Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, returnează diploma de „Membru de Onoare” al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, primită în urmă cu 25 de ani. El se declară „profund dezamăgit” de demersul în instanţă al Crucii Roșii de a cere anularea siglei Salvamont, printre motivele invocate fiind utilizarea siglei „în scopuri comerciale” şi „ obţinerea unor avantaje economice sau ar genera profit din activitatea de salvare montană”, acuzații respinse de salvamontiști. Prima înfățișare în proces va fi pe 14 iunie, ne-a spus Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România. 

Potrivit șefului Salvamont România, în toamna anului 2024, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală și solicitând renunțarea la actuala emblemă.

"Chiar chiar am fost surprinși de demersul celor de la Crucea Roșie, pentru că știam că noi colaborăm foarte bine în teritoriu, că avem o relație foarte bună cu structurile județene de Cruce Roșie. Foarte mulți membri din Salvamont sunt și voluntari la Crucea Roșie sau putem să-i privim invers: voluntari de la Crucea Roșie sunt membri la Salvamont. Deci, aveam acțiuni frumoase împreună, acțiuni de răsunet reflectate corect în presă. Deci, să afirmi că nu ai știut de existența Salvamontului și de siglă, în acest moment, nouă ni s-a părut totuși o exagerare. Deci, n-am primit bine. Am încercat să rezolvăm pe cale amiabilă și iată că tot s-a ajuns aici.

Avem două adrese scrise către ei, în care, în ultima adresă, chiar le spuneam că noi credem că, indiferent cum s-ar soluționa această treabă, lumea nu va vedea bine și opinia publică va privi negativ una dintre părți. Din păcate, se pare că această imagine negativă se va reflecta asupra dânșilor. Chiar nu era o problemă atât de grea sau de nerezolvat. Mai mult de atât, legea le permite să dea acordul unor instituții cu caracter similar. Deci puteau și Salvamontului să-i dea un acord să folosească această siglă. Și atunci, vă dați seama, se putea rezolva totul pe cale amiabilă, dar dânșii au refuzat absolut orice dialog.", ne-a spus Sabin Cornoiu. 

Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora Crucea Roșie a avut pierderi materiale din cauza Salvamont.

"Chiar nu înțeleg ce i-a determinat să afirme că au avut pierderi materiale din cauza Salvamont și că noi facem comerț și creăm profit comercial... Nu, noi suntem o instituție a administrației publice, suntem în sistemul național de urgență, toate serviciile noastre, ale ambulanței, ale elicopterului, ale SMURD-ului, sunt gratuite. Nimeni n-a auzit vreodată că Salvamont să taie facturi pentru acțiunile pe care le derulează. Am fost acuzați că facem comerț, că facem activități economice și profit, că am adus prejudiciu material. Din păcate, toate acestea sunt pentru dânșii și sunt neadevărate. Noi suntem o instituție a statului și, la fel ca toate celelalte instituții din sistemul de urgență -SMURD, ambulanță, elicoptere, serviciul UPU, toate serviciile noastre sunt gratuite și sunt asigurate de către stat.",a precizat Sabin Cornoiu. 

"Cu un pix sau o carioca vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, dacă vom pierde litigiul cu Crucea Roșie", mai spune șeful Salvamont România.

„Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România regretă tonul în care un subiect de natură juridică şi instituţională a fost adus în spaţiul public. Demersul Crucii Roşii Române nu vizează activitatea Salvamont, rolul salvatorilor montani, contribuţia voluntarilor sau colaborările locale existente între structurile Salvamont şi filialele Crucii Roşii Române, ci exclusiv clarificarea regimului juridic al utilizării emblemei Crucii Roşii. Emblema Crucii Roşii este protejată prin Legea nr. 139/1995, prin art. 437 din Codul penal şi prin cadrul internaţional aplicabil, inclusiv Convenţiile de la Geneva”, precizează Crucea Roşie într-un comunicat de presă, citat de Digi24.ro.

Aspectele în discuţie fac obiectul unor proceduri oficiale aflate în desfăşurare, inclusiv în faţa OSIM şi a instanţelor competente, transmite sursa citată. „Din respect pentru aceste proceduri, Crucea Roşie Română nu va comenta punctual afirmaţiile formulate în spaţiul public şi nu va transforma un subiect juridic într-o dispută publică. Avem încredere în Justiţie şi vom formula toate argumentele necesare în cadrul legal adecvat”, mai transmite Crucea Roşie. 

 Este răspunsul nostru la acțiunea distructivă a PSD, transmit cele doua formatiuni. Dominic Fritz a exclus  varianta unei fuziuni între partide.  

In Marea Britanie, partidul Laburist al lui Keir Starmer a fost sanctionat la alegerile locale, în timp ce populiştii din Reform UK, al lui Nigel Farage, au obţinut noi victorii electorale. 

Uniunea Europeana se pune de acord să simplifice normele privind Inteligenta Artificiala pentru a stimula inovarea și a interzice aplicațiile de „nudificare”, ceea ce va duce la o protejare mai eficienta a cetățenilor.       

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”.

- La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca.

- Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei.

- O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul.

- Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu.

- Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată.

- Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția.

- Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft.

- Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo.

O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova.

Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova.

***

Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova.

Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital.

***

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare.

***

Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate.

***

Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume.

***

Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

Jurnal de știri

UDMR vrea refacerea coaliției, declară într-un interviu la RFI liderul deputaților acestei formațiuni, Csoma Botond. El nu exclude însă nici varianta unui Guvern minoritar, cu condiția să nu fie susținut de partidul extremist AUR.

Csoma Botond, despre criza politică: ”Ieri, la Palatul Cotroceni, domnul Kelemen Hunor i-a propus domnului președinte Nicușor Dan dacă ar putea să facă demersuri în sensul refacerii coaliției. Asta a fost prima propunere, iar a doua eventual, un Guvern minoritar, dar care nu ni se pare o idee fezabilă, în condițiile în care trebuie să iei în continuare niște măsuri destul de nepopulare”.

Despre un Guvern minoritar: ”Cu PNL și USR am putea să facem, dar nu mi se pare nici această construcție fezabilă, pentru că cine va vota acest Guvern? Dacă avem nevoie de voturile AUR în Parlament, pentru a învesti un Guvern minoritar, atunci noi nu vom face parte dintr-un asemenea Guvern minoritar”.

Despre o eventuală nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ca premier: ”Dacă PSD ar fi de acord cu această variantă, sigur, da, eu spun da, dar dacă PSD ar fi de acord (...). Noi n-am avea o problemă cu desemnarea domnului Bolojan din nou”.

România rămâne în centrul atenției presei internaționale după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Comentatorii ridică îngrijorări cu privire la conlucrarea dintre PSD – considerat pro-european – și formațiunea de extremă dreapta AUR.

”Pentru prima dată în istoria postcomunistă a României, un partid din tabăra democratică, pro-europeană - Partidul Social Democrat (PSD) - și-a unit forțele cu un partid de extremă dreapta, pro-rus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)”, constată Deutsche Welle.

El Pais vorbește despre ”semnalul din partea României și Bulgariei”

Potrivit ziarului spaniol, ”votul de neîncredere de la București și victoria unui candidat pro-rus la Sofia diminuează speranțele din alte capitale privind plecarea lui Orbán din Ungaria.

Moțiunea de neîncredere din partea României transmite mai multe semnale capitalelor europene, unele dintre ele îngrijorătoare.

(...) Plecarea lui Orbán nu va însemna automat înfrângerea unui stil de politică comun partidelor aliniate nominal atât cu stânga, cât și cu dreapta din Europa Centrală și de Est și care au în comun elemente precum naționalismul, euroscepticismul și o afinitate cu Rusia lui Vladimir Putin.”

”România este din nou cufundată în tulburări politice”, constată Le Monde. ”În ciuda unui vot comun cu naționaliștii Alianței pentru Unitatea Românilor, Partidul Social Democrat nu exclude participarea la o nouă coaliție pro-europeană”.

Les Echos vorbește despre ”o alianță complet fără precedent, cu social-democrații și partidul de extremă dreapta AUR.

Iar pentru comentatorul de la TV5, ”această alianță nefirească legitimează o extremă dreaptă românească în plină expansiune. Cu o aprobare de 37% în sondaje, AUR este deja în fața PSD în ceea ce privește intențiile de vot; PSD este însă prezent cel mai mare partid din Parlament de la alegerile din decembrie 2024, cu 130 de membri aleși”.

După cum transmite BBC, se așteaptă acum ca președintele Nicușor Dan să încerce să reconstruiască coaliția sub un alt prim-ministru. El a încercat să dea asigurări că România - membră a UE și NATO, care se învecinează cu Ucraina - își va menține poziția pro-Bruxelles.

Televiziunea publică poloneză TVP amintește că România trebuie să continue să își reducă deficitul, precum și să implementeze reforme pentru a accesa aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență înainte de data limită din august. Se preconizează că deficitul se va reduce la 6,2% din PIB în acest an, față de peste 9% în 2024.

Sâmbătă, 9 mai, este Ziua Europei. O zi care în România vine într-o conjunctură politică sumbră. Tocmai de aceea Bucureștiul ar fi trebuit să lanseze un puternic mesaj european. Iar, dacă nu o fac politicienii, atunci o vor face oamenii.

Sâmbătă este Ziua Europei. Aceasta amintește de Declarația rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, care propunea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.

Această comunitate a stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Dar nu despre istorie trebuie să vorbim acum, ci despre prezent.

Ziua Europei ar fi trebuit să fie marcată astăzi, în capitala României, de vizita președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Din păcate, vizita a fost anulată din cauza situației politice incerte de la București.

Din păcate, pentru că tocmai acesta ar fi fost prilejul pentru ca președintele României să lanseze mesajul ferm că, în pofida tulburărilor politice interne – care țin, în definitiv, de jocul democratic – România rămâne ferm ancorată la valorile europene.

Că la rămâne un aliat de nădește la granița de est a Uniunii. Că va continua să sprijine efortul Ucrainei de a rezista în fața agresiunii imperialiste a Rusiei, contribuind astfel la menținerea securității întregii Europe. Că va continua sprijinul pentru Republica Moldova.

Că va răspunde cu fermitate agresiunilor hibride. Și că, în cele din urmă, va rămâne un spațiu al libertății și al pluralismului, că va întări statul de drept și își va proteja cum se cuvine minoritățile de orice fel. Și că nu-i va lăsa în urmă pe cei defavorizați.

Din păcate, de ziua ei, Europa nu va auzi aceste cuvinte de la București.

Și ar fi trebuit.

Pentru că, în pofida asigurărilor de la Cotroceni că România își va urma calea ”pro-occidentală” – ca să cităm exact expresia folosită de președinte – îngrijorările persistă. Le citim, le vedem și le auzim de la confrații noștri jurnaliști din Europa. Le primim ca semnale din partea cancelariilor.

Toate acestea ne spun că ceva nu pare deloc în regulă la București.

Că ruperea de către social-democrații români a cordonului sanitar față de extrema dreaptă este un semnal prost, într-o Europă care vrea să strângă rândurile în fața dublei presiuni, a Rusiei lui Putin și Americii lui Trump.

Că, după vestea bună a înfrângerii la vot a lui Viktor Orban în Ungaria, România ar putea veni cu vestea proastă.

Există, însă, și o veste bună, în peisajul cenușiu pe care îl oferă astăzi România politică. Și vestea bună vine de la oameni.

Organizațiile civice vor marca sâmbătă, ele însele, Ziua Europei, în locul politicienilor. Un marș este anunțat pentru sâmbătă seara la București și alte manifestări vor mai avea loc în țară.

Oamenii vor vorbi despre Europa și își vor afirma europenitatea. Iar asta este vestea bună pe care trebuie să o audă și politicienii. Pentru că, în definitiv, Europa este a noastră, a oamenilor. La mulți ani!

 Chiar daca seful statului anunta că vom avea un nou cabinet intr-un orizont de timp rezonabil, santierul se anunta dificil, în condițiile în care formatiunile au propriile solicitari si sunt putin dispuse sa se intalneasca la mijloc. 

În mod normal, o scădere a consumului este privită ca un semnal prost pentru economie, mai ales într-o țară în care consumul a fost ani la rând principalul motor de creștere. În cazul României însă, consumul scăzut este mai degrabă un efect al încercărilor de a reduce deficitul bugetar, explică profesorul de economie Christian Năsulea. Il veti asculta mai tarziu.   

Concentrat pe criza politica, Nicușor Dan anulează ceremonia de Ziua Europei la care era asteptata si presedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, dar societatea civila se mobilizeaza si organizeaza sambata un miting in Capitala.

Kremlinul a anunţat că a luat importante măsuri de securitate pentru celebra sa paradă militară, la care, anul acesta, pentru prima dată în ultimii aproape 20 de ani, nu vor fi prezentate echipamente militare. Rusia anunţă că instaurează un armistiţiu unilateral, în Ucraina, timp de două zile, pentru 8 şi 9 mai, cu ocazia acestor festivităţi. Volodimir Zelenski ramane precaut.

Jurnal de știri

Ioan Maxim, manager Apollo111 Cinema și Andrei Rus, curatorul programului de filme Cucu Bau!