Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Attila Korodi, salută anunțul premierului Ilie Bolojan privind închiderea ajustărilor bugetare. Reprezentantul UDMR spune într-un interviu la RFI că majorarea impozitelor locale a adus într-o situație de nervozitate reală societatea.

Attila Korodi, despre anunțul premierului Ilie Bolojan privind ”închiderea ajustării”: ”Eu cred că e un răspuns la o situație reală în societate. La sfârșitul anului, cred că s-au acumulat foarte multe efecte care pleacă din aceste politici de ajustare, efectiv oamenii, dacă ne gândim la bugetul familial, nu mai au aceeași putere, inflația, creșteri de prețuri, ajustări pe TVA și adoptată în ultimul moment, legea asumării pe impozitele locale a adus într-o situație de nervozitate reală societatea”.

Primarul din Miercurea-Ciuc spune că ”alegătorii UDMR au o așteptare foarte mare față de UDMR, pentru că această suportabilitate a fost depășită și pe bună dreptate”.

”Cine să spună? Alții să spună? Deci noi dacă constatăm, ar trebui să tăcem și să nu spunem? Nu, trebuie să spunem”, mai afirmă Attila Korodi.

Jurnal de știri

Mâine începe ediția cu numărul 25 a Jocurilor Olimpice de Iarnă 2026 de la Milano- Cortina. România va fi reprezentată în Italia de 29 de sportivi în 8 discipline, iar șansele unei medalii țin de domeniul miracolului. Boberii tricolori pot obține o clasare onorabilă.

3.500 de sportivi din 93 de țãri se vor întrece în 16 discipline timp de douã sãptãmâni și jumãtate la cea de a 25-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă. Pentru prima datã în istoria competiției, ceremonia de deschidere se va desfãșura simultan în douã orașe, Milano și Cortina d'Ampezzo, cu defilarea tradiționalã a sportivilor desfãșuratã în patru locații diferite: Milano, Cortina, Predazzo și Livigno.

Deschiderea principală va fi la Milano, pe celebrul stadion San Siro, un spectacol numit Armonia, cuvântul care va fi motto-ul Jocurilor, în timp ce festivitatea de închidere se va desfășura pe arena olimpică din Verona.

Cel puțin la exterior, Milano arată ca un oraș pregătit pentru cea mai importantă competiție a anului găzduită de Italia. Cele mai importante atracții turistice, Domul, Scala, castelul Sforza, zona Brera, au fost adaptate evenimentului uriaș care revine în Europa după o pauză de 12 ani.

Întrecerile din cadrul „olimpiadei albe” vor fi organizate în opt localități pe un teritoriu care se întinde pe o suprafață totală de aproximativ 22.000 km2.

Astfel, Antholz va găzdui probele de biatlon, Bormio va fi scena întrecerilor de schi alpin și de schi-alpinism, în timp ce Cortina va fi dedicată probelor de bob, curling, skeleton, schi alpin și sanie.

La Livigno se vor desfășura concursurile de schi artistic și snowboarding, în timp ce Milano va găzdui concursurile de patinaj artistic, hochei pe gheață, patinaj viteză și short-track. La Predazzo vor avea loc probele de sărituri cu schiurile și de combinată nordică, iar Tesero va găzdui întrecerile de schi fond și de combinată nordică.

Tricolori au șanse nule de a lua vreo medalie.

România nu va lipsi de la marele eveniment fiind reprezentatã de 29 de sportivi în 8 discipline, însă șansele ca tricolorii să obțină vreo medalie sunt aproape nule. Nu avem nici infrastructura necesară pentru a avea performanțe și a ne putea bate de la egal la egal cu țări de tradiție în sporturile de iarnă și nici istorie în olimpiada albă.

Singura medalie cucerită de România la Jocurile de iarnă este cea obținută la bob de cuplul Ion Panțîru – Nicolae Neagoe, bronz la Grenoble, în 1968. Pentru Team Romania bobul este și acum disciplina sportivă care ar putea aduce o clasare onorabilă, în primii 10.

Sursa imaginii: Facebook / Federația Română de Bob și Sanie

După o calificare spectaculoasă la aceste Jocuri, boberii de la 2 și 4 persoane, Mihai Tentea, George Iordache, Constantin Dinescu, Mihai Păcioianu și Andrei Nica (rezervă) speră să repete performanța de la mondialele de anul trecut, când au reușit un remarcabil loc 8.

Fost campion european și mondial de tineret, pilotul Mihai Tentea a fost desemnat portdrapelul României la Festivitatea de deschidere alături de Raluca Strămăturaru de la sanie, sportiva aflată la a cincea participare la JO.

Tentea este la a 3-a participare olimpică și va încerca alături de colegii lui să îmbunătățească performanțele de la PyeongChang 2018 și Beijing 2022. Unul dintre antrenorii lotului, Iulian Păcioianu, a participat de 3 ori ca sportiv la Jocuri și a calificat boberii de 5 ori la Jocuri. Păcioianu este mulțumit că acum băieții noștri vor da totul pe pârtia de la Cortina, având la dispoziție un bob performant care a costat 130.000 de euro.

Accidentată, Lindsey Vonn nu renunță

Că este debutant sau consacrat, fiecare dintre cei 3500 de sportivi care vor lua startul la Jocuri, își dorește să facă la Milano Cortina rezultatul vieții. Exemplul concludent este cel al multiplei campioane americane la ski Lindsey Vonn care a declarat că, deși are ruptură la ligamentul încrucișat, va lua startul în proba de coborâre.

Ar trebui Rusia să fie admisă în competițiile sportive internaționale, așa cum a sugerat recent, președintele FIFA, Gianni Infantino? Propunerea a fost primită cu bucurie la Moscova, dar presa internațională își exprimă obiecțiile. Discuțiile au loc cu puțin timp înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă, la care Rusia este, de asemenea, interzisă.

Totul a plecat de la un interviu pentru Sky Sports în care șeful FIFA le-a cerut scuze fanilor britanici spunând că a glumit despre comportamentul lor la Cupele Mondiale de fotbal; Infantino a cerut, de asemenea, încetarea interdicției impuse Rusiei și și-a apărat decizia de a-i acorda Premiului FIFA pentru Pace președintelui SUA, Donald Trump

Întrebat cu privire la potențialele boicoturi la Cupa Mondială din cauza acțiunilor și comentariilor lui Trump, Infantino a întrebat de ce fotbalul ar trebui să fie calea folosită pentru protestele legate de politică”.

”Totuși, Infantino menține legături strânse cu președintele american Donald Trump”, observă Politico. 

”În decembrie, i-a acordat noul Premiu FIFA pentru Pace - considerat pe scară largă o reparație simbolică - după ce președintele american nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, în ciuda faptului că a militat intens pentru această distincție.

FIFA a deschis, de asemenea, un birou în Trump Tower din New York în iulie și a numit-o pe fiica lui Trump, Ivanka, în consiliul de administrație al unui proiect caritabil educațional cofinanțat din vânzările de bilete la Cupa Mondială FIFA din 2026”.

Citeste siTrump câștigă premiul FIFA pentru pace – există vreo șansă de revizuire VAR?

Vorbind despre interdicția impusă Rusiei, BBC amintește că echipa de fotbal ”nu a putut participa la Cupa Mondială din 2022 și la Euro 2024, iar țara nu va participa nici la Cupa Mondială din 2026.

Totuși, Rusia nu a încetat complet să joace fotbal internațional, deoarece a susținut meciuri împotriva unor națiuni non-occidentale fără a avea nevoie de permisiunea FIFA sau UEFA”.

”Rusia a transformat sportul într-o armă”, titrează Foreign Policy.

”Interdicția la Jocurile Olimpice este o contracarare necesară a abuzurilor Moscovei. Apelurile sportivilor ruși i-ar putea impresiona pe fanii occidentali ai sportului.

Însă regimul Putin folosește orice glorie sportivă rusească drept mijloc de propagandă - de unde și istoria sa de utilizare a serviciilor de spionaj pentru a facilita dopajul sistematic, a-i ataca pe cei care l-au demascat și a submina reputația concurenților.

La acestea se adaugă pagubele teribile pe care agresiunea rusă le-a adus sporturilor ucrainene și ororile la care au fost supuși sportivii ucraineni. Rusia a ucis cel puțin 516 antrenori și sportivi ucraineni potrivit organizației Îngerii Sportului - un număr despre care aceasta spune că este departe de a fi complet”.

La rândul său, Kyiv Independent reia declarația ministrului sportului din Ucraina potrivit căruia ”Rusia folosește sportul pentru a-și „ascunde” agresivitatea”.

Oficialul spune că ”Kremlinul a folosit sportul pentru a distrage atenția, în contextul în care bombardamentul rusesc asupra rețelei energetice a Ucrainei a lăsat mii de oameni fără încălzire la Kiev, în timpul unei ierni excepțional de reci”.

După cum știm, un raport preliminar al Comisiei juridice a Congresului SUA acuză Comisia Europeană de interferență electorală și cenzură, în alegerile din mai multe state membre. În context, documentul pune la îndoială și decizia anulării alegerilor prezidențiale din România, din decembrie 2024.

Raportul susține, pe de altă parte că nu există dovezi ale amestecului Rusiei. De partea sa, Comisia Europeană a respins acuzațiile, spunând că sunt absurde și nefondate.

Pentru a înțelege natura acestei confruntări transatlantice, este bine să privim contextul general.

De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a avut o atitudine mereu ostilă Uniunii Europene, despre care a spus nu odată că a fost creată tocmai pentru a fi concurentul Statelor Unite.

Donald Trump știe că europenii, în majoritatea lor, nu-l simpatizează – sondajele stau mărturie.

În plus, el vede în Europa liberală o prelungire a statelor ”albastre”, democrate, din propria țară. Cu deosebirea că nu poate trimite agenții ICE dincolo de Atlantic, decât, cel mult, pentru a păzi delegația americană la Jocurile Olimpice.

De altfel, Statele Unite, în propria strategie de securitate națională, favorizează anumiți actori politici europeni – este vorba despre partidele de extremă dreapta, eurosceptice.

De partea lor, europenii acuză marile rețele, îndeosebi X, că prin intermediul algoritmilor, vine în sprijinul acestor partide care, în final, vor dezmembrarea Uniunii Europene.

Citeste siSediul francez al platformei X a fost percheziționat de secția de criminalitate informatică a Parchetului din Paris

Europenii au păcătuit cu multe, în ultima vreme, față de Donald Trump.

De exemplu, s-au aliniat în spatele lui Volodimir Zelenski și au împiedicat Washingtonul și Moscova să impună Ucrainei o pace nedreaptă.

Tot europenii au făcut scut în jurul Danemarcei, căreia Donald Trump amenința să-i smulgă suveranitatea asupra Groenlandei și l-au ajutat pe liderul de la Casa Albă să plece cu coada între picioare de la Davos.

Aceiași europeni, răspunzând politicii de taxe vamale a lui Donald Trump, și-au extins acordurile de comerț liber cu America de Sud și India.

Citeste siPrin acordurile cu India și Mercosur, Europa își găsește noi aliați

Până într-acolo încât, un ziar conservator precum The Wall Street Journal, care a susținut politicile economice ale lui Trump în primul mandat, a ajuns acum să scrie că ”America mai întâi” se transformă tot mai mult în ”America singură”.

Dar altceva în comportamentul europenilor este de neiertat, din  perspectiva trumpiană: reglementarea în domeniul digital.

Marile platforme sunt obligate la transparență în privința algoritmilor, trebuie să fie neutre politic și să-i protejeze pe minori. De asemenea, este strict reglementată publicitatea personalizată iar marii operatori trebuie să protejeze datele personale ale utilizatorilor.

Încălcarea acestor reglementări este sancționată cu amenzi substanțiale, cum a fost cazul platformei X, a lui Elon Musk.

Toate acestea, așadar, înseamnă bani mai puțini pentru mogulii tehnologici care s-au grupat în jurul lui Donald Trump, de la revenirea acestuia la Casa Albă – unii, punându-și cenușă în cap pentru ceea ce făcuseră înainte.

Și, pentru ca enervarea americanilor să fie și mai mare, europenii caută să se desprindă încet-încet, de dependența tehnologică față de americani.

Citeste siAcord pentru o alternativă europeană la Visa și MasterCard

Europenii încep să recurgă la propriile platforme pentru conferințe  - precum în Franța sau Germania - și încep să lucreze la propriile sisteme de analiză a datelor. Ba chiar, apare tot mai mult ideea promovării rețelelor sociale europene.

Și iată cum toate acestea schimbă cumva perspectiva asupra raportului din Congresul Statelor Unite.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum ne afectează raportul SUA privind anularea alegerilor? „O temă deja fumată. România nu e vizată, e un pretext pentru atacarea UE” (Adevărul) - Din păcate pentru cei care așteaptă „turul doi anapoi”, americanii nu ni-l pun pe Voievod președinte al României (Republica) - Traseul bolnavilor cu cancer în sistemul medical din România: „Pacientul este adesea dezorientat, iar harta serviciilor lipsește” (Libertatea) - DRUMUL ARMELOR. Exporturi militare de zeci de milioane de euro, din România în Israel, în 2025. Componente pentru Elbit, transportate cu avioane de linie Tarom (Snoop)

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri într-o conferință de presă la Palatul Victoria că guvernul a încheiat măsurile de ajustare bugetară și începe lucrul la măsurile de relansare economică. El a mai spus că Ministerul Justiției a recomandat ca adoptarea reformei în administrație să fie făcută prin asumarea răspunderii guvernului în fața Parlamentului. Bolojan a mai anunțat că joi va informa CCR că România riscă să piardă circa 230 de milioane de euro deoarece Comisia Europeană nu consideră îndeplinit jalonul privitor la pensiile speciale ale magistraților.

G4Media preia declarațiile.

Într-un climat normal, raportul Camerei Reprezentanților din SUA despre interferențele UE în alegerile statelor membre, inclusiv România, ar fi zguduit din temelii relația transatlantică, spune politologul Sergiu Mișcoiu. În contextul actual, nu va avea niciun efect.

„Raportul acesta reia una din temele care a fost puse pe tapet de JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen din 2025, cea legată de interferența Europei în procesele electorale. Anularea alegerilor din România nu putea decât să servească drept principal exemplu în această analiză, dar nu România este importantă aici, nu România a fost vizată nici atunci, nici acum. România este un pretext, un exemplu prin care forțele fidele lui Trump încearcă să demonteze UE ca actor global și ca, desigur, un spațiu al libertății și democrației care contrastează cu ceea ce se întâmplă în Satele Unite ale Americii.”

Pe larg în Adevărul.

Raportul american care a dat aripi bulei „suveraniste” nu e despre România, nu e despre Georgescu, nu e despre Simion, nu e despre democrație sau libertate de exprimare. E despre banii lui Musk și ai giganților tech.

Raportul e provizoriu și e făcut de niște funcționari ai Comisiei juridice din Camera reprezentanților a Congresului SUA. Deocamdată, nu putem spune că aceasta e poziția Americii, a Congresului, nici măcar a administrației Trump.

Ce trebuie să facă România? Președintele Nicușor Dan n-are nicio obligație față de Trump, Vance, MAGA sau Congresul SUA. De altfel, dacă adevărul a fost deja scris la Washington, poate să aducă tone de argumente împotrivă, că nu-l mai ascultă nimeni. Nicușor Dan are însă o enormă datorie și o legală responsabilitate față de poporul român: „dovezile” serviciilor privind anularea alegerilor din cauza unor interferențe rusești au fost o glumă, iar explicațiile președintelui neconvingătoare. Se face anul și președintele tot nu a ieșit cu raportul promis despre anularea alegerilor. Asta nu înseamnă că Georgescu nu a participat dopat la alegeri, nu a încălcat legislația electorală și nu trebuia descalificat, scrie jurnalistul Florin Negruțiu în Republica.

În România, în fiecare an peste 100.000 de persoane sunt diagnosticate cu o formă de cancer.

Drumul unui român diagnosticat cu cancer este, în prezent, o cursă contra cronometru marcată de incertitudine, bariere geografice și un „ping-pong” birocratic epuizant. Patru voci autoritare – o pacientă, un medic de familie, un manager de spital și președintele Comisiei de Oncologie – explică în Libertatea unde se rupe „filmul” îngrijirii și ce trebuie schimbat pentru ca diagnosticul să nu mai fie sinonim cu dezorientarea.

Situația e recunoscută și durează de ani de zile. Lipsa de întreținere a liniilor, absența coordonării autorităților, birocrația și investițiile puține lasă oamenii să se descurce singuri, așa cum făceau și bunicii lor care au văzut electrificarea Apusenilor abia în anii ‘70.

Citiți reportajul pe pagina PressOne.

România a făcut exporturi militare în Israel, în 2025, în valoare de cel puțin 35 de milioane de euro, potrivit datelor obținute de Snoop. Cele mai multe transporturi au fost făcute cu avionul, iar Snoop a identificat zeci de zboruri de linie operate de Tarom care au avut în cală componente ajunse la Elbit Systems, unul dintre principalii furnizori ai Armatei Israeliene.

Ieri, premierul Ilie Bolojan a susținut declarații și o conferință de presă cu privire la situația economiei și la obiectivele anului acesta. Imaginea generală pe care a oferit-o premierul este că a ascultat în ultima perioadă criticile venite din politică și din societate referitoare la măsurile care contractă economia și a simțit nevoia să transmită vești bune.

Astfel se explică afirmația domnului Bolojan: „Încheiem măsurile de ajustare bugetară, lucrăm la cele de relansare economică”. Întrebarea este: nu se grăbește domnul Bolojan?

Să sintetizăm. Programul de relansare va include ceea ce știm deja și anume credite fiscale pentru companii, scheme de sprijin pentru investițiile mari dedicate firmelor care pot reduce deficitul comercial și scheme de garanții. Mai concret, vom afla conținutul programului și impactul asupra bugetului la sfârșitul săptămânii, atunci când va fi prezentat în Consiliul Economic și Social.

Surpriza de ieri vine însă de la așa-numitul pachet de sprijin pentru românii vulnerabili promovat de PSD. Premierul a declarat că nu s-a discutat în coaliție programul de sprijin social, chiar dacă liderii PSD îl promovează intens. Referitor la unele propuneri, precum ajutoare plătite o singură dată pensionarilor cu venituri mici, Ilie Bolojan nu le-a exclus, dar a adus aminte de deficitul bugetar mare și de cheltuielile limitate ale statului.

Premierul a vorbit și despre bugetul de stat pe anul acesta: va fi trimis în Parlament până la data de 20 februarie a.c., va fi construit cu un deficit de 6,2% din PIB și se anticipează o inflație de 4%.

Ilie Bolojan a dat o știre în ceea ce privește taxele și impozitele locale și anume că primăriile le vor putea reduce chiar dacă le-au mărit. Se pare că Ilie Bolojan a fost convins de președintele UDMR, Kelemen Hunor, care în ultimele zile a pledat calm, dar convingător pe tema micșorării taxelor locale.

Premierul Bolojan a explicat ieri că unele primării au crescut impozitele și taxele mai mult decât plafonul stabilit de guvern, iar acum își doresc să se întoarcă la nivelul minim stabilit de lege. Dar, legea nu le permite această revenire, iar premierul a anunțat că trebuie corectată legislația pentru ca primăriile să poată scădea nivelul de impozitare. Desigur, o întrebare este: ce se va întîmpla cu sumele plătite deja de unii cetățeni în cazul în care taxele și impozitele locale vor scădea? Schimbarea legislativă va da un răspuns.

În același timp, premierul a precizat că guvernul încearcă să elimine cât mai multe dintre excepții plecând de la realitatea că 10% din fondul de locuințe este neimpozitat, situație care există și în cazul automobilelor.

Temele energetice. Ilie Bolojan a anunțat ieri că practic din aprilie a.c. se va liberaliza tariful gazelor naturale doar pentru companii. De fapt, acest lucru ni l-a comunicat ieri premierul. Pentru persoanele fizice, tariful gazului natural va fi administrat pentru o perioadă de un an. Administrat înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului. Chiar dacă premierul încearcă să schimbe termenii, putem înțelege că de fapt administrat înseamnă tot plafonat. Mecanismul arată că pentru consumatorii casnici tariful va fi fix, iar pentru persoane juridice tariful va fi liberalizat. Dar, piața rămâne totuși dinamică și există riscul ca distribuitorii și furnizorii să încerce să compenseze eventualele pierderi din contractele cu consumatorii casnici prin creșterea tarifului la companii. Ceea ce ar fi o mare problemă economică.

De asemenea, tot în materie de energie, premierul Bolojan avansează ideea că anul acesta centralele electrice care vor folosi gazul de la Mintia și Iernut vor fi puse în funcțiune. Este posibil ca așteptările să fie prea optimiste, pentru că, de exemplu, construirea centralei Romgaz de la Iernut este deja în mare întârziere. De asemenea, guvernul va miza pe creșterea capacității de stocare a energiei de către Hidroelectrica. În concluzie, premierul Ilie Bolojan a vrut să transmită o serie de mesaje optimiste despre economie. S-ar putea să se fi grăbit.

Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA sustine, într-un raport preliminar, ca nu exista dovezi ale ingerințelor rusești în alegerile din România din 2024.  Congresmanii acuză că de fapt, sub pretextul combaterii dezinformării și manipulării,  UE că ar fi interferat în alegerile din mai multe state europene, nu doar din România.  

Nu se poate guverna împotriva societăţii iar in ritmul asta guvernarea va rămâne fără susţinere politică, spune Kelemen Hunor. PSD considera că e o idee rationala care merita discutata, deschisi la discutii se arată si cei de la USR in timp ce PNL consideră că subiectul a fost discutat iar masurile produc deja efecte.

Sunt la aceeasi masă ucrainenii, rusii si americanii. Kremlinul dă asigurări că îşi ”va continua” ofensiva , atît timp cât Kievul nu-i acceptă condiţiile. Este vorba de retragerea forţelor ucrainene din zonele pe care incă le controlează în Donbas.        

Jurnal de știri