Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Oláh Gyárfás: Colțul ciobit al cubului, curatoriată de Ami Barak, este una dintre cele doua expozitii vernisate pe 17 aprilie la Art Encounters in Timisoara. Oláh Gyárfás explorează relațiile dintre natură, materialitate și imaginar prin sculpturi și obiecte realizate din materiale precum cânepă, fân, ghips, textile și lemn. Formele sale antropomorfe și arhaice deschid spații de tranziție între lumi, epoci și sisteme de gândire.

ArtEncounters găzduieste pana pe 4 iunie două expoziții personale: Nona Inescu și Oláh Gyárfás, doi artisti cu practici distincte în jurul unor teme comune precum timpul, natura și relația dintre corp, materie și mediul înconjurător. Expozițiile sunt curatoriate de Diana Marincu, respectiv Ami Barak.

Pianistul Daniel Ciobanu ne vorbește despre seria de concerte Opus Noisy, care debutează pe 25 aprilie la Teatrul Actorilor.

Universitatea Craiova a revenit pe primul loc al Superligii după victoria în fața revelației FC Argeș și a făcut un pas mare spre titlu. Dinamo a urcat pe locul 4 și speră la Europa, în timp ce Rapid e în cădere liberă. Tudor Furdui face analiza etapei a 6-a din play-off și play-out.

Planurile de reindustrializare a Uniunii Europene stârnesc nemulțumirea Chinei. Beijingul amenință Uniunea Europeană cu represalii dacă aceasta va adopta planul „fabricat în Europa”.

Proiectul, cunoscut sub numele de legea „accelerării industriale”, a fost prezentat pe 4 martie de Comisia Europeană și trebuie aprobat de statele membre și de Parlamentul European.

Textul ar impune companiilor din sectoare considerate strategice să utilizeze „un anumit număr sau procent de componente critice originare din Europa” atunci când primesc finanțare publică.

Proiectul de lege vizează industria auto, tehnologiile energetice cu emisii reduse de carbon (panouri solare, baterii, pompe de căldură, centrale nucleare etc.) și industria grea.

De exemplu, sunt prevăzute praguri precum o cerință de conținut UE de 70% pentru vehiculele electrice, 25% pentru aluminiu și 25% pentru ciment.

Propunerea este văzută drept o parte esențială a eforturilor Uniunii Europene de a-și recâștiga avantajul competitiv, de a reduce declinul industrial și de a evita pierderea a sute de mii de locuri de muncă.

Citeste si„Fabricat cu Europa” sau „Fabricat în Europa”

După cum amintește Euronews, Comisia Europeană a propus legea după ce peste 200.000 de locuri de muncă europene au fost desființate în industriile mari consumatoare de energie și în sectorul auto din 2024.

De partea sa, China consideră legea discriminatorie.

Luni, Ministerul Comerțului din China a amenințat că va lua măsuri împotriva Uniunii Europene, relatează France Info.

Potrivit comunicatului de la Beijing, partea chineză a prezentat comentariile sale Comisiei Europene pe 24 aprilie și și-a exprimat „gravele îngrijorări”.

China promite că va monitoriza îndeaproape procesul legislativ” și „este pregătită pentru dialog. Dar ”dacă UE ignoră sugestiile Chinei și insistă să adopte acest text, prejudiciind astfel interesele companiilor chineze, China nu va avea de ales decât să ia contramăsuri”, a avertizat Beijingul.

Citeste siEuropa privește spre China – dar poate fi un partener de încredere?

Ministerul chinez consideră că textul de lege „impune numeroase restricții asupra investițiilor străine în sectoare strategice  și stabilește clauze exclusive de «origine UE» în achizițiile publice și în politicile de sprijin guvernamental”. Astfel, „Investitorii chinezi se vor confrunta cu discriminare”,  mai susține comunicatul.

Declarațiile ministerului chinez vin la scurt timp după ce Camera de Comerț Chineză pe lângă UE a declarat că planul UE marchează o schimbare către protecționism.

Întreprinderile europene din multe dintre sectoarele vizate de propunere au deplâns de mult timp faptul că se confruntă cu concurența neloială din partea rivalilor chinezi puternic subvenționați.

Iar investitorii europeni se plâng, la rândul lor, de barierele tarifare, legale și birocratice pe care le întâmpină atunci când vor să intre în China.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională analizează cauzele și impactul incidentului armat de la dineul de gală al corespondenților de la Casa Albă. Comentatorii atrag atenția asupra climatului de polarizare și violență din societatea americană.

Donald Trump, simbol al unei Americi în pragul colapsului, titrează Le Parisien, care constată că ”în această țară marcată de neîncredere și polarizare, violența politică continuă să se intensifice”.

Iar Libération conchide că ”În umbra atacurilor împotriva lui Donald Trump, violența politică prinde rădăcini în Statele Unite”.

La Stampa consideră că

„În America lui Trump, climatul de ură provine din incitarea sa zilnică; se hrănește cu resentimentele pe care le seamănă.(…) Trump nu a inventat violența americană. Dar a legitimat-o. El și-a dat seama mai devreme decât mulți republicani că frica mobilizează mai eficient decât speranța, că furia creează legături tribale mai puternice decât programele politice și că a inventa dușmani este mai ușor decât a rezolva problemele.” (Sursa: Eurotopics)

Ziarul belgian Le Soir amintește că „Trump a folosit tentativa de asasinat din iulie 2024 pentru a se prezenta ca o figură mesianică, cruțată de Dumnezeu pentru a salva America de la declinul moral. Nu putem decât să sperăm că impactul acestui atac nu va duce la uitarea greșelilor politice și economice ale lui Trump, peste șase luni.” (Sursa: Eurotopics)

Pentru expertul citat de The Conversation, ”Ultimul atac reflectă creșterea violenței politice în SUA. Americanii sunt puternic divizați pe criterii partizane. Sunt suspicioși și ostili unii față de alții, ceea ce produce un mediu tensionat și volatil pentru politică și viața publică.

Este de remarcat dimensiunea morală a polarizării în SUA. Fiecare parte îi vede pe membrii celuilalt partid nu doar ca având o viziune diferită asupra politicii, ci mai degrabă ca fiind răi sau imorali.

Mediul polarizat a atenuat reacția publică împotriva violenței politice atunci când aceasta are loc”.

The Atlantic vorbește despre liniștea ”stranie” a MAGA după împușcături.

”Când un asasin l-a ucis pe Charlie Kirk în septembrie 2025, MAGA a profitat de ocazie pentru a cere o campanie de represiune.

Vicepreședintele Vance a cerut un program ambițios împotriva rețelei de ONG-uri despre care a spus că instigă, facilitează și se implică în violență”.

El a numit Fundația Ford, Fundația pentru o Societate Deschisă și revista The Nation ca exemple de candidați pentru represaliile pe care le avea în minte.

Citeste siÎmpușcături la Cina Presei. Plus: poate Trump să ”pedepsească” Madridul și Londra?

Persoanele care s-au confruntat cu consecințe au avut de suferit pentru lucrurile pe care le-au scris sau spus, nu pentru acte de violență.

În noiembrie, Reuters a numărat aproximativ 600 de cazuri de persoane concediate, suspendate sau sancționate disciplinar pentru ceea ce au afirmat despre viața și moartea lui Kirk.

Totuși, de data aceasta, răspunsul imediat al MAGA la violența politică a fost mult mai puțin agresiv.

La conferința sa de presă de după atac, președintele Trump a văzut în aceasta o dovadă a nevoii pentru mult dorita sală de bal de la Casa Albă”.

Momentul adevărului: băieții deștepți din energie și din companiile de stat s-au aliniat în spatele PSD și AUR pentru a-l da jos pe Bolojan (G4Media) - Vagon cu Grindeanu, locomotivă cu Bolojan (SpotMedia) - Ce poate face în realitate Nicușor Dan în fața unei majorități PSD-AUR. Un fost președinte al CCR lămurește teoria în care președintele poate respinge doar o singură propunere de premier (HotNews) - Situație unică: toată lumea în opoziție, nimeni la putere (Republica)

A venit și momentul adevărului pe care PSD a tot căutat să-l evite: alianța pe față cu AUR pentru a-l da jos, prin moțiune de cenzură, pe Ilie Bolojan de la șefia Guvernului. Dacă vă întrebați de ce o fac, răspunsul l-au dat deja public liderii celor două partide, Sorin Grindeanu și George Simion. Este vorba despre privatizarea parțială a companiilor de stat. Pentru PSD, aceasta reprezintă baza de putere și de afaceri a partidului. Pentru AUR, o bornă ideologică importantă din narativul „nu ne vindem țara străinilor”.

Al doilea motiv de front comun anti-Bolojan: afacerile din energie. Despre asta nu mai vorbesc liderii PSD public, pentru că o parte dintre ei sunt profund implicați în ele. Iar în spatele lor sunt „băieții deștepți” din energie, atacați constant de premierul Ilie Bolojan.

Pe scurt, moțiunea de cenzură anunțată luni dimineața, intempestiv, de PSD și AUR reprezintă expresia sistemului antireformist de putere care conduce România de 35 de ani, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

Politica românească a pierdut de mult orice urmă de rațiune. Dacă te uiți la declarația lui Marin Neacșu, fost vicepremier din partea PSD și negociatorul partidului cu AUR pentru scrierea și depunerea moțiunii de cenzură, și apoi la declarația lui Sorin Grindeanu, liderul social-democraților, arată ca și cum ar fi fost făcute de oameni din partide diferite.

Neacșu vorbește despre primul pas pentru formarea unei majorități parlamentare cu extremiștii de la AUR, iar Grindeanu îl contrazice, spunând că scopul este doar demiterea premierului Ilie Bolojan.

În toată această acțiune, aparent lipsită de logică, se ascunde o anume disperare a PSD de a nu-și pierde privilegiile și accesul la resursele publice, amenințate de reforme și, mai ales, de atitudinea principială a premierului.

Jurnalistul Emilian Isăilă consideră că AUR nu urmărește să ajungă la guvernare. Nu vrea să se erodeze la putere alături de social-democrați, care au majoritatea opiniei publice împotriva lor. Reamintim că, la alegerile din 2024, PSD a obținut 22,3% din voturi. 

Formațiunea condusă de Simion urmărește să se proiecteze în ochii electoratului ca o forță politică capabilă să dărâme un guvern.

Până acum, președintele nu dă semne că poate controla criza politică, dar o sursă apropiată de Palatul Cotroceni a declarat pentru Spotmedia.ro că Nicușor Dan a abordat-o ca „o problemă de matematică”, orice ar însemna acest lucru. În zilele următoare va fi mai clar dacă va reuși să rezolve ecuația complicată a realității românești.

Președinții României au respins, până în prezent, două propuneri de premier care aveau în spate o majoritate politică. Traian Băsescu nu a ținut cont de majoritatea formată, în 2009, pentru propunerea Klaus Iohannis premier. Al doilea moment s-a petrecut în 2017, când Sevil Shaidehh, susținută de o majoritate parlamentară, nu a fost acceptată de președintele Iohannis.

Ce se întâmplă dacă o majoritate parlamentară îi propune președintelui Dan un premier, în cazul în care Guvernul Bolojan este demis prin moțiune de cenzură?

„Președintele nu este obligat să îl propună pe premierul dorit de o majoritate parlamentară. El este obligat să facă consultări la Cotroceni și el hotărește mai departe. Nu este obligat să îl pună pe cel pe care îl propune majoritatea. Nu este sancționabil refuzul de a-l numi pe cel care îl dorește o majoritate parlamentară”, a declarat pentru HotNews Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.

În acest caz nu se aplică regula pentru înlocuirea unui ministru, care, potrivit deciziilor CCR, trebuie să fie o singură dată și motivată.

Poate forța o nouă majoritate suspendarea președintelui?

„Nu îl pot suspenda pe președinte pentru că refuză o propunere, nu este o încălcare gravă a Constituției. Aceasta nu este o faptă gravă pentru că nu are această obligație. Dacă nu există un partid care are majoritate în Parlament, președintele decide”, a explicat Augustin Zegrean.

Măștile străvezii au căzut în sfârșit: PSD a decis că apărarea intereselor mafiote este mult mai importantă decât orice palmă peste mână dată de la Bruxelles și a oficializat ceea ce știam deja de foarte multă vreme: AUR nu e altceva decât creația scăpată de sub control a unui partid așa-zis social-democrat care dorea să fie „spălat” în fața Europei.

Problema PSD este că acest pui toxic al său s-a făcut mare, sensibil mai mare decât părintele său. Singura modalitate prin care-și poate păstra intact sistemul mafiot prin care a căpușat și sufocat statul român la toate nivelurile este atragerea AUR în același joc de alianță de interese pe care a practicat-o cu brio și cu PNL.

Un joc din care PSD speră să iasă întărit.

Adrian Mihălțianu avertizează pe pagina PressOne că peste 10 miliarde de euro vor fi aproape sigur pierdute. O sumă colosal de mare față de care PSD și AUR ridică din umeri - beneficiile lor și ale fiefurilor lor de pe urma acestor bani sunt aproape zero.

Ce urmează? Foarte probabil: un scenariu mai rău decât al Greciei, în care România e retrogradată la stadiul de junk pe piețele financiare, miliarde de euro din bani europeni sunt pierdute, capacitatea de a se împrumuta este din ce în ce mai scăzută, leul este devalorizat, iar presiunea din partea unei populații care a fost păcălită cu un trai mai îndestulat decât îi permitea productivitatea sa reală va mări exponențial instabilitatea politică.

Doar un miracol mai poate opri această dinamică autodistructivă. Iar un context geopolitic propice pentru astfel de miracole nu este.

PNL spune că va trece în opoziție, dacă este dat jos guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură, sub nicio formă nu va mai alege drumul alături de PSD.

PSD spune că, după ce dă jos guvernul Bolojan, nu are o problemă să rămână în opoziție, în cazul în care nu se reface „alianța pro-europeană”.

USR spune că, dacă pică executivul Bolojan, nu se mai vede la masă cu PSD și că urmează calea opoziției.

UDMR spune că va rămâne în opoziție dacă se va pune problema să sprijine un guvern din care să facă parte partidele naționalist-extremiste.

AUR spune că nu are o problemă să rămână în opoziție.

Vom fi unici pe globul pământesc.

Vom avea toate partidele în opoziție și pe nimeni la putere, consemnează Alex Livadaru, autor fondator Republica.

Cătălin Alionte, director executiv Romanian Creative Week, Ovidiu Buta, stilist și curator al secțiunii Romanian Designers RCW și designerul Marian Pălie, curator Metafora | Arts RCW.