Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

La Chișinău, în contextul incertitudinii politice de la București, revine o întrebare constantă: în ce măsură această criză ar putea influența sprijinul României pentru Republica Moldova și continuitatea proiectelor comune, mai ales în scenariul unui executiv fragil sau al unui premier cu susținere politică limitată. Liliana Barbăroșie sintetizează opiniile și îngrijorările exprimate la Chișinău în legătură cu evoluțiile de la București. 

-        Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom europarlamentarul Siegfried Mureșan. Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles.

-        Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, dar și miniștrii de Externe și cel al Apărării. Între timp, socialiștii lui Dodon se pregătesc să serbeze, tot pe 9 mai, Ziua Victoriei. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău.

-        Justiția din Republica Moldova este în fața unui nou mare proces de corupție. Procurorii acuză că oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat fostului președinte, socialistului Igor Dodon, 800 de mii de dolari. Dodon neagă acuzațiile și cere judecarea de la zero. Ar fi a doua oară când dosarul ar reîncepe de la zero. De ce l-a refuzat instanța această solicitare? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

-        Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor cu drone rusești: 25 de mii de euro. Nota de plată va fi transmisă Rusiei.

-        Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt, inclusiv pentru investigarea cauzelor de fraudare a fondurilor UE.

-        Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă și ar putea fi nevoită să importe 300 de mii de muncitori din alte țări.

-        Liderul separatiștilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte președintei Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, în fața amenințărilor Moscovei de a veni să-și apere compatrioții.

Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pentru NewsMaker că suma se ridică la aproximativ 500 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 25 de mii de euro. Nota de plată urmează să fie transmisă Federației Ruse. „Ei au atacat linia, ei ne-au afectat infrastructura”, spune ministrul.

În urma atacului cu drone, principala arteră prin care Republica Moldova importă curent din România a fost scoasă din funcțiune pentru aproape o săptămână, iar pentru a menține alimentarea cu energie, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina, a activat rute alternative. Guvernul de la Chișinău a instituit atunci stare stării de urgență în energie pentru a putea gestiona situația de criză.

***

Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt. Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale. Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv ale celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat de Guvern.

Centrul Național Anticorupție va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate.

Iar în cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară

Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026.

***

Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul a peste 300 de mii de lucrători din alte țări, a declarat ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, la TVR Moldova.

Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate.

În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului.

În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă.

***

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu a acuzat de la Moscova Chişinăul că încearcă să elimine trupele ruse din regiunea pro-rusă din estul Republicii Moldova.

„Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni, a declarat K presei locale. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanţe - şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat marţi Vadim Krasnoselski, citat de NewsMaker și News.ro.

Declaraţiile vin după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat autorităţile de la Chişinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-şi proteja cetăţenii din regiunea transnistreană. Mesajul a fsot preluat și de ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a amenințat că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”. Chișinăul a reacționat amintind că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și a calificat declarațiile Moscovei drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”.

Şi Uniunea Europeană a respins ameninţările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susţine „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”, a adăugat Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

PSD ar trebui să-și ceară scuze pentru criza politică pe care a creat-o, spune la RFI deputatul PNL Robert Sighiartău, după căderea Guvernului Bolojan, în urma moțiunii de cenzură. El afirmă că în PNL e liniște și că puciul a căzut.

Robert Sighiartău, despre criza politică: ”PNL nu va face o propunere de premier, merge cu mandatul pe care l-a primit din partea Biroului Permanent Național, adică acela de a spune președintelui României că odată cu căderea acestui Guvern și provocarea acestei crize, PSD trebuie să vină cu soluții la guvernare”.

Despre tentativa de puci din PNL: ”Puciul în Partidul Național Liberal și această strategie de schimbare a lui Bolojan prin moțiune de cenzură și apoi, poate, printr-o fracțiune din PNL a căzut. Partidul Național Liberal are o conducere, are un președinte și PSD trebuie să învețe să-și respecte partenerii”.

Despre o posibilă nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ca premier: ”Se poate, se poate nominaliza din nou, ar fi, poate, cea mai bună soluție pentru România, însă asta ar însemna ca PSD să-și asume eșecul politic din această perioadă și să-și ceară scuze românilor pentru provocarea acestei crize, care a avut la bază doar interese politice și de grup”.

În 2025–2026, datele arată că în Uniunea Europeană se risipesc anual aproximativ 130 kg de alimente per persoană, iar în România aproximativ 150 kg per persoană.

Astfel că resturile de mâncare nu trebuie privite ca un inconvenient, ci ca o oportunitate. Cu puțină imaginație, ele pot deveni baza unor mese noi și gustoase.

De exemplu, legumele gătite pot fi transformate într-o supă cremă sau într-o umplutură pentru omlete, iar carnea rămasă poate fi folosită în sandvișuri, salate sau lipii.

Important este să depozitezi corect resturile și să le consumi în următoarele zile.

Jurnal de știri

PSG - Arsenal este finala Ligii Campionilor în sezonul 2025-2026. Parizienii au remizat ieri seară la München 1-1 cu Bayern, și cu 6-5 la general elimină campioana Germaniei și merg la Budapesta să-și apere trofeul.

S-a stabilit finala sezonului 2025-2026 din cea mai importantă competiție intercluburi a lumii. PSG-Arsenal  va avea loc pe 30 mai, la Budapesta. Parizienii au câștigat în premieră „trofeul cu urechi” anul trecut, după o victorie la pas cu Inter, în timp ce Arsenal nu a obținut-o niciodată, pierzând finala din 2006, contra Barcelonei. Pentru tunari este o performanță remarcabilă, după o evoluție fără greșeală în actualul sezon al Ligii. Arsenal e în tărâmul viselor”, au titrat jurnaliștii de la DailyMail, care au lăudat echipa londoneză, neînvinsă în acest sezon al Ligii Campionilor.

Semifinala dintre Arsenal și Atletico, a semănat cu o partidă de șah

Un duel câștigat de Arteta, urmașul lui Arsene Wenger, în fața lui Simeone, un tehnician interesat mai mult de apărare decât de atac. A rezultat un meci urât, tactic la fel ca cel din tur de la Madrid, în care niciuna dintre echipe nu a riscat prea mult. Au fost puține ocazii într-un meci decis de o greșeală mare în apărarea celor de la Atletico. Madrilenii au început să atace abia după ce au primit gol, dar parcă au făcut-o cu frâna trasă și se pot considera nedreptățiți în condițiile în care ar fi putut beneficia de un penalty la un fault asupra lui  Griezmann. Francezul este ghinionistul echipei. De când este la Atletico nu a câștigat niciun trofeu. De fapt a doua echipă a Madridului este lipsită de șansă, ea pierzând ambele finale ale Ligii campionilor, în 2014 și 2016, jucate până acum în fața rivalei Real.

„Blestemata Ligă a Campionilor”

Jurnaliștii de la Marca, au titrat „Blestemata Ligă a Campionilor” având în vedere ghinionul lui Atletico în cea mai importantă competiție inter-cluburi. Atletico se consolează cu faptul că a ajuns în semifinalele Ligii Campionilor, performanță reușită ultima dată în 2017 și că încasează 100 de milioane de euro din participarea în ligă în acest sezon

Parcurs perfect pentru Arsenal

Per ansamblu, Arsenal, o echipă extrem de pragmatică și specialistă în faze fixe, a meritat calificarea în ultimul act al competiției. În Premier League e în pole-position pentru a câștiga titlul, iar în Champions League, statisticile ”tunarilor” sunt formidabile în acest sezon: 14 meciuri, niciun eșec, 11 victorii, 9 partide fără gol primit și doar 6 goluri încasate per-total. Vom afla dacă-i va folosi statistica asta la Budapesta, pe 30 mai, când va avea în față un adversar obișnuit să dea goluri și nu puține.

PSG a subordonat Bayern

Este vorba de PSG care în returul cu Bayern nu a mai avut apetitul ofensiv de săptămâna trecută, dar care și-a asigurat ieri seară prezența în finală după 1-1 pe Alianz Arena.  Nu a mai fost nebunia de pe Parc des Princes, cu 9 goluri marcate ci un joc mult mai temperat, controlat însă fără probleme de parizieni. Aceștia au condus încă din debutul partidei după reușita lui Dembele și nu au tremurat decât în ultimul minut când Harry Kane, complet inexistent până atunci, a adus egalarea. Luis Enrique a creat la Paris o adevărată mașină de fotbal capabilă să se impună indiferent de stadionul pe care evoluează.

 „PSG a făcut-o din nou”, a titrat L'Equipe, cu trimitere la a doua finală consecutivă de Liga Campionilor a parizienilor. Anul trecut, PSG o învingea pe Inter în ultimul act cu 5-0, acum savurează momentul și așteaptă un nou duel cu o echipă din Premier League în condițiile în care le-a subordonat pe toate cele cu care s-a întâlnit în acest sezon.

Bayern a acuzat mai multe greșeli ale centralului portughez

Acesta ce-i drept este lipsit de experiență el aflându-se abia la a 15-a apariție în Liga Campionilor și la prima semifinală. Publicația germană Bild chiar a titrat „Bayern, eliminată după un scandal de arbitraj!”. Faza care i-a scos din minți pe bavarezi s-a petrecut după o jumătate de oră de joc când mijlocașul lui PSG Vitinha, și el portughez,  a degajat mingea din propriul careu, iar João Neves, un alt portughez, aflat pe traiectorie, a blocat balonul cu mâna. Toată lumea a văzut penalty dar arbitrul Pinheiro și oficialii din camera VAR au lăsat jocul să continue.

Expertul în arbitraj al publicației BILD, Manuel Gräfe, a declarat: «Aceasta este lovitură de pedeapsă și trebuia acordat penalty, deoarece este o mișcare deliberată către minge».

Conform interpretării regulamentului organismului internațional care decide modificările legilor jocului, se arată că, dacă mingea vine de la un coechipier și nu se îndreaptă spre poartă, nu se acordă penalty.

Cert este că PSG a deținut în permanență controlul în fața unui Bayern fără soluții.

Acum, campioana Franței este la un pas să scrie istorie în Liga Campionilor, dacă va trece și de Arsenal în finală. Să fie Budapesta 2026, după München 2025?

Cu puține zile înainte de preconizata defilare de 9 mai, Ziua Victoriei, situația se menține tensionată la Moscova. Presa internațională vorbește tot mai mult despre măsurile de securitate draconice din capitala rusă și temerile Kremlinului cu privire la siguranța lui Vladimir Putin sau chiar posibilitatea unei lovituri de stat.

În ultimele luni, relatează Financial Times, ”Serviciul Federal de Protecție (FSO) al Rusiei a sporit drastic măsurile de securitate din jurul lui Vladimir Putin. Se pare că în Kremlin cresc îngrijorările legate de siguranța președintelui rus”.

Le Figaro amintește că izolarea lui Vladimir Putin a crescut în ultimii ani, în special de la pandemia de Covid-19. Dar, din martie, îngrijorările Kremlinului cu privire la o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat au crescut semnificativ.

Cercul apropiat al președintelui ar fi, de asemenea, afectat. În inima Moscovei, în cartierele din jurul Kremlinului, se spune că rețelele de comunicații sunt întrerupte periodic, iar forțele de ordine efectuează numeroase acțiuni de patrulare însoțite de câini de război”.

La Repubblica citează surse din serviciile secrete care susțin că liderul de la Kremlin

„nu mai doarme la reședințele prezidențiale din Moscova și Valdai. Își petrece cea mai mare parte a timpului în buncăre subterane. Le interzice bucătarilor, gărzilor de corp și șoferilor să folosească transportul public sau să poarte telefoane mobile. Și își intensifică măsurile de securitate. (...) Vladimir Putin se teme să nu fie asasinat, poate de o dronă ucraineană. Se teme de o lovitură de stat. De aceea are din ce în ce mai puține apariții publice.” (Sursa: Eurotopics)

CNN privește către cercul restrâns al fostului ministru al Apărării, Serghei Șoigu.

”Acest fost prieten apropiat al lui Vladimir Putin și-a văzut influența scăzând după ce a fost înlăturat din Ministerul Apărării în 2024.

Arestarea pe 5 martie a lui Ruslan Țsalikov, fost adjunct și apropiat al lui Serghei Șoigu, este considerată o încălcare a acordurilor tacite de protecție dintre elite, slăbindu-l pe Serghei Șoigu”.

Citeste si“Adevăratul Putin” – portretul liderului megaloman și kleptocrat al Rusiei

The Spectator consideră însă că ”a-l prezenta pe Șoigu drept un pucist este ridicol. Pe bună dreptate sau nu, el s-a confruntat cu criticile aspre din cadrul armatei pentru invazia inițială eșuată și eșecurile ulterioare de conducere, strategie și aprovizionare. (...)

Acei ofițeri cu care a fost asociat, inclusiv șeful Statului Major General, Gherasimov, s-au disociat în mod explicit de el. Este greu, chiar imposibil, de imaginat că are autoritatea și credibilitatea în cadrul înaltului comandament pentru a organiza o lovitură de stat.”

De partea sa, revista poloneză Polityka  observă că „Atacurile ucrainene asupra unor părți ale infrastructurii critice a Rusiei au un impact din ce în ce mai mare. Încet, dar sigur, acest lucru începe să afecteze sentimentul public din Rusia – există o nemulțumire tot mai mare față de restricțiile privind accesul la internet, intensificarea represiunii și teama de o potențială mobilizare completă.” (Sursa. Eurotopics)

Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews) - Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul) - Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare)

La o zi după debarcarea premierului Ilie Bolojan, realitatea dură cu care se confruntă președintele Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD este că au de ales între două opțiuni mari și late: guvernare cu AUR pe față sau guvernare cu AUR pe ascuns. A treia nu există.

Orice altceva este o poveste frumoasă, spusă doar pentru a ascunde lipsa de opțiuni, notează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

Cum s-a ajuns aici? Nicușor Dan, Grindeanu, familia Vasilescu-Manda și alți artiști ai demolării Guvernului Bolojan au mizat totul pe următorul scenariu: Guvernul cade, liberalii îl părăsesc în secunda doi pe Bolojan și se întorc cu coada între picioare într-un guvern condus de Predoiu sau de Nazare.

Filmul s-a rupt pentru că liberalii au făcut zid în jurul fostului premier și au votat pentru a patra oară o rezoluție care stabilește că intră în opoziție și nu mai fac guvern cu PSD. USR s-a aliniat și el în spatele fostului premier.

Spre surpriza tuturor, unii „trădători” din PNL i-au trădat pe trădători.

De ce s-a strâns partidul în jurul lui Bolojan? Pentru că au descoperit, în sfârșit, un lider, o direcție și o perspectivă după ani de băltire în umbra PSD.

Dar cei care au făcut din Bolojan un super-erou sunt chiar Nicușor Dan, Sorin Grindeanu, PSD și, ultimii pe listă, extremiștii de la AUR. Fără ei, fără disperarea lor de a scăpa de acest ghimpe în coasta afacerilor de partid și de stat, Bolojan nu ar fi ajuns un „super-erou” ovaționat frenetic în tribunele electoratului de dreapta.

După ce Guvernul Bolojan a fost demis marți prin moțiunea de cenzură a PSD+AUR, pe scena politică începe sarabanda discuțiilor, negocierilor secrete și a consultărilor publice pe tema viitorului guvern. Fie că se gândesc la o formulă minoritară sau majoritară, partidele care își vor asuma formarea guvernului vor trebui să treacă prin câteva mari hopuri: să-l convingă pe președintele Nicușor Dan cu o variantă de premier, iar după asta, să strângă numărul suficient de voturi măcar pentru învestitură. 

Oficial, social-democrații exclud o guvernare cu AUR, iar scenariul e respins și de președintele Nicușor Dan. 

Fără PNL și USR, social-democrații mai au ca singură variantă teoretică o alianță cu UDMR, cu grupul minorităților naționale din Parlament și cu parlamentarii neafiliați și cu restul celorlalte partide mici parlamentare, unele considerate extremiste, gen POT, PACE sau SOS România. 

 Aceste formațiuni au 241 de parlamentari. Iar dacă ar vota cu toții „pentru”; noul Guvern ar fi învestit cu 8 voturi mai mult decât cele 233 necesare. 

Totuși, potrivit informațiilor HotNews, PSD nu își dorește un guvern care să depindă de aceste „grupulețe”.

Victoria Stoiciu, senatoare devenită recent independentă după demisia din PSD, vorbește într-un interviu pentru Pressone despre limitele compromisului în politică, riscul ascensiunii extremismului și parcursul personal care i-a definit convingerile de stânga. 

„Simion nu mai controlează foarte bine partidul” – este diagnosticul pus de sociologul Barbu Mateescu într-o analiză despre viitorul AUR. Pe măsură ce partidul încearcă să devină „respectabil” pentru a fi acceptat la masa puterii, influența unor noi lideri crește, pregătind terenul pentru o confruntare internă ce ar putea culmina cu înlăturarea de la vârf a unuia dintre grei. În același timp, Ludovic Orban avertizează că jocul de imagine cu premierul Călin Georgescu este doar o iluzie electorală, într-un moment în care criza politică și ignorarea AUR de către președintele Nicușor Dan împing formațiunea spre o izolare tot mai mare.

Integral în Adevărul.

Miercuri, 6 mai, moneda euro a crescut brusc, precum în zilele ultimei săptămâni, la nivelul istoric de 5.2688 lei. Criza politică declanșată de PSD s-a transformat prin demiterea guvernului Bolojan într-o criză guvernamentală, care mai departe pare să se transforme într-o criză a încrederii în leu.

Fenomenul vine pe fondul ”euroizării” economiei și a finanțelor personale din ultimul an, ca urmare a avantajului de până acum a creditelor în euro. Acest avantaj tocmai se topește.

Deprecierea rapidă din ultimele zile indică o panică în piața valutară, în special în rândul gospodăriilor populației și companiilor, având în vedere faptul că:

1. dobânzile suverane la obligațiunile în lei au fost stabile marți și chiar au scăzut miercuri (ceea ce indică o oprire a ieșirilor de capital);

2. dobânzile de piață monetară, atât cele ROBOR, cât și cele pe termen scurt (pentru finanțările pe 1 zi – T/N – și cele overnight – O/N) au rămas stabile.

Mișcarea actuală, susținută, de depreciere a leului este mai negativă ca cea din mai 2025, când BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, reamintește CursDeGuvernare.

Odată cu agravarea crizei politice, președintele Nicușor Dan a promis că indiferent de deznodământ, România va continua cu un guvern pro-occidental. Dar ce înseamnă astăzi, exact, a fi ”pro-occidental”, în contextul diviziunii tot mai clare dintre Uniunea Europeană și Statele Unite?

La început, termenul ”pro-occidental” a părut doar un detaliu semantic.  Dar expresia a fost repetată cu insistență de președinte, ceea ce sugerează că și-o asumă și vrea să ne transmită ceva cu asta.

Dar, ce anume?

În lumea de azi, termenul ”pro-occidental” și-a pierdut o mare parte din relevanța sa tocmai din cauza diviziunilor lumii occidentale.

Iar această diviziune este ilustrată cel mai clar în Strategia de Securitate a Casei Albe.

Aceasta vede în modelul liberal european un adversar ideologic. Europa este zugrăvită drept un spațiu în declin. Construcția europeană este persiflată, Statele Unite își doresc parteneri aliniați politicii sale, dar luați separat țară cu țară și nu uniți într-un proiect - așadar, lipsiți de o voce comună. Cu alte cuvinte, slabi. Așa cum îi vrea și Rusia și cum îi vrea și China.

Pretențiile lui Donald Trump de anexare a Groenlandei, punerea la îndoială a NATO, tentativele de a încheia o pace separată cu Rusia, peste capul Ucrainei și punând în pericol securitatea Europei, toate acestea spun multe despre puternica diviziune transatlantică.

Citeste siNicuşor Dan: Eu doresc şi voi acţiona pentru ca România să fie guvernată de forţe pro-occidentale|Nu cred că e o chestiune serioasă suspendarea din funcţie

Să mai adăugăm și amestecul fățiș al administrației Trump și al ideologilor MAGA în alegerile europene – și exact de partea forțelor care vor slăbirea Uniunii Europene și care reiau narativele Rusiei.

Ruptura ideologică este evidentă. Nu poți să fii și cu modelul liberal și pluralist european, cu drepturile omului și protecția minorităților dar și cu ideologia MAGA care propovăduiește supremația rasei albe, care neagă egalitatea de gen și pentru care Kremlinul este un partener mai bun decât Bruxelles-ul.

Ca și în cazul crizei interne, în care și-a declarat neutralitatea, președintele Nicușor Dan pare că refuză să ia o opțiune între modelul Europei liberale și ideologia MAGA.

Poate că Nicușor Dan se simte vulnerabil, câtă vreme ideologii MAGA au criticat vehement anularea alegerilor din 2024, care lui i-au deschis drumul către Cotroceni. Și vrea, cu toată ființa sa, să evite scenariul în care, la Casa Albă sau la Mar-a-Lago, s-ar lua decizia ca favoritul să devină George Simion – dacă nu cumva însuși Călin Georgescu. Această teamă este de înțeles.

Unii critici ai președintelui se tem chiar de mai mult. Ei amintesc poziționarea lui Nicușor Dan la referendumul pentru familie din 2018, vizitele la unele lăcașuri de cult cu rezonanțe legionare sau reticențele față de legea Vexler.

În aceste condiții, dă de gândit anularea recepției de Ziua Europei și a vizitei președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pe motiv de criză politică internă.

Tocmai că ar fi fost un minunat prilej de susținere a valorilor europene, într-un moment politic tulbure. Iată că, din nou, președintele României alege ambiguitatea.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Steliana Moraru, președinte Board-Carierista.org.