Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Discutăm astăzi despre cum îi învățăm pe copii despre locurile în care trăiesc, cu doamna Mina Sava, președinta asociației De-a Arhitectura.

De-a Arhitectura

Tinerii români sunt așteptați să se înscrie voluntar în armată pentru  4 luni urmând să primească o retribuție de 27 de mii de lei pentru această perioadă.

Legea a fost promulgată de președinte, iar ministerul Aprării este așteptat să pună la punct ultimele detalii.

În primă fază sunt așteptați 1000 de candidați.

Și dacă nu vor fi doritori? Andreea Orosz a discutat cu generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

V.B: Important este că noi continuăm să reconstruim rezerva. De fapt, este o rezervă de înlocuire a celor care au făcut stagiul militar până în 2007 și datorită vârstei, în primul rând, soldații, gradații rezerviști și apoi cadrele militare în rezervă vor fi scoși din evidența militară. Ei trebuie să fie înlocuiți. Și aici este o problemă majoră, pentru că dacă nu reușim înlocuirea pe principiile voluntariatului, vom fi obligați să reintroducem serviciul militar obligatoriu, așa cum o parte dintre state au luat măsuri pentru constituirea rezervei pe baza serviciului militar obligatoriu. Dar vom vedea, pentru că anul acesta este un an foarte important. Dacă se vorbește de o mie de posturi, atunci vom vedea câți se înscriu și câți reușesc să treacă probele și câți rămân în finalizarea programului, pentru că pot să apară aspecte și de renunțare pe timpul desfășurării programului.

Rep: Cine se așteaptă ministerul să vină? Să fie fără studii superioare, proaspăt absolvenți de liceu? Cei care n-au luat bacalaureatul? Mă interesează dacă s-a făcut un profil al celui care va fi tentat să vină. Se vorbea, de exemplu, că poate vor veni cei din zonele rurale fără multe posibilități materiale. S-a făcut un astfel de studiu?

V.B: Probabil că da. Nu am cunoștință de el. Normal, ar fi trebuit să se facă într-o asemenea privință.  În Legea pregătirii populației pentru apărare nu se precizează care sunt criteriile cu privire la studii, ci doar vârsta și posibilitatea ca toți tinerii, băieți și fete, între 18 și 35 de ani, să ocupe asemenea posturi. Însă plec de la premisa că pentru soldat voluntar în termen nu este nevoie de studii, pentru că nu se merge pe o masă mai mare. S-ar putea să prevadă ordinul ministrului, unde se vor prevedea și modalitățile de selecționare, să zicem cu minim 10 clase, care sunt obligatorii.

Rep: Pentru cei care sunt deja în câmpul muncii, oare vor găsi înțelegere din partea angajatorilor?

V.B: Angajatorii sunt obligați  ca pe perioada pregătirii să le suspende contractul, pentru că ei vor fi plătiți de Ministerul Apărării. Dacă nu fac ori nu fac un asemenea lucru este o încălcare a legii și angajatorul trebuie să înțeleagă că este o nevoie stringentă. Îi spune stringentă pentru că nu numai că trebuie să refacem rezerva, adică pe cei care să-i înlocuim, pe cei care au făcut stagiul militar până în 2007, dar nici o armată din lume nu există fără această rezervă. Este o problemă care vizează societatea românească, până la urmă, nu numai Ministerul Apărării, dar noi vorbim de o pregătire și de o carieră și în privința corpului rezerviștilor. Și eu am speranța că angajatorii vor găsi asemenea soluții. Nu știu dacă există măsuri compensatorii, astfel încât pe o perioadă determinată să poată să angajeze pe alții. Dar iată, numai o problemă pe care o discutăm acum înseamnă și o aplicare, și o corectare, o îmbunătățire a sistemului pe măsura aplicării.

Rep: Și m-aș mai concentrat pe ce spunea ministrul Apărării. Recunoștea că dezbaterea și întrebarea este va fi bătaie pe cele 1.000 de locuri? Întrebarea este dacă nu va fi bătaie, ce se va întâmpla?

V.B: Dacă nu va fi bătaie, atunci vom avea concluzii cu privire la de ce n-a fost bătaie? Și pornind de la concluziile respective, ce este de făcut mai departe?

În al patrulea an de agresiune rusească în Ucraina, statul Republica Moldova continuă să folosească softuri rusești pentru contabilitate, evidența populației și justiție. Date sensibile destinația finală a cărora o putem doar intui. Este informația relevată de cea mai recentă investigație a Ziarului de Gardă. Despre care ne vorbește invitata de astăzi, autoarea investigației, jurnalista Felicia Ganev. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Președinta Maia Sandu vorbește, pentru a treia oară în ultima lună, despre scenariul Unirii Republicii Moldova cu România, ca soluție de securitate în fața unei Rusii tot mai agresive la nivel global, de data aceasta într-un interviu la televiziunea TV8 de la Chișinău.

- Liderul unui partid declarat suveranist de la Chișinău consideră că Republica Moldova ar putea fi o țintă legală a Rusiei, lansând un fals potrivit căruia Chișinăul ar fi autorizat construcția unei fabrici de armament. Încercăm să deslușim cui îi folosește acest gen de falsuri în spațiul public, cu jurnalistul Vitalie Cojocari.

- Cum este văzută unirea de oamenii de rând? Un vox realizat de colegii mei Veronica Gherbovețchi, Andrei Giura și Theodor Vieru, la Chișinău și București.

- Poleiul și ghețușul țin în continuare, a doua săptămână la rând, topul buletinelor de știri din Republica Moldova. Sute de persoane au ajuns la urgență, mii de oameni au rămas din nou fără energie electrică în mai multe zone din țară, elevii au făcut orele online, iar pe unele drumuri naționale accesul a fost restricționat. Așa va fi și în weekend. O corespondență de Valeria Vițu.

- Republica Moldova nu a reușit încă să-și securizeze importurile de energie electrică din România din cauza a două companii – una moldovenească și una românească, declară președinta Maia Sandu.

- Republica Moldova a început primele etape ale negocierilor tehnice de aderarea cu Uniunea Europeană.

- Chișinăul și-a desemnat noul ambasador la București.

Republica Moldova nu a reușit încă să-și securizeze importurile de energie electrică din România din cauza a două companii – una moldovenească și una românească, care întârzie cu darea în exploatare a două stații electrice, vitale pentru stabilitatea sistemului naționale. Stațiile sunt parte a liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău care trebuia să fie dată în exploatare încă la sfârșitul anului trecut. Linia securizează importurile din sudul țării din România, de la Isaccea și poate asigura 50 la sută din consumul național. Compania indiană care a construit linia a încheiat șantierul în termen. Însă cele două companii care construiesc stațiile de transformare – una din România și alta din Republica Moldova – întârzie șantierul, a declarat președinta Maia Sandu aseară în cadrul unei interviu la televiziunea TV8 de la Chișinău.

„Guvernul precedent și actual monitorizează săptămânal acest proiect. Din câte înțeleg linia este gata și este testată. Există o întârziere la cele două stații de transformare: stația Vulcănești, de care este responsabilă compania moldovenească Turbo Energy Power, și stația Chișinău, de care este responsabilă o companie românească, Electromontaj.

Președinta a precizat că una dintre companii invocă întârzieri în livrarea echipamentelor, însă responsabilitatea finală revine ambelor firme contractate.

„E nevoie ca și stațiile să fie gata și sper următoarele săptămâni să își îndeplinească obligațiunile contractuale aceste două companii și să livreze. Sper că în martie să fie gata, dar vă zic că aici este întârzierea”, a precizat șefa statului.

Întârzierile au fost practic unul din motivele pentru care Republica Moldova s-a confruntat cu un blackout sâmbăta trecută, când peste 70 la sută din rețelele de curent din țară au picat, în urma unor avarii la sistemul energetic din Ucraina, avariat de bombardamentele rusești.

***

Maia Sandu s-a referit în interviu și la nominalizarea sa la premiul Nobel pentru Pace, nominalizare care a fost făcută săptămâna aceasta de către un parlamentar norvegian. „Cei care merită cu adevărat acest premiu sunt ucrainenii care își sacrifică viața pentru pace”, a spus Maia Sandu.

***

Cu referire la recentul raport al Comitetului juridic al Statelor Unite, care afirmă că Uniunea Europeană ar fi cenzurat conținut din spațiul online și ar fi influențat alegerile naționale în statele membre, inclusiv în Republica Moldova, președinta de la Chișinău a spus că la mijloc sunt interesele platformelor de socializare, inclusiv a celor din SUA. „În Statele Unite sunt platforme, sunt proprietari de platforme. E foarte clar că de aici vine”, a spus Maia Sandu.

„Libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false, nu pentru boți. Eu înțeleg că platformele vor să nu existe nicio reglementare, să nu le spună nimeni nimic, să facă bani inclusiv de la cei care finanțează armate de boți și ferme de boți și ce vreți.

Pentru ei banul contează, pentru noi contează sănătatea democrației noastre. Și democrația este despre oameni. Și libertatea de expresie este pentru oameni.

Haideți să ne amintim cazul României. Pe Tiktok, care are aproape 2 miliarde de utilizatori, de conturi unice, și am avut un candidat care în câteva zile a ajuns să fie pe locul 9 între aceste două miliarde de conturi zero, cu zero cheltuieli. Despre ce vorbim noi aici?

Repet, aceste platforme trebuie să respecte niște reguli. În Moldova avem multe probe despre încălcarea acestor reguli și le putem transmite, fără grijă. Noi trebuie să ne apărăm democrația noastră și, repet, libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false”, a mai sublinia Maia Sandu.

***

Republica Moldova a început primele etape ale negocierilor tehnice cu Uniunea Europeană pe Clusterul 1 – Valori fundamentale, un pilon esențial al procesului de aderare. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că, în această săptămână, au avut loc primele ședințe dedicate reformelor prioritare în domenii-cheie precum statul de drept, justiția, drepturile fundamentale, combaterea corupției și securitatea statului, relatează Moldpres.

La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a decis lansarea negocierilor tehnice pe capitolele de aderare cu Republica Moldova, în condițiile în care Chișinăul și-a onorat toate angajamentele, însă negocierile politice sunt blocate de opoziția Ungariei lui Victor Orban față de Ucraina. Autoritățile de la Chișinău își propun să încheie negocierile cu UE până în 2027 pentru a semna Acordul de Aderare în actualul mandat. Comisia Europeană susține aceste demersuri ale Chișinăului.

***

Președintele Senatului României, Mircea Abrudean a declarat la Washington că România garantează apărarea în regiunea Mării Negre, alături de Bulgaria și Turcia, aspect prin care este sprijinită inclusiv securitatea Ucrainei și Republicii Moldova. Oficialul român participă la Forumul Interparlamentar de Securitate organizat în SUA. „România, care se află la intersecția istoriei și a geografiei, este un aliat puternic și de încredere în NATO, la granița Flancului Estic, iar Parteneriatul strategic cu SUA unul solid”, a mai spus Mircea Abrudean în discursul său de la forum.

***

Republica Moldova, Ucraina, România și Uniunea Europeană au desfășurat o nouă rundă de discuții în format patrulateral (QUAD), dedicată consolidării cooperării regionale în domeniul transporturilor și logisticii, în cadrul inițiativei europene „Culoarele Solidarității”. Discuțiile s-au concentrat asupra situației curente a fluxurilor de transport, în contextul traficului intens, al crizei energetice din Ucraina, al limitărilor de acces și al riscurilor de securitate, precum și asupra sprijinului continuu acordat Ucrainei. Un accent deosebit a fost pus pe identificarea și utilizarea rutelor alternative de transport, pe îmbunătățirea coordonării controalelor la frontieră, precum și pe analiza stadiului de implementare a proiectelor de infrastructură, în special a celor finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF)”, anunță Ministerul Infrastructurii de la Chișinău.

***

Republica Moldova și-a desemnat noul ambasador la București, acesta este diplomatul Mihail Mîțu. Fostul ambasador Victor Chirilă a fost numit pentru un nou mandat în capitala Ucrainei, Kiev. În același timp, scriitoarea Lorina Bălteanu a fost numită Ambasador în Franța. Decretele au fost publicate în Monitorul Oficial.

***

Condițiile meteo sunt extrem de dificile și în această dimineața în Republica Moldova, autoritățile anunță că intervin non-stop pentru a asigura circulația și a acorda sprijin cetățenilor. Pe drumuri se circulă cu dificultate din cauza poleiului, serviciul 112 a gestionat peste 3000 de apeluri de urgență, inclusiv accidente rutiere cu traumatisme și un deces. Din cauza depunerilor de polei, 30 de localități din 6 raioane au fost deconectate parțial de la energia electrică, Ministerul Sănătății informează despre 511 adresări cu traumatisme. Avertismentul meteo este valabil și pentru acest weekend.

Expoziția “Rezidual” a lui Ghenadie Popescu curatoriată de David Komary ajunge în București, la Galeria Posibilă, în perioada februarie - aprilie 2026, după deschiderea de la finalul anului trecut, în Krems, la Galerie Stadtpark. O discutie cu Alexandra Mihali, David Komary si artistul Ghenadie Popescu.

Reforma administrației publice va aduce ordine în sistem, declară într-un interviu la RFI deputata PNL Raluca Turcan. Ea critică de asemenea PSD-ul, pentru că tergiversează reformele. Fostul ministru al Culturii le cere pe de altă parte colegilor de partid care-l sabotează pe Ilie Bolojan ”să-și vadă de treabă”.

Raluca Turcan, despre reforma administrației publice: ”Ideal ar fi fost ca această coaliție de guvernare să vină cu pachetul referitor la administrație rapid, pentru că acest pachet aduce de fapt o ordine în cheltuirea banilor publici, în locuri unde în timp s-a acumulat risipă (...). S-a încercat în coaliție o tergiversare, o negociere permanentă a acestor măsuri, astfel încât să nu atingă deciziile Guvernului locurile din care în multe momente unele partide au profitat politic”.

Despre liberalii care-l contestă pe premierul Ilie Bolojan: ”Să-și vadă de treabă, să vorbească cu oamenii, să vadă că la firul ierbii, așa cum fac eu în Sibiu, oamenii au încredere în Ilie Bolojan, oamenii așteaptă responsabilitate la guvernare, au înțeles perfect cine, cum și când au greșit”.

Despre neplata primei zile de concediu medical: ”Ministrul Sănătății a propus această măsură, ministrul Sănătății trebuie să răspundă, pentru că dacă domnia sa ajunge la concluzia că măsura poate fi corectată, atunci îi poate propune premierului României corectarea acestei măsuri”.

În 2025, proiectele de ecologizare a Dunării și a marilor râuri românești s-au intensificat: operatori privați și ONG-uri au colectat deja aproape 15 tone de deșeuri de pe maluri și din apă, implicând voluntari și comunități locale în acțiuni practice și educaționale.

Dacă te interesează să contribui la curățarea apelor și malurilor sale, fii atent la viitoarele campanii și inițiative ale ONG‑urilor active în 2026, precum Mai Mult Verde, care desfășoară pe termen lung proiecte precum „Cu apele curate”, dedicat mentenanței Dunării și afluenților săi.  

Pe lângă acțiuni de ecologizare, se lansează periodic granturi pentru proiecte civice și activități de educație ecologică – și poți să te implici ca voluntar sau să sprijini local astfel de evenimente.

Jurnal de știri

Situația nu s-a schimbat în vârful ierarhiei Superligii de fotbal după etapa a 25-a, una intermediară. Lider este Universitatea Craiova cu un punct avans față de Rapid și Dinamo. În schimb s-a întețit lupta pentru play-off.

Comisarul european pentru apărare şi spaţiu, lituanianul Andrius Kubilius, a îndemnat joi statele membre ale UE să se pregătească pentru retragerea trupelor americane desfăşurate în Europa, relatează agenţia de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media  Mesajul comisarului vine în urma numeroaselor semnale îngrijorătoare transmise de la Washington.

Vorbind în cadrul unei dezbateri în parlamentul sloven, la Ljubljana, comisarul Kubilius a avertizat că ”Armata americană nu va rămâne în Europa la nesfârşit” și că

”dacă americanii încep să-şi reducă prezenţa, va trebui să găsim un răspuns la întrebarea cum îi vom înlocui pe cei aproximativ 100.000 de soldaţi americani aflaţi la ora actuală pe continent şi care joacă un rol strategic foarte important”, a explicat el.

Aceasta – a spus comisarul - ar trebui să implice creşterea eforturilor de înarmare şi dezvoltarea de tehnologii spaţiale.

Europa trebuie să îşi asume propria apărare, iar pentru aceasta trebuie să dezvolte aşa-numitul „pilon european al NATO”, a spus comisarul european

El a amintit în acest context că trupele americane se pot deplasa cu multă rapiditate dintr-o regiune europeană în alta, lucru pe care în prezent nu-l pot realiza armatele celor 27 de state membre ale UE.

Comisarul a subliniat şi necesitatea dezvoltării capacităţilor de tehnologie spaţială pe care Statele Unite le oferă în prezent europenilor.

Avertismentul vine în contextul mai multor semnale de la Washington, îngrijorătoare pentru europeni.

Potrivit recentei strategii de apărare publicate de Pentagon, armata americană intenţionează să acorde un sprijin „mai limitat” aliaţilor europeni și să pună accent pe securitatea internă, precum și pe descurajarea Chinei.

Citeste siStrategia americanilor, sondajul europenilor – semnele unui divorț asumat

Noua strategie consideră că aliații, în special Europa, „vor prelua inițiativa împotriva amenințărilor care sunt mai puțin grave pentru noi, dar mai grave pentru ei”.

Cu alte cuvinte, invazia Rusiei împotriva Ucrainei este văzută acum la Washington drept ”o amenințare persistentă, dar gestionabilă pentru membrii estici ai NATO”.

Cât despre Strategia de securitate a Statelor Unite, un document politic cuprinzător publicat la începutul lunii decembrie, este la rândul ei extrem de dură cu Europa.

Citeste siStrategia de securitate a SUA, blândă cu Rusia, critică cu Europa

UE este acuzată că subminează libertatea politică și suveranitatea. Strategia critică politicile de migrație ale UE, acuză cenzurarea libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, deplânge scăderea ratei natalității, pierderea identităților naționale și a încrederii în sine.

Toate acestea, se adaugă politicii protecționiste a Statelor Unite și amenințării lui Donald Trump că va anexa Groenlanda, aflată sub suveranitate daneză. Liderul de la Casa Albă nu a exclus chiar folosirea forței pentru a prelua controlul asupra insulei – fapt care a adus pentru prima dată amenințarea unei confruntări militare între membri ai Alianței Atlantice.

Cu asemenea semnale venite de peste Ocean, europenii trebuie, iată, să se gândească tot mai serios la perspectiva de a se descurca singuri în materie de securitate.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România