Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Cynthia Fleury, filosof si psihanalist francez, profesor titular al catedrei de Sănătate și Științe Umane la Conservatoire national des arts et metiers din Paris și titulară a catedrei de filosofie din cadrul Grupului Spitalicesc Universitar de Psihiatrie și Neuroștiințe din Paris.

Economia așteaptă să se clarifice criza politică. Deocamdată, indicii bursieri au scăzut, iar dobânda la care se împrumută statul a crescut. Ce va urma? Greu de spus până când situația politică nu se va întoarce la normalitate.

Sunt zile în care este complicat să scrii despre economie. Aproape nimic nu este astăzi relevant în economie, pentru că nu știm aproape nimic despre ce se va întâmpla mâine în politică.

În urmă cu mai bine de un deceniu o sintagmă făcea carieră și anume că economia s-a decuplat de politică. Adică, orice s-ar întâmpla în zona politică, economia și-a câștigat un soi de independență prin care nu mai depinde de deciziile politice și ale guvernului. Chiar reprezentanți de vază ai mediului de afaceri vehiculau ideea că firmele reușesc să facă business indiferent de situația politică. A fost o dulce naivitate care de altfel s-a și risipit în câțiva ani.

Între timp, viziunea s-a întors la o abordare realistă și anume mediul de afaceri depinde de deciziile politice. Să nu dramatizăm. Sunt companii mai mari sau mai mici care fac și vor face afaceri în România indiferent de criza politică. Dar, în același timp, sunt nenumărate companii mai mici sau mai mari care depind de nivelul inflației, deci de deciziile guvernamentale care influențează evoluția prețurilor, de nivelul salariului minim, de felul în care funcționează instituțiile statului, de predictibilitatea pe care o oferă hotărârile guvernamentale sau de puterea de cumpărarea a consumatorilor.

Un mic magazin de la colțul blocului, dar și o companie multinațională depind, într-o măsură mai mică sau mai mare, de deciziile guvernamentale. Zecile, sutele sau miile de hotărâri luate de Executiv și Parlament într-o lună sau într-un an ajung inevitabil să influențeze atât afacerile mici, cât și businessurile mari.

Deocamdată, este imposibil de anticipat cum se va rezolva criza politică și, de aceea, economia și mediul de afaceri nu au niciun reper despre ce va urma. Desigur, putem face scenarii despre evoluția economiei, dar trebuie să ne întoarcem la aceeași temă și anume situația politică.

Putem scrie despre reducerea deficitului bugetar în primul trimestru al acestui an, dar cu ce folos?, pentru că este greu de spus cum se va raporta un viitor guvern la deficit. Am putea scrie despre proiectul legii de salarizare unitară, dar nu se poate știi dacă actuala variantă va mai rămâne valabilă peste câteva luni. În general, orice am scrie despre economie păstrează o doză importantă de incertitudine.

Ceea ce se știe cu siguranță referitor la ziua de ieri este, pe de o parte, că toți indicii bursieri ai Bursei de Valori București au scăzut, iar pe de altă parte, randamentul obligațiunilor românești a crescut. Amândouă sunt vești rele. Prima arată neîncrederea investitorilor în acțiunile listate pe piața de la București și implicit în economia românească, a doua, ne arată că statul se va împrumuta mai scump, la randamente mai mari. De altfel, România are cea mai mare dobândă a unui stat din Uniunea Europeană la care se poate împrumuta (7,33%), mai mult decât Ungaria (5,30%), deși în urmă cu o săptămână, înainte de alegerile din Ungaria, randamentele celor două state erau practic la egalitate.

Desigur, a fost o mișcare emoțională a piețelor sub impulsul anunțului din politică. Ceea ce nu înseamnă că nu vom mai vedea evoluții pe piețele financiare.

În acest context, se potrivește analiza Consiliului Investitorilor Străini care arată că riscurile interne se suprapun cu cele internaționale. Presiunile fiscale adâncesc dezechilibrele. Incertitudinea politică începe să afecteze fluxurile de capital. Pe termen mediu, există riscul de pierdere a poziției competitive în Europa Centrală și de Est. Acestea sunt doar câteva dintre observațiile făcute de Consiliul Investitorilor Străini.

Este încă o dovadă că economia se uită la politică. Nu cu popcorn, ci cu îngrijorare.

Până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare a celor doua partide. Colegii parlamentari „din toate partidele” care cred în „acest demers” sunt bineveniţi”, lanseaza o invitatie social-democratii, inclusiv parlamentari ai PNL nemulţumiţi de Ilie Bolojan, spun ei. 

Președintele Nicusor Dan a convocat toate partidele din coaliția de guvernare la consultări la Palatul Cotroceni, pentru a discuta implementarea marilor programe naționale. Pe agenda discuțiilor s-au aflat proiecte majore precum PNRR și mecanismul SAFE dar si aderarea la OCDE. situatia politica instabila le-ar putea pune in pericol? Discutam in aceasta seara.

Preşedintele american Donald Trump urmează să ţină astazi o reuniune de criză cu privire la războiul din Iran, scrie presa americană, în contextul în care negocieri în vederea unei opriri a conflictului şi redeschiderii Strâmtorii Ormuz bat pasul pe loc. 

De Ziua Internațională a Pământului, Electric Brother și George Vlad au lansat piesa „Zimbru”. Construită pe baza sunetelor înregistrate în Parcul Natural Vânători Neamț, piesa propune o orchestră a pădurii, a apei și a animalelor care populează unul dintre cele mai bine conservate ecosisteme forestiere din Europa. Piesa este deja disponibilă pe principalele platforme de streaming, însă astăzi, Electric Brother aduce „Zimbru” în emisiunea RFI360.
 

Totul pornește din zeci de ore de înregistrări de teren ale lui George Vlad: păsări, animale, vânt, apă, fragmente de viață sălbatică. Din acest material brut, Electric Brother a construit o piesă în care fiecare sunet are un rol clar, ca într-o orchestră.

Rezultatul? O piesă de 4 minute care începe aproape organic, cinematic, și ajunge treptat într-un groove electronic discret, cald, ușor dansabil. E undeva între ambient și club track, dar foarte accesibil.

Zimbrul e titlul piesei, dar și personajul ei central. Apare ca un solist simbolic, nu neapărat literal, ci ca prezență, ca greutate în compoziție. Un animal masiv, dar tăcut, care dă direcția întregii piese.

„Parcul Natural Vânători Neamț este probabil singurul loc unde zimbri trăiesc în libertate. Un animal fascinant, deopotrivă impunător, intimidant, dar în același timp timid, un adevărat «uriaș blând». În mod clar, vedeta parcului. Numele piesei ne-a venit natural, am hotărât împreună, rapid”, mărturisește Electric Brother.

Pe cele 30.000 de hectare de păduri ale parcului trăiesc în libertate, în prezent, peste 80 de exemplare de zimbru. Parcul Natural Vânători Neamț este unul dintre puținele din Europa care deține, în același spațiu geografic, toate cele trei forme de management al zimbrului: captivitate, semi-libertate și libertate.

„Am folosit sunetele din natură ca pe niște instrumente: chemările păsărilor devin teme, pădurea devine percuție, iar totul se leagă într-o structură muzicală clară. Iar maiestria lui George și experiența lui de ani de zile se vede prin faptul că poate transmite prin acele înregistrări o senzație, o stare pe care el a trăit-o așteptând ore în șir în zăpadă, în ploaie, în pădure, ziua și noaptea. E cu totul altceva decât pare la prima vedere”, adaugă el.

Colaborarea dintre Cristian Ștefănescu și George Vlad nu este întâmplătoare.

Electric Brother (Cristian Ștefănescu) este unul dintre cei mai apreciați producători de muzică electronică din România, cunoscut pentru abordarea sa conceptuală. Sub acest nume de scenă compune muzică în care sunetele lumii reale au un rol central. Nu e prima oară când lucrează cu sunete brute din natură: în pandemie a realizat albumul „Scoc", construit din sunete înregistrate în casă și în curte, iar în 2022, la invitația Cronicarilor Digitali, a parcurs o mare parte din Via Transilvanica, experiență care a dus la EP-ul „drum”.

George Vlad este unul dintre cei mai respectați sound recorderi și sound designeri din lume. Originar din zona Parcului Natural Vânători Neamț și stabilit în prezent în Marea Britanie, face parte din echipa permanentă a Earth FM din 2022. Cariera sa internațională acoperă producții precum „Dune: Part II”, „Mufasa: The Lion King”, „Horizon Forbidden West”, serialul „Planet Earth III”. A primit o nominalizare BAFTA.

Pe 16 aprilie 2026, George Vlad a plasat România pentru prima dată pe harta mondială a sunetelor naturii prin două playlisturi („soundscapes” și „species”) dedicate Parcului Natural Vânători Neamț pe platforma Earth FM.

Cum contribuie pârțurile unei vaci la schimbările climatice? Ce determină bătaia vântului? Cum poți crea fulgere în propria sufragerie? ”Cartea tocilarilor despre climă și vreme”, apărută la editura Seneca, ne propune într-un mod jucăuș să reflectăm asupra schimbărilor climatice. Anastasia Staicu (Asociația SNK) și Ana-Maria Pălăduș (Asociația REPER21) au fost invitate la emisiunea Planeta Verde.

”Cartea tocilarilor despre climă și vreme” este o carte cu amprentă climatică zero: volumul e tipărit pe hârtie reciclată, iar asociația SNK plantează anual copaci.

Fondatoarea asociației, Anastasia Staicu, spune la emisiunea Planeta Verde de ce a simțit nevoia să publice o carte de acest gen: ”Nevoia unei edituri verzi, ceea ce este Seneca, nu e doar să publice cărți de mediu, ci să publice cărți de mediu care să se și citească. Publicând destul de multe volume mai academice, am ajuns la concluzia că până și adultului poate îi este mai ușor să înțeleagă diferența dintre climă și vreme, cu ajutorul unei marmote, de exemplu, din carte”.

Vicepreședinta Asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș afirmă de partea sa că ”e foarte important să nu comunicăm într-un mod anxiogen despre schimbările climatice, mai ales că e un subiect care poate foarte ușor genera frică, sunt chestiuni complexe de înțeles științific, deci e important să comunicăm cu înțelepciune despre acest subiect. Cartea aduce un lucru foarte important: când comunicăm, să o facem în primul rând cu umor, cu zâmbetul pe buze”.

Jurnal de știri

PNL încearcă să convingă parlamentarii să susțină Guvernul, declară la RFI liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu. El nu exclude o discuție cu AUR. Parlamentarul precizează că vorbește în nume personal.

Daniel Fenechiu, despre criza politică: ”Prima discuție aș face-o cu PSD. A doua discuție aș încerca să văd dacă nu aș putea să coagulez totuși din parlamentarii aflați în partidele mai mici sau cei care sunt neafiliați, independenți. Bun, aș încerca să coagulez, dar n-aș exclude, în ipoteza derulării lucrurilor, nici o discuție cu AUR. E punctul meu de vedere, nu înseamnă punctul PNL”.

Despre CCR: ”Încercăm să asigurăm supraviețuirea Guvernului (...). Este exagerat să ceri din nou opinia Curții Constituționale”.

Despre susținerea parlamentară pentru Guvern: ”Încercăm să convingem colegi parlamentari de peste tot, domnule, ar fi rău pentru România să pice Guvernul și să urmeze o perioadă de instabilitate, mai ales din perspectivă PNRR, SAFE și ce ne-am angajat să facem”.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers, duminică, în Ucraina, unde au fost marcați 40 de ani de la tragedia nucleară de la Cernobîl. La eveniment au fost omagiați lichidatori, inclusiv cei 3500 de moldoveni, trimiși în zona dezastrului fără protecție suficientă și fără să cunoască întregul adevăr despre pericolul la care erau expuși. O relatare semnată de Valeria Vițu.

- Președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului Igor Grosu au avut consultări cu primarii și deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei, în încercarea de a debloca criza electorală care persistă de mai bine de un an în autonomia din sudul țării. Întrevederile au avut loc pe fondul imposibilității organizării alegerilor regionale, în urma unui conflict juridic și politic privind regulile de desfășurare a scrutinului și statutul organului electoral local. În urma discuțiilor, părțile au convenit crearea unui grup de lucru comun, care să elaboreze soluții pentru organizarea alegerilor în acest an. Detalii de la Liliana Barbaroșie.

- Cazul dronei rusești prăbușite într-o zonă locuită din Galați a fost discutat și în presa rusă. Oficialii de la Moscova au negat că incidentul este din cauza Rusiei. Un deputat rus a amenințat direct: ”România va simți dacă Rusia va dori să atace”. Vitalie Cojocari a citit presa rusă și ne spune mai multe în ”Cronica lui Vitalie”.

- Un Muzeu al Memoriei, dedicat tragediilor prin care a trecut Republica Moldova în perioada sovietică, ar putea fi construit după modele europene. O delegație de la Chișinău a mers la Varșovia pentru a vedea cum a reușit Polonia să transforme memoria represiunilor comuniste într-un instrument de educație publică. Timp de patru zile, participanții din Republica Moldova au vizitat muzee moderne, spații memoriale și o fostă închisoare comunistă, unde au fost deținuți, torturați și executați opozanți ai regimului. Un reportaj semnat de Dumitru Pelin.

- Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din R.Moldova, Alexandru Bălan, a fost extrădat din România. Accesta a fost condamnat în R.Moldova la un an și șase luni de închisoare, pentru divulgarea secretului de stat. O relatare de Valeria Vițu.

- UE ar trebui să aducă unitate în procesul de extindere – și să deschidă oficial negocierile cu Moldova și Ucraina fără întârziere”, declară Maia Sandu la întâlnirea cu Zelenski.

- Vettingul, procesul prin care în Republica Moldova este evaluată integritatea judecătorilor și procurorilor, ar putea fi prelungit până în 2027.

- Codul portocaliu de vânt puternic a făcut victime în Republica Moldova - o persoană a decedat și cinci au fost rănite.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat duminică la Cernobîl la ceremonia de comemorare a patru decenii de la cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie, alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și de reprezentanți ai comunității internaționale. La eveniment au fost omagiați lichidatori, inclusiv cei 3500 de moldoveni, trimiși în zona dezastrului fără protecție suficientă și fără să cunoască întregul adevăr despre pericolul la care erau expuși.

În cadrul întrevederii cu Zelenski, liderii au discutat și despre procesul de aderare la Uniunea Europeană, Maia Sandu a declarat că UE ar trebui să aducă unitate în procesul de extindere – și să deschidă oficial negocierile cu Moldova și Ucraina fără întârziere”, în condițiile în care „Moldova și Ucraina au îndeplinit toate condițiile pentru asta”.

La rândul său, Volodimir Zelenski a mulțumit Republicii Moldova pentru sprijin și a evidențiat cooperarea strânsă dintre cele două state, inclusiv în domeniul securității și energiei. „Îi mulțumesc personal Maiei și întregii Moldove pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru cooperarea care întărește întreaga noastră regiune”.

Zelenski a mai spus că discuțiile au vizat și accelerarea parcursului european comun al celor două țări, precum și extinderea formatelor de cooperare regională, inclusiv cu România.

***

Vettingul, procesul prin care în Republica Moldova este evaluată integritatea judecătorilor și procurorilor, ar putea fi prelungit până în 2027, pentru că lipsa de personal și volumul mare de dosare încetinesc procesul, spune vicepreședinta Comisiei de Vetting, Virginia Moraru, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Reforma justiției este una dintre cele mai dificile reforme asumate de actuala guvernare, iar procesul merge mult mai lent decât au estimat autoritățile inițial. Vettingul, adică evaluarea integrității, este unul dintre testele de bază pentru rămânerea în sistem a procurorilor și judecătorilor.

***

Cetățenii moldoveni stabiliți la Londra au lansat o campanie de donații pentru reabilitarea unor secții din Institutul Mamei și Copilului din Chișinău. Proiectul vizează modernizarea secțiilor de chirurgie septică și neurochirurgie, scrie TVR Moldova. Colectarea de fonduri se face prin organizația de caritate MedAid, care aduce donații de echipament medical în Republica Moldova de 14 ani. Victoria Dunford, directoarea organizației, spune că renovarea se face după standardele moderne din Marea Britanie, începând de la instalații electrice și țevi, până la echiparea completă și mobilarea secțiilor. Fiecare secție va deservi anual 800-900 de pacienți. Costurile medii pentru renovarea unei secții se ridică la aproximativ 250.000 de lire. Autoritățile locale nu au fonduri pentru renovarea spitalelor, motiv pentru care majoritatea lucrărilor se realizează prin parteneriate externe.

***

În Republica Moldova duminică a fost cod portocaliu de vânt puternic. O persoană a decedat și cinci au fost rănite din cauza vântului care a smuls acoperișuri, a pus la pământ zeci de copaci și panouri publicitare.

Un bărbat de 85 de ani a murit într-un parc din sectorul Rîșcani al Chișinăului. Un copac a fost doborât de rafalele de vânt și s-a prăbușit peste el. Iar un copil de șase ani a fost rănit și se află în stare gravă la spital.

Peste 53 de mii de utilizatori din 120 de localități au rămas fără curent electric după ce firele electrice au fost rupte de vânt sau au fost avariate transformatoarele. Au fost și cazuri de avariere a rețelelor de gaz. Foi de ardezie și materiale de construcție au fost smulse de vânt de pe acoperișuri și aruncate peste automobile și în spații publice. Toate evenimentele care urmau să se desfășoare duminică în aer liber la Chișinău au fost întrerupte sau anulate.

***

Ier pentru astăzi și mâine meteorologii moldoveni anunță cod galben de înghețuri. Temperaturile minime vor fi cuprinse noaptea între -3 și -1 grade, ceea ce ar putea afecta culturile agricole aflate în faze sensibile de dezvoltare.

Prin planul „vélo 2021–2026", Parisul și-a asumat un angajament concret și măsurabil: toate străzile orașului să fie prietenoase cu bicicleta până la finalul acestui an. Nu un masterplan vag pentru 2035, ci un plan cu calendar, finanțare și responsabili.

Între timp,140.000 de locuri de parcare auto au fost transformate în spații verzi, terenuri de joacă și parcare pentru biciclete, o redistribuire fizică a spațiului public.

Lecția pariziană e că transformarea nu vine din campanii de conștientizare, ci din restructurarea infrastructurii. Când pistele există, sigure și continue, utilizarea bicicletei explodează.

Parisul a văzut o creștere de peste 50% a deplasărilor cu bicicleta în câțiva ani. E tocmai ce București încearcă să anunțe cu Masterplanul Velo, dar fără un calendar concret, sau o finanțare care să facă diferența.