: Lideri mondiali cheie, inclusiv Papa Leon al XIV-lea, au cerut public prelungirea sau menținerea acordului”, transmite Deutsche Welle.

”Cel mai recent acord bilateral dintre SUA și Rusia a fost semnat de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev în 2010. Primul astfel de acord privind limitarea armelor strategice (SALT-I), a fost semnat în 1972”.

Le Monde consideră că ne aflăm în ”zorii unei noi ere de descurajare nucleară, iar acest lucru este îngrijorător.

Ar putea încuraja atât proliferarea orizontală, adică o creștere a numărului de țări care dețin arme nucleare, cât și proliferarea verticală, marcată de o creștere a dimensiunii arsenalelor lor respective.

(...) Această nouă eră este însoțită de relativizarea a ceea ce a fost considerat mult timp tabu. Amenințările iresponsabile ale lui Vladimir Putin de a utiliza arme nucleare tactice împotriva țărilor NATO în contextul războiului din Ucraina sunt o dovadă în acest sens.”

Potrivit Politico, sfârșitul acordului ”vine într-un moment deosebit de tensionat.

Rusia și China își extind arsenalele strategice, iar Kremlinul a amenințat că va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei.

Departamentul Apărării a organizat o serie de întâlniri interne în pregătirea unei lumi post-New START, potrivit unor surse apropiate familiarizate cu problema cărora li s-a acordat anonimatul - deși nu este clar ce s-a discutat în cadrul întâlnirilor.

The Conversation atrage atenția asupra Chinei al cărei arsenal nuclear a crescut cu peste 100% în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 600 de focoase.

Chiar înainte ca ultima administrație Trump să preia mandatul în ianuarie 2025, un comitet bipartizan a concluzionat în 2023 că postura forței nucleare a SUA era insuficientă pentru un mediu modern „Doi Egal Plus”. Aceasta înseamnă că SUA trebuie să poată confrunta două mari puteri nucleare luate împreună - Rusia și China - având în același timp capacitatea de a face față amenințărilor din partea altor adversari mai mici, în principal Coreei de Nord.

Administrația Trump ar prefera un tratat care să abordeze această nouă realitate. Dar oficialii chinezi sunt reticenți . Ei susțin că arsenalul lor este încă mult mai mic decât cel al SUA sau al Rusiei și că este nedrept ca ei să fie limitați”.

Ziarul austriac Der Standard observă la rândul său că  amenințările nucleare aproape săptămânale ale Kremlinului înrăutățesc situația. Iar

Trump s-a dovedit incapabil să-și folosească presupusa relație bună cu Putin pentru a forța China să vină  la masa negocierilor. Fără un acord, se deschide o breșă în care nu va exista o autoreglementare eficientă din partea statelor. O nouă cursă a înarmărilor nucleare se profilează.”

Dinastia Betoanelor: Cine sunt frații Robert și Ionuț Negoiță. Afacerile, averea și datoriile uriașe la bugetul de stat (Libertatea) - Nu e despre România? Ba da! Pentru că alții ne scriu povestea (SpotMedia) - Cazul Mircea Lucescu. Ce e de făcut? (Golazo)

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, este vizat de un dosar penal în care Direcția Națională Anticorupție face cercetări pentru abuz în serviciu. Edilul ar fi construit un drum public în beneficiul fratelui său.

Negoiță a ajuns joi după-masă la DNA pentru a fi audiat. Anterior – a negat vehement acuzațiile.

În cursul serii, el a fost pus sub control judiciar, cu o cauțiune de 800.000 de lei.

Nu e prima dată când primarul bucureștean – un personaj influent în PSD – are probleme cu legea. Cercetat în trecut în nenumărate alte dosare, Robert Negoiță nu a fost niciodată condamnat.

La fel cum nu a pierdut niciun proces cu Fiscul, în care i se impută sute de milioane de lei.

Continuarea pe pagina Europei Libere.

În România post-decembristă, puține nume sunt atât de strâns legate de ideea de „stat în stat” precum cel al fraților Negoiță. Plecați de la începuturi modeste, aceștia au construit în timp un imperiu imobiliar și administrativ care domină nu doar orizontul Capitalei, ci și viața celui mai populat sector din București. Împletirea dintre funcția publică, contractele cu statul și marile dezvoltări imobiliare a creat un mecanism de putere care a părut imun la orice formă de control..... până acum.

Robert Negoiță, primarul sectorului 3 de patru mandate, și-a luat BAC-ul la 31 de ani. Ulterior, a urmat facultăți de Drept și Economie, culminând cu un doctorat la Academia de Poliție, care a fost însă retras oficial după ce s-a dovedit a fi un plagiat integral, reamintește Libertatea.

Odată ajuns primar, sprijinit de un cerc de oameni loiali, a construit în subordinea sa o rețea de firme care lucrează aproape exclusiv pentru primărie – de la salubritate și construcții, până la pază, internet și tehnologie – astfel încât o parte cât mai mare din bugetul anual de aproximativ 500 de milioane de euro să fie gestionată direct de el sau de apropiații săi.

Ionuț Negoiță este unul dintre cei mai activi dezvoltatori din România, cu peste 11.000 de locuințe livrate. Strategia sa se bazează pe construcții masive în zone periferice dar aflate în plină dezvoltare de către administrația locală.

Fundamentul puterii: frații Negoiță, printre cei mai generoși sponsori ai PSD.

Robert Negoiță este cel mai mare datornic la stat, cu peste 54 de milioane de euro (peste 270 de milioane de lei), sumă ce provine din TVA-ul neachitat pentru tranzacții imobiliare din perioada 2006-2009 și penalitățile colosale acumulate în ultimele două decenii. ANAF îi oprește lunar o treime din salariul de primar ceea ce înseamnă că datoria ar fi achitată în aproximativ 3.000 de ani.

Pe 6 februarie 2026 se fac fix 14 luni de la anularea alegerilor.

De 14 luni așteptăm raportul. Raportul acela promis, explicativ, cu probe, cu cap și coadă, care să ne spună de ce au fost anulate alegerile prezidențiale și unde, cum și cât de adânc a intervenit Rusia.

Un raport care să închidă gura conspirațiilor și să mai repare ceva din încrederea făcută țăndări. Nu a venit, comentează Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia.

În schimb, a venit un alt raport. Nu al nostru, nu al instituțiilor românești, ci al unui comitet de republicani din Congresul SUA, condus de un fan declarat al lui Donald Trump.

Nicușor Dan a ieșit pe Facebook ca să ne explice ceea ce știam deja: că România nu este ținta acelui raport.Miza mare şi adevărată este Uniunea Europeană.

Raportul ne lovește. Puternic. Lovește legitimitatea deciziei de anulare a alegerilor, lovește încrederea publică și, indirect, lovește și în legitimitatea președintelui.

Iar argumentul invocat de Ilie Bolojan – că Nicușor Dan a fost votat de milioane de români – este extrem de periculos.

Și omul care spune că avem cipuri în Pepsi a fost votat de vreo 2 milioane de români. Ce facem cu logica asta? De când numărul de voturi înlocuiește explicațiile, probele și transparența?

În timp ce statul tace, cealaltă tabără nu stă. Susținătorii "turuldoiînapoi" se organizează ca să depună plângeri penale care pot deveni dosare. Construiesc o narațiune coerentă, alimentată tocmai de acest vid de explicații oficiale.

Timpul nu lucrează în favoarea lui Nicușor Dan. Deloc. Iar sondajele arată asta cel mai bine. AUR rămâne la 40%, în ciuda gafelor continue de care George Simion este încă perfect capabil.

Selecționerul  are serioase probleme medicale, iar 80-90% din ultimele 4-5 săptămâni le-a petrecut în spital, unde se află și în prezent.

În plus, va continua să meargă și pentru alte investigații, pentru a mai cere o opinie, la o clinică din Belgia.

Situația medicală a lui Mircea Lucescu nu e o chestiune care ține exclusiv de „dreptul la viața privată”, așa cum a transmis FRF în comunicat.

Lucescu e o persoană publică, e selecționerul unei naționale care se pregătește de un meci pe care milioane de români îl așteaptă. Și e de interes public orice problemă medicală serioasă pe care o are.

Ar fi deplasat ca FRF, dacă ajunge la concluzia că Lucescu nu poate fi implicat sută la sută pentru acest baraj, să renunțe la a-l păstra pentru meciul cu Turcia?

E adevărată varianta că Lucescu ar fi deschis o discuție cu cei de la FRF, în direcția că e dispus să ia în calcul să renunțe, dar că nu există nimeni interesat acum să preia echipa?

Lucescu și Federația ar trebui să răspundă deschis la toate aceste lucruri. Timpul trece și meciul cu Turcia se apropie. Mai sunt 49 de zile, avertizează jurnalistul Dan Udrea redactor-șef adjunct Golazo.

Ieri, ministrul finanțelor a prezentat elementele pe care este construit așa-numitul program de relansare a economiei, de fapt, un plan pentru sprijinirea mediului de afaceri. Programul este ușor derutant, adică include mai puțin decât s-ar fi așteptat mulți, dar mai mult decât s-ar fi gândit unii.

Sunt câteva lucruri de apreciat la programul de relansare. În primul rând, are câteva obiective ambițioase, dar care sunt urmărite în condițiile în care bugetul este limitat. S-a încercat să se mențină un impact bugetar rezonabil, iar Alexandru Nazare a estimat că efectul negativ asupra bugetului (creșterea cheltuielilor plus reducerea veniturilor) va fi anul acesta de aproximativ 2,2 miliarde de lei. Suma este egală cu reducerile de cheltuieli care ar trebui să se facă în administrația centrală și locală. Cu alte cuvinte, ceea ce se ia pe mere (se scad cheltuielile cu administrația) se dă pe pere, adică se sprijină mediul economic. Ideea nu este rea, dar va trebui să funcționeze.

În al doilea rând, pachetul de sprijin încearcă să finanțeze câteva priorități. De exemplu, orientarea schemelor de ajutor de stat către investiții mari, românești sau străine, și către investiții care contribuie la reducerea deficitului de balanță comercială. În al treilea rând, programul vrea să introducă o serie de instrumente de finanțare noi care sunt în ton cu politicile europene în domeniu.

Sunt și câteva obiective discutabile în program. Este vorba despre încercarea de resuscitare a parteneriatului public-privat (PPP), respectiv înființarea unei facilități naționale pentru pregătire și asistență tehnică a proiectelor PPP. Este o inițiativă riscantă în condițiile în care acest tip de parteneriat nu a funcționat deloc în ultimii 20 de ani.

De asemenea, este exagerată așteptarea ca băncile de stat, în special fosta Eximbank, să dezvolte programe de susținere a exporturilor și de internaționalizare a companiilor românești, mai ales în condițiile în care premierul a criticat de mai multe ori de la preluarea mandatului activitatea fostei Eximbank. Să girezi în continuare aceeași bancă fără a face o schimbare sau o restructurare a activității este o inițiativă riscantă și care poate da aceleași rezultate minore ca și până acum.

Marea problemă a programului de sprijin este miza pe care o aduce. Este un program condamnat să reușească dintr-un motiv extrem de simplu și anume sunt mulți antreprenori sau cetățeni care și-au adus aminte cu această ocazie că guvernul le-a crescut accizele, TVA, taxele locale sau impozitul pe dividende. O parte din ei nu vor beneficia de sprijinul conținut de program, chiar dacă acesta include și unele măsuri de încurajare a microîntreprinderilor.

Există riscul ca efortul făcut de public, de companii și de antreprenori să fi fost în zadar. Dacă anul acesta sau anul viitor deficitul bugetar își va schimba traiectoria, adică va fi în creștere, în loc să scadă, va fi greu, aproape imposibil, ca mediul economic și populația să susțină încă o dată un program de măsuri de ajustare bugetară. Deci, măsurile de sprijin trebuie să funcționeze fără a afecta traseul de reducere a deficitului bugetar.

Este clar că programul de sprijin pentru economie conține și doze de optimism. Planul vrea să convingă populația și antreprenorii că există resurse pentru a antrena creșterea economică și dezvoltarea. Numai că publicul larg vede altfel relansarea economică. De exemplu, la conferința de presă a ministrului finanțelor un jurnalist a întrebat: „ați afirmat că s-a încheiat austeritatea, când scade TVA?”. Este greu de spus cât sarcasm, câtă retorică și câtă seriozitate este în întrebare, dar cu certitudine mulți români gândesc în acești termeni.

În concluzie, deocamdată, programul de relansare este un șir de bune intenții. Vom vedea în următorii ani, dacă planul va avea și efecte pozitive în economie.

Pachetul de relansare economică va fi prezentat maine partenerilor sociali. Microîntreprinderilor şi întregul mediu de afaceri ar trebui sa primeasca o gura de oxigen. Sunt propuse soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari. Dincolo de componenta economica, ne lamurim daca anuntul lui Ilie Bolojan reprezinta un raspuns la criticile din Coalitie la adresa sa.  
 

Premierul anunta ca anul 2027, când vom avea supraproducție de gaz, ar fi mai potrivit pentru eliminarea plafonarii. Potrivit șefului Executivului, prețul nu va mai fi plafonat, dar va fi reglementat pe întreg lanțul, de la producător până la furnizor, astfel încât să rămână stabil. Guvernul susține că astfel protejează populația de posibile șocuri inflaționiste și evită costuri suplimentare pentru bugetul de stat, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Ce spun expertii, aflati imediat.

Startul «JO de iarnă Milano-Cortina» se va da mâine seară pe stadionul San Siro din Milano. În ciuda promisiunilor de responsabilitate  energetică şi că mediul înconjurător va fi respectat, această ediţie a Olimpiadei de iarnă va avea un impact ecologic uriaş. Aflati de ce in aceasta seara. 

Un antreprenor din Arad a reușit să recupereze o parte a istoriei și culturii orașului. A creat Casa Pianului și a pus bazele nu doar unui antreprenoriat cultural, ci și a unei comunități artistice.

Am discutat la Esențial cu Luisiana Dobrinescu, consultant fiscal și cu Mihai Săcui, antreprenor socio-cultural.

"Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!". Este mesajul campaniei derulate, de la începutul anului, de Institutul Național de Sănătate Publică. Scopul campaniei este de a educa populația asupra impactului mediului digital asupra sănătății mintale și vorbim în special de adolescenți. 

Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. 

Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, potrivit INSP. 

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale . Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale.

Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România[5] au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți, la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.  

Am întrebat-o pe dr. Eugenia Bratu, medic primar Sănătate Publică și Management la INSP. " În primul rând, vrem să atragem atenția asupra acestui risc de a deveni dependent de ecran și ne dorim să ajungă informația la cât mai multă lume.  Apoi, oferim informații și despre alternative, ce ai putea face pentru a nu ajunge la dependență. Încurajăm copiii, părinții, familiile să petreacă mai mult timp împreună, fizic, nu cu ochii în ecrane", spune dr. Bratu. 

Potrivit medicului, campania se derulează la nivel național, inclusiv în mediu rural. INSP are o pagină dedicată campaniilor pe care le derulează, inclusiv campania "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!".

Cât timp trebuie să petrecem în fața ecranelor în funcție de vârstă? "Recomandările vin mai ales din zona Organizației Mondiale a Sănătății, care spune că până la doi ani deloc , cu excepția, de exemplu, a unui apel video când familia este la distanță. Între 2 și 5 ani, copilul poate să stea maxim o oră pe zi, sub supravegherea părintelui care îi poate explica ceea ce vede pe telefon. Până la 10 ani, timpul poate crește până la două ore pe zi și între 10 și 18 ani, se acceptă cel mult trei ore, zilnic", spune dr. Eugenia Bratu. 

Jurnal de știri

Raportul Comitetului juridic al Statelor Unite care acuză UE de a fi cenzurat conținut din spațiul online și a fi influențat alegerile naționale ale statelor membre, este criticat la Chișinău, în condițiile în care Republica Moldova a fost în ultimii ani ținta unor atacuri hibride fără precedent asupra alegerilor din partea Rusiei, nu a UE. Invitatul de astăzi a Moldova Zoom, Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog de la Chișinău, spune că raportul ignoră esențialul: faptul că Uniunea Europeană nu impune reguli platformelor digitale, ci le cere să respecte propriile angajamente.

- Republica Moldova și România sunt în mijlocul unei noi dispute transatlantice între Europa și SUA. O comisie a Congresului SUA a publicat un raport preliminar și acuză Bruxellesul de cenzură. Comisia Europeană spune că este o absurditate. Aflăm detalii de la jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Situația cetățenilor români din R. Moldova ale căror cărți de identitate au fost anulate în România a fost discutată la Bruxelles de ministrul de externe de la Chișinău Mihai Popșoi și europarlamentarul Eugen Tomac. O corespondență de Valeria Vițu.

- Guvernul de la Chișinău acordă un lot de asistență umanitară Ucrainei pentru reparații la sistemul energetic.

- Guvernul a decis ca Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei.

- Republica Moldova nu scapă de vremea rea – un nou cod galben de polei și chiciură blochează circulația și rupe liniile electrice.

Comisia Europeană neagă acuzațiile formulate în raportul Comitetului juridic al Statelor Unite pe care le consideră "complet nefondate". Potrivit documentului american, Uniunea Europeană ar fi cenzurat conținut din spațiul online și ar fi influențat alegerile naționale ale statelor membre.

***

Republica Moldova acordă un lot de asistență umanitară Ucrainei, în contextul în care Rusia bombardează constant infrastructura energetică din țara vecină, iar gerul ține în frig milioane de ucraineni. Guvernul de la Chișinău notează că asistența vine și în semn de solidaritate și recunoștință pentru că Ucraina apără de aproape patru întregul continent european împotriva agresiunii Federației Ruse ani.

Loturile de asistență includ generatoare, transformatoare, conductoare și cabluri, dar și echipamente medicale, autospeciale pentru intervenții, produse alimentare și bunuri de primă necesitate. Bunurile fac parte din rezervele de stat și de mobilizare și au fost alocate de Guvern la cererea de ajutor urgent din partea Ucrainei.

***

Guvernul a decis ca Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei, într-un proces amplu de reorganizare a sistemului universitar.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că noul Centru Universitar va avea sediul la Cahul, autonomie largă, buget propriu, iar procesul academic va continua în oraș.

Inițiativa de fuziune a generat critici în spațiul public. Profesorii de la universitate și administrația publică locală și-au exprimat dezacordul în privința acestei fuziuni. La fel și organizațiile studențești s-au opus modului în care a fost organizată consultarea publică.

***

Republica Moldova nu scapă de vremea rea, după ce săptămâna trecută circulația rutieră și sistemul energetic au fost date peste cap de chiciură și polei. Meteorologii au emis ieri un nou cod galben de polei valabil până la sfârșitul acestei săptămâni.

Poliția a anunțat că încă de aseară în nordul țării circulația camioanelor de mare tonaj a fost sistată temporar.

Centrul Național de Management al Crizelor a instituit sistem de alertă pentru instituțiile implicate în buna funcționare a circulației auto, a sistemelor de sănătate și educație, dar și a sistemului energetic. Încă de aseară chiciura a rupt primele linii, lăsând fără curent peste 2500 de consumatori, iar subdiviziunile Ministerului Energiei lucrează pentru a restabili rețeaua.

În această dimineață Guvernul a anunțat că circulația pe anumite drumuri se înrăutățește din cauza precipitațiilor sub formă de ploaie și a formării poleiului.

Un microbuz cu 23 de pasageri a ieșit de pe traseu și a lovit o autospecială a pompierilor, blocată pe acostament din cauza ghețușului, în apropierea localității Ulmu, raionul Ialoveni. Cinci persoane au fost rănite și transportate la spital.

Poliția îndeamnă cetățenii să evite deplasările nenecesare, iar șoferii să conducă cu maximă prudență.

Previziunile pentru agricultura României în 2026 estimează o recoltă de cereale și oleaginoase de aproximativ 29 de milioane de tone, aproape de recordul din 2021, beneficiind de stratul de zăpadă care a adus umiditate culturilor. 

În același timp, fermierii rămân prudenți din cauza arșițelor, creșterii costurilor cu îngrășămintele și prețurilor relativ scăzute, iar la nivel european se anticipează o ușoară scădere a producției totale de cereale.

Dacă ești fermier, specialiștii recomandă planificarea atentă a culturilor, optimizarea irigațiilor și fertilizării, precum și monitorizarea pieței pentru contractarea la prețuri avantajoase. Dacă ești consumator, poți sprijini agricultura locală prin achiziția de produse românești și verificarea trasabilității alimentelor.