Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Raluca Stroe Brumariu, fiica compozitorului Aurel Stroe și președinta Asociației Aurel Stroe, Maria-Clara Brumariu, nepoata compozitorului și inițiatoarea Festivalului Echoes: Festivalul Internațional Aurel Stroe și Ruxandra Miuți, project manager al Festivalului Hoinar.

Doi investitori străini vor să preia Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment. Dar, în zona politică există deja un accentuat curent de naționalism economic. Vor fi acceptate cele două companii care vor să investească în șantierul din Mangalia?

Într-un climat politic anti-privatizare, la începutul acestei săptămâni, a apărut o ofertă surpriză. Un argument esențial al demiterii guvernului, inclus în moțiunea de cenzură votată în Parlament, a fost acela al vânzării unor companii strategice.

Guvernul Bolojan a fost acuzat că dorește vânzarea unor pachete de acțiuni la o serie de companii de stat, inclusiv printr-o metodă numită de vânzare accelerată. De altfel, în ultima perioadă se manifestă un adevărat curent politic „patriotic”: politicieni de la PSD și AUR au criticat dur ideea de vânzare de participații la companiile de stat. Nu mai este vorba despre refuzul privatizării, ci chiar despre respingerea vânzării unor pachete minoritare de acțiuni care ar permite totuși ca statul să păstreze controlul în companii.

Dintr-odată există un curent transpartinic care refuză orice listare la Bursă a unei companii de stat sau suplimentarea pachetului de acțiuni în cazul unor firme deja cotate la Bursa de Valori București. Acest mod de gândire este întărit de faptul că un grup de parlamentari PSD, susținut la vot de AUR, a inițiat un proiect de lege care a fost votat în Senatul României și prin care se interzice vânzarea de acțiuni la companiile de stat care au profit. Legea urmează să meargă la Camera Deputaților pentru a fi votată.

Viziunea anti-privatizare este însoțită de o altă marotă și anume aceea a companiilor strategice. Orice companie mică sau mare, cu pierderi sau cu datorii, indiferent de domeniu, este etichetată ca strategică.

Astfel, se ajunge ca în moțiunea de cenzură Loteria Română, Poșta Română, CEC Bank sau Tarom să fie considerate fără niciun argument solid ca fiind strategice. De altfel, pe motiv că sunt strategice multe companii de stat pot primi subvenții nelimitate, pot înregistra pierderi sau pot acumula datorii imense fără să fie deranjate cu vreun proces de restructurare sau privatizare.

În acest context, la începutul acestei săptămâni, companiile Rheinmetall și MSC au anunțat printr-un comunicat că sunt interesate să preia Șantierul Naval Mangalia. Anunțul vine într-un moment în care Rheinmetall și compania din Mangalia sunt în centrul atenției publice, din motive diferite.

Pe de o parte, compania germană Rheinmetall este acuzată ca fiind principala beneficiară a programului european SAFE derulat de România. Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia este deja în faliment. Povestea acestui șantier este veche: a schimbat mai mulți proprietari, iar acum se pune problema preluării companiei de către stat. De asemenea, aproape 2.000 de angajați ar trebui să fie concediați în această vară, conform documentelor înaintate de compania Damen, actualul proprietar, către instituțiile competente din județ. De fapt, dificultățile financiare au apărut la Șantierul Naval Mangalia de fiecare dată când compania a rămas fără obiectul muncii.

Acum, există comenzi. Prin programul SAFE, România vrea să cumpere de la Rheinmetall patru nave, pe care compania germană își propune să le construiască la Mangalia. Drept urmare, Rheinmetall și-a făcut un calcul simplu și anume este eficient să cumpere și să investească în Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment, să găsească un partener, compania elvețiană MSC, și să construiască în România atât nave militare, cât și civile.

Vom vedea, în curând, ce va face următorul guvern care va avea probabil o fibră dezvoltată de naționalism economic. Adică, va lăsa Șantierul Naval Mangalia să falimenteze și să concedieze angajații? Sau își va călca pe mândria națională și va accepta salvarea companiei prin preluarea ei de către doi investitori străini? Este un caz important în care realitatea economiei se lovește de discursul populist. Să vedem ce va alege viitorul guvern.

Motiunea a trecut, greul abia acum incepe. În acest moment, o alianță care să aibă o majoritate pentru un nou guvern e greu de imaginat, pentru ca fiecare formatiune vine cu propriile conditii. Nicușor Dan a anunțat consultări informale, iar surse politice susțin că acestea au început chiar astăzi. Intre timp, efectele crizei politice continua sa apese cursul. Leul se depreciaza în plus in faţa monedei europene. BNR  a anunţat un curs de 5,26 lei pentru un euro, un nou record istoric.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, care gestionează în Parlamentul European relația cu R.Moldova, avertizează că sprijinul României pentru Chișinău și proiectele comune începute ar putea rămâne doar la nivel declarativ cu un prim-ministru slab la București. Totuși, parcursul european al tarii vecine este puternic susținut la Bruxelles, iar cetățenii moldoveni sunt pregătiți să facă față eventualelor valuri de propagandă și falsuri venind din partea partidelor care au demis guvernul Bolojan, spune Siegfried Mureșan. Il veti asculta in aceasta seara. 

Dacă liberalizarea pieței de anul trecut era pregătită într-un mod corespunzător, nu se ajungea aici, considera președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță. El a explicat care sunt cauzele care au condus la acest record în Uniune.   

Tulpina  detectată la unul dintre calatori este cea transmisibilă între oameni. Între timp, guvernul local al Insulelor Canare a respins acostarea navei, în ciuda anunţului contrar făcut de guvernul central al Spaniei. Nava se află în centrul unei crize sanitare internaţionale încă de sâmbătă, când agenţia de sănătate a ONU a fost informată că trei pasageri au decedat, iar cauza suspectată este hantavirusul – o boală rară care se transmite de obicei de la rozătoare infectate.

Din antichitate, gânditorii, artiştii şi filosofii s-au preocupat să găsească un răspuns. Danezii, cei mai fericiți oameni din lume, conform studiilor recente, pretind că secretul fericii se afla într-un mod de viață numit hygge, pentru japonezi, ikigai poate fi un răspuns. Din 19 mai, Fundația Calea Victoriei ne invită la un curs numit "Arta de a fi fericiţi – exerciţii pentru o viaţă cu sens". Vorbim pe acest subiect cu lectorul acestui curs, Alina Costache.

 „Începe fiecare zi spunându-ţi: Nu ştiu ce îmi va aduce ziua de azi, dar eu îi voi iubi pe ceilalţi şi îmi voi permite să mă las iubit (ă)” este recomandarea pe care Arthur C. Brooks o face în cartea sa „Build the Life You Want. The Art and Science of Getting Happier” semnată de profesorul ce predă cursuri de fericire la Universitatea Harvard.

„Provocare acceptată! Am făcut acest experiment şi am pornit într-o călătorie transcendentală în căutarea fericirii. Zi de zi, am început ziua spunându-mi afirmaţia şi citind câteva pagini din carte. Rezultatele au fost uimitoare: am devenit tot mai prezentă, mai empatică, mai apropiată de oamenii cu care intru zilnic sau ocazional în contact.

Viaţa mea se îmbunătăţea câte puţin în fiecare zi, iar eu mă simţeam puţin câte puţin tot mai fericită. După 20 de zile, ajunsă la finalul cărţii, am constatat că trăiesc mai fericită: am relaţii mai bune, mă bucur mai mult de munca pe care o fac, sunt mai conectată cu familia şi prietenii.

Provocarea finală a venit însă când, la finalul cărţii autorul propune să încerci să înveţi o păpuşă de plastic cum să trăiască mai fericită. Deşi pare hilar, studiile ne arată că atunci când putem explica în mod coerent ceea ce am citit sau învăţat, vom păstra în memorie informaţia. Nu ştiu sigur dacă păpuşa trăieşte puţin mai fericită, însă mi-am propus să duc mai departe mesajul cărţii şi astfel vă invit la acest nou curs.” – Alina Costache, lector

Dacă secretul fericirii ar fi existat, cu siguranţă că deja l-am fi aflat cu toţii. Ar fi fost o afacere de anvergură mondială, deţinut de guverne, vândut pe internet şi predat în şcoli. Fapt este că acest secret nu l-a descoperit sau inventat nimeni până acum. Cu toate descoperirile valoroase care ne fac astăzi viaţa atât de uşoară şi plăcută, cu toată ingeniozitatea oamenilor de ştiinţă sau a oamenilor de artă, nu ştim încă ce ne dorim cu adevărat.

Amanunte suplimentare şi înscriere la cursul "Arta de a fi fericiţi – exerciţii pentru o viaţă cu sens", pe site-ul Fundaţiei Calea Victoriei.

România are un festival care și-a propus să fie loc de întâlnire pentru discuții despre importanța sănătății mentale, iar ca declanșator al acestor discuții este folosit filmul. Romanian Mental Health Film Festival reflectă diverse aspecte emoționale, într-o perspectiva cât mai largă, cât mai complexă, cu un grad ridicat de toleranță față de cele mai delicate subiecte. Vorbim despre Romanian Mental Health Film Festival cu invitata emisiunii RFI360, Lucia Maria Popescu.

Fără a avea pretenția de a vindeca, muzica Luciei a abordat adesea, printre altele, și teme de sănătate mentală, anxietatea, de exemplu. Indiferent că s-a inspirat din trăirile personale, muzica Luciei a fost descrisă ca fiind terapeutică și profund introspectivă. Și iată cum, deloc întâmplător, astăzi facem trecerea de la muzica la film, printr-un festival dedicat sănătății mentale, iar Lucia a participat la precedenta ediție Romanian Mental Health Film Festival.

Romanian Mental Health Film Festival, primul festival de film din România dedicat sănătății mentale, a ajuns la cea de a cincea ediție. Programul ediției din acest an cuprinde peste 25 de evenimente atent curatoriate: producții românești și internaționale recente, unele dintre ele în premieră în România, care s-au remarcat și la alte festivaluri prestigioase de film, precum Cannes, Sundance sau Toronto International Film Festival; o selecție fresh și provocatoare de scurtmetraje; 2 expoziții artistice; dialoguri; class-uri; o secțiune nouă destinată familiilor; petreceri; un Atelier de Critică de Film susținut de Victor Morozov, un curs intensiv dedicat tinerilor înscriși, care se va desfășura pe parcursul tuturor celor patru zile de festival, oferindu-le acestora instrumentele necesare pentru a analiza și descifra limbajul cinematografic.

În cadrul festivalului, puțin mai devreme, vineri, 24 aprilie 2026, ora 18:30, la Palatul Braunstein, a fost vernisajul expoziției PLECAT de Cosmin Bumbuț și Elena Stancu, cu participarea acestora. Expoziția PLECAT este cel mai amplu proiect documentar despre diaspora românească. Expoziția cuprinde instalații, fotografii și fragmente de reportaj realizate în 12 țări europene, în comunitățile în care trăiesc și muncesc românii plecați. Proiectul PLECAT a fost nominalizat în 2025 la True Story Award, în 2023 la European PressPrize, a primit un fellowship de la Pulitzer Center în 2021 și mai multe premii românești de fotografie și jurnalism.

Miercuri, 6 mai 2026, de la 18:30, la Studio7/9, este deschisa expoziția STRUGGLE, un proiect curatoriat de Maria Bîrsan, directoarea Galeriei Sandwich din București. STRUGGLE reunește proiecte artistice din ultimii douăzeci de ani — neterminate, abandonate, care se materializează pentru prima dată cu prilejul acestei ediții #rmhffest sau care, pur și simplu, au lăsat urme pentru destinatarii lor. Expoziția îi aduce împreună pe artiștii Dan Basu, Dumitru Gorzo, Daniela Pălimariu, Cristian Răduță, Dumitrița Răzlog, Nadina Stoica și Luminița Apostu Toma.

Joi, 7 mai 2026, se deschide seria proiecțiilor de film cu documentarul LOVE HURTS (RO, 2025, regia Alexandru Mavrodineanu). Evenimentul va avea loc de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Luceafărul din Iași, și propune una incursiune intimă în fragilitatea și puterea iubirii. Filmul oferă acces la poveștile reale a două cupluri urmărite de-a lungul a doi ani de suferință, despărțiri și împăcări, explorând dinamica complexă a relațiilor și procesul anevoios al vindecării emoționale. La sfârșitul proiecției va fi o sesiune Q&A cu regizorul Alexandru Mavrodineanu.

Prima seară de festival se va încheia la Oddity Centru, de la ora 21:00, cu o petrecere dansantă cu Donisan și Cel Visător.

Vineri, 8 mai 2026, de la ora 16:30, are loc o conversație necesară despre migrație în Sala Studio J a Muzeului Vasile Pogor. Dialogul dintre jurnalistul Cristian Lupșa și echipa Teleleu, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț va adresa costurile emoționale ale migrației. Tot vineri, agenda festivalului include proiecțiile filmelor INK WASH (RO/DK/GR, 2024, regia Sarra Tsorakidis), YOUNG MOTHERS (FR, BE, 2025, regia Jean-Pierre și Luc Dardenne) și GREEN LIGHT (AT, 2025, regia Pavel Cuzuioc). Programul educațional debutează cu două class-uri: unul dedicat poveștii adopției cu Anca Gheorghică la CUIB și unul despre sinele psihoterapeutului cu Ovidiu Gavrilovici, la Facultatea de Psihologie.

Ziua se încheie la Acaju cu petrecerea animată de Sofro She, Alex Bittman și Chlorys.

Sâmbătă, 9 mai 2026, de la ora 12:00, la Institutul Francez din România la Iași, regizoarea Gianina Cărbunariu va susține un class în care propune o reflecție sinceră asupra greșelilor, deciziilor dificile și lucrurilor care nu funcționează, dar formează. Un dialog despre învățare, asumare și sens — pentru cei aflați la început de drum, dar și pentru cei care simt că își regândesc direcția. Tot sâmbătă, proiecțiile de filme STILL NIA (RO, FR, 2025, regia Paula Oneț) și DIAGNONSENSE (NO, 2024, regia Ane-Martha Tamnes Hansgård) de la Casa de Cultură Mihai Ursachi Iași sunt incursiuni foarte personale în viețile protagonistelor.

Ziua de sâmbătă este cea în care publicul poate participa și la tururile ghidate ale expozițiilor PLECAT (ora 13:00, Palatul Braunstein, cu Cosmin Bumbuț și Elena Stancu) și STRUGGLE (ora 15:00, la Studio 7/9, cu curatoarea Maria Bîrsan).

Seara se mută din nou la Acaju, alături de Maria Antoaneta, DJ Vasile și Matze.

Ultima zi de festival aduce în prim-plan bunăstarea mamelor într-un dialog special la Palas Campus, un class despre biografia cuplurilor de artiști cu Ioana Marinescu și o activitate dedicată celor mici: Teatrul de Joacă al Asociației Punctart, la spațiul de joacă Zora Play de la Palas Iași. Dialogul final despre solidaritate cu Ștefan Baghiu și Costi Rogozanu și proiecția filmului THE LOVE THAT REMAINS (IS, 2025, regia Hlynur Pálmason) vor închide programul oficial. Apoi, ne dăm întâlnire pentru ultima dată la această ediție la petrecerea de final din Oddity Centru, cu Les Animaux și Judeaux.

Pentru toți cei care caută un spațiu de dialog, artă și înțelegere, această ediție a festivalului este, cu siguranță, THE PLACE TO BE. Romanian Mental Health Film Festival este un proiect independent, susținut anual de către parteneri, sponsori, instituții publice și persoane care rezonează cu misiunea și viziunea festivalului.

Dacă vrei să susții și tu acest festival și să oferi acces unui public cât mai numeros, care să beneficieze de intrare liberă cât mai multe ediții, găsești toate detaliile aici.

Romanian Mental Health Film Festival este un proiect inițiat de Raluca Bejenariu și Teodora Popescu (co-fondatoare Asociația În Dialog) și artistul vizual Dan Basu.

Program complet: www.rmhffest.ro/program 

Jurnal de știri

Sprijinul României pentru Republica Moldova și proiectele începute ar putea rămâne doar la nivel declarativ cu un prim-ministru slab la București, avertizează la RFI europarlamentarul Siegfried Mureșan. La Bruxelles a avut loc marți după amiaza Comitetul parlamentar de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, unde s-a decis creează un grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru susținerea aderării. Comitetul parlamentar de asociere pune presiune pentru deschiderea imediată a negocierilor politice de aderare pentru Moldova. Discutăm concluziile cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, europarlamentarul Siegfried Mureșan.

- Votul împotriva Guvernului Bolojan este văzut cu ochi buni de Rusia. Moscovei îi convine o eventuală ceartă dintre Chișinău și București, o răcire a relației, dar și o schimbare de atitudine față de Ucraina. „Un val de destabilizare și incertitudine se îndreaptă spre Republica Moldova”, o spune la RFI comentatorul moldovean, Nicolae Negru. Un interviu realizat de Valeria Vițu.

- Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, vine într-o vizită oficială la Chișinău, în contextul sărbătoririi Zilei Europei.

- Republica Moldova se pregătește de o transformare radicală administrativă. O transformare despre care puterea spune că a fost amânată de decenii, dar care este necesară inclusiv pentru dezvoltarea și absorbția fondurilor europene. Guvernul plănuiește să comaseze primării, dar și raioane, așa cum sunt numite județele peste Prut. Asta pentru a economisi bani la buget. Reforma administrației publice locale este însă criticată de opoziție. Vitalie Cojocari ne explică în „Cronica lui Vitalie”.

- Pentru prima dată, Republica Moldova și-a acoperit marți seara aproape 10 la sută din consumul național din energia regenerabilă acumulată în baterii de stocare. Energia stocată este mai ieftină decât cea importată, contribuind astfel la tarife mai accesibile, spune ministerul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghetu.

- Tineri din Republica Moldova sunt invitați să aplice pentru stagii plătite în instituțiile publice. Cei mai buni vor fi angajați fără concurs la încheierea stagiului.

- Astăzi, 6 mai, se împlinesc 36 de ani de la Podul de Flori, una dintre cele mai puternice manifestări simbolice ale apropierii dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. După mai bine de trei decenii, Prutul a devenit un șantier de proiecte energetice și infrastructură care să unească Republica Moldova și România.

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, va efectua o vizită oficială la Chișinău în zilele de 7 și 8 mai 2026, în contextul Zilei Europei, a anunțat Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Agenda întâlnirilor include întrevederi axate pe securitate și apărare, dar și cu președinta Maia Sandu și prim-ministrul Alexandru Munteanu. Pe lângă oficialii moldoveni, agenda șefei politicii externe a UE include și discuții cu reprezentanți ai societății civile, precum și participarea la EuroQuiz, alături de tineri din toată Republica Moldova.

***

Parlamentul European susține creșterea cu 12% bugetul destinat statelor candidate la aderare, inclusiv Republica Moldova, declară la RFI eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Ieri după amiaza la Bruxelles a avut loc reuniunea Comitetului parlamentar de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, care a decis crearea în premieră a unor grupuri de lucru din legislativul european și cel moldovean pe capitolele de negociere cu UE, care vor reflecta structura oficială de negociere a Uniunii Europene, și presupune transmiterea de expertiză pe cele șase clastere, sau grupuri de capitole, și acordarea de sprijin politic și tehnic.

***

Pentru prima dată, Republica Moldova și-a acoperit marți seara aproape 10 la sută din consumul național din energia regenerabilă produsă în timpul zilei și acumulată în baterii de stocare – 50 MW din consumul total de circa 700 MW al Republicii Moldova, a anunțat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Ministrul spune că energia regenerabilă stocată este mai ieftină decât cea importată, contribuind astfel la tarife mai accesibile pentru consumatorii casnici, instituțiile publice și mediul de afaceri.

Republica Moldova își propune că acopere 30 la sută din consumul intern din energie regenerabilă către 2030 și pune accent de dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei pentru a-și asigura autonomia inclusiv pe timp de noapte și în orele de consum maxim.

***

146 de tineri din Republica Moldova vor primi o bursă de 3.500 de lei moldovenești, aproximativ 175 de euro, pentru a face stagii în instituții publice, inclusiv la Guvern, la Președinție sau în Parlament. Concursul este deschis până pe data de 15 mai. Bursele sunt oferite de Uniunea Europeană și Guvernului Republicii Moldova.

Programul este destinat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, iar cei care obțin calificativul „foarte bine” la finalizarea stagiului pot fi propuși pentru angajare, fără concurs, în funcții publice.

***

Astăzi, 6 mai, se împlinesc 36 de ani de la Podul de Flori, una dintre cele mai puternice manifestări simbolice ale apropierii dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. În 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera dintre România și fosta Uniune Sovietică a fost deschisă temporar, iar Prutul a fost traversat de zeci de mii de oameni. Locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13.00 și 19.00, să treacă Prutul în RSS Moldovenească de atunci, fără pașaport și viză, și de asemenea, cetățenilor din Moldova li s-a permis să treacă fără viză specială în România.

Actorul, fostul deputat în primul Parlament și ministru al Culturii, Ion Ungureanu, a declarat în acea zi că Podul de Flori va contribui la demolarea barierelor, asemenea Zidului de la Berlin, amintește postul public de televiziune Moldova 1.

La 36 de ani de la acel eveniment, un pod nou peste Prut în zona Ungheni este în construcție. Podul, numit simbolic „Podul de Flori”, va face legătura cu Autostrada Moldovei din România, A8, și va fi primul pod rutier de nivel autostradă construit peste Prut în ultimii peste 60 de ani. Șantierul este finanțat din fonduri europene.

PSD vrea un nou Guvern proeuropean și exclude atât un Cabinet minoritar, cât și o alianță cu AUR, declară într-un interviu la RFI deputatul social-democrat Marius Budăi. El îl ironizează pe premierul demis Ilie Bolojan: ”Aoleu și asta cu reformistul! Vedeți, iarăși despre orgoliul unui singur om. L-am victimizat pe domnul Bolojan... Vai de mine! Foarte bine!”.

Marius Budăi, despre demiterea Guvernului Bolojan, în urma moțiunii de cenzură: ”Vom urma cursul a ceea ce se întâmplă acum. Mingea este cumva în terenul domnului președinte, constituțional vorbind. Vom da curs invitației de a participa la consultări, vom asculta opinia domnului președinte și vom vedea și pozițiile, pe lângă declarațiile la cald, pozițiile colegilor din PNL și USR. Este o decizie internă a PNL, noi nu le spunem colegilor liberali ce trebuie să facă, sunt deciziile dumnealor”.

Despre un Guvern minoritar: ”Din punctul meu de vedere, eu exclud un Guvern minoritar. Este o greșeală pentru România, din punctul meu de vedere, ca în actualul context geopolitic în care ne aflăm să avem un Guvern minoritar”.

Despre soluția propusă de PSD: ”Decizia noastră este să susținem un Guvern deschis către UE și care să aibă o susținere parlamentară solidă. Asta este decizia noastră în acest moment, dar într-adevăr, nu depinde doar de noi, depinde și de celelalte partide”.

Înainte de fiecare drum la supermarket, merită să te oprești câteva minute pentru a verifica ce ai deja în cămară. De multe ori, acolo se ascund ingrediente uitate, care pot sta la baza unor mese complete.

Fă din obiceiul ăsta o regulă: „gătesc întâi din ce am”. Poți construi meniuri pornind de la paste, orez, conserve sau leguminoase. În plus, abordarea asta îți încurajează creativitatea în bucătărie și te ajută să reduci frecvența cumpărăturilor.

Apropo, amintește-ți să și mănânci înainte de cumpărături, căci un stomac gol e un client mofturos și risipitor într-un supermarket.