Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Se încheie o saptamana de criza politica cu ministrii PSD retrasi din guvern, Ilie Bolojan inca in fruntea cabinetului, o prima transa de consultari cu presedintele la Palatul Cotroceni. Ar putea urma sau nu o motiune de cenzura, e vehiculata si o sesizare a social-democratilor la CCR, despre perspective si solutii de iesire din blocaj, discutam imediat. 

România beneficiază de aproape 17 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare. SAFE, un instrument european cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre să facă investiții ample si rapide în industria și tehnologia de apărare. 

Acesta a fost condamnat pentru trădare, a primit o pedeapsă de un an și șase luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Și în România a fost cercetat și trimis în judecată pentru infracțiuni similare.

NATO clarifică la Bruxelles polemica declanșată de un articol publicat de Reuters care citează surse de la Pentagon în care se vorbește despre o pedepsire a aliaților ce au refuzat ajutorul pentru Donald Trump în Orientul Mijlociu. Documentul ar menționa si suspendarea Spaniei din NATO, ceea ce este imposibil, spune instituția. Va explicam mai tarziu de ce nu poate fi scos Madridul din clubul aliat. 

Făgăraș Fest 2026 înseamnă peste 30 de experiențe în natură: într-un singur weekend, poți ajunge la cascade, poți observa păsări la răsărit, poți descoperi urmele animalelor sălbatice și poți vedea Munții Făgăraș pe timp de noapte, alături de specialiști.

Discutăm astăzi cu Andreea Oprea, specialist comunicare la Fundația Conservation Carpathia

Jurnal de știri

Fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, Alexandru Balan, ajunge astăzi penitenciarul nr.13 din Chișinău: este extrădat din România după ce a fost condamnat în Republica Moldova, săptămâna trecută, la un an și șase luni de închisoare pentru trădare de patrie. Acuzații similare i se aduc și în România. Alexandru Balan a deținut funcția de director adjunct al SIS în 2016-2018, în perioada când instituțiile de stat erau controlate în Republica Moldova de fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. După preluarea sa la punctul de trecere a frontierei Albița-Leușeni, Balan, va fi transportat direct la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, penitenciar în care este închis acum și Vladimir Plahotniuc.

- Subiectul săptămânii în Republica Moldova rămâne condamnarea istorică a cândva intangibilului oligarh Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare. A doua zi după pronunțarea sentinței, procurorii au anunțat că mai au câteva dosare pe numele lui Plahotniuc pe rol. Între timp, Judecătoria Chișinău a publicat sentința de condamnare, de aproape 700 de pagini, în celebrul dosar Frauda bancară, cel în care băncile moldovenești au fost devalizate cu 15 la sută din PIB-ul țării, iar dauna pusă pe bugetul public. Valeria Vițu aduce detalii.

- Legislativul din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova a cerut sprijin diplomatic președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, într-o dispută internă cu autoritățile centrale de la Chișinău legate de legitimitatea alegerilor din regiunea cu puternice influențe pro-ruse. O dispută internă care se vrea ridicată la nivel de geopolitică, spune experții. Turcia s-a ținut departe până acum de disputele interne din Republica Moldova și este de așteptat să mențină poziția și acum. Miza Comratului ar ține de încercarea de a alimenta percepția unor tensiuni instituționale, care să pună sub semnul întrebării imaginea de stabilitate a Chișinăului în relația cu Uniunea Europeană.

- FMI publică date potrivit cărora, pentru prima dată în scurta ei istorie, Republica Moldova ar deveni în următorii ani țara cu cea mai rapidă creștere economică din lume. Republica Moldova este considerată acum ca fiind cea mai săracă țară din Europa. FMI a publicat un raport oficial în care anunță că indicele PIB pe cap de locuitor peste Prut va fi de peste 50%. Care sunt explicațiile acestui fenomen economic? Ne spune Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Turul României 2026 face istorie. Startul se va da în premieră din Republica Moldova, iar întregul traseu va avea peste 800 km. Trofeul este inspirat din opera lui Brâncuși. Tudor Furdui a stat de vorbă cu Președintele Federației de Ciclism, Cătălin Sprânceană.

- Fostul adjunct SIS, Alexandru Balan, ajunge la penitenciarul nr 13 din Chișinău: este extrădat din România după ce a fost condamnat în Republica Moldova la închisoare pentru trădare de patrie.

- Linia Electrică de tensiune înaltă Suceava - Bălți, porțiunea aflată pe teritoriul României, a fost declarată proiect de importanță națională de către Guvernul de la București.

- UE avansează cu aderarea Ucrainei și Republicii Moldova după plecarea lui Orbán din fruntea Guvernului Ungariei, notează publicația Politico.

UE avansează cu aderarea Ucrainei și Republicii Moldova după plecarea lui Orbán, scrie publicația Politico.

Drumul Moldovei către aderarea la UE a fost întârziat din cauza disputei privind Ucraina, cererea sa de aderare fiind înfrățită cu cea a Kievului. Un oficial moldovean a declarat pentru publicație că Republica Moldova se așteaptă la deblocarea negocierilor politice în următoarele săptămâni, subliniind că este important ca progresul să aibă loc până în vară.

Aceste discuții ar trebui să înceapă în curând, au declarat și patru oficiali și diplomați ai UE, citați de publicație.

După ce UE a reușit în sfârșit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, „acum este momentul să privim cu nerăbdare” către „următorul pas”, care este candidatura sa la aderare la UE, a declarat și președintele Consiliului European, António Costa, în drum spre un summit al liderilor UE din Cipru, joi, după discuțiile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

***

Fostul adjunct SIS, Alexandru Balan, ajunge astăzi penitenciarul nr.13 din Chișinău: este extrădat din România după ce a fost condamnat în Republica Moldova, săptămâna trecută, la un an și șase luni de închisoare pentru trădare de patrie.

Autoritățile judiciare din Republica Moldova au deschis dosar penal pe numele lui Alexandru Balan săptămâna trecută, marți, iar la două zile, joi, pe 16 aprilie, a avut loc prima ședință de judecată la finalul căreia fostul demnitar a și primit pedeapsa de condamnare. Luni, 20 aprilie, s-a anunțat că Balan va fi extrădat din România, unde a stat până acum în arest la domiciliu, fiind acuzat tot de divulgarea secretelor de stat. Autoritățile nu au explicat viteza fără precedent al acestui dosar, spunând doar că Alexandru Balan și-a recunoscut vina și a cerut examinarea dosarului în procedură simplificată. Acesta este acuzat și în România de trădare în favoarea KGB-ului din Belarus.

Alexandru Balan a deținut funcția de director adjunct al SIS în 2016-2018, în perioada când instituțiile de stat erau controlate în Republica Moldova de fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. După preluarea sa la punctul de trecere a frontierei Albița-Leușeni, Balan, va fi transportat direct la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, penitenciar în care este închis acum și Vladimir Plahotniuc.

***

Linia Electrică de tensiune înaltă Suceava - Bălți, porțiunea aflată pe teritoriul României, a fost declarată proiect de importanță națională de către Guvernul de la București. Decizia aprobată pe 23 aprilie deblochează traseul lucrărilor și permite demararea exproprierilor necesare pentru construcția liniei de 400 kV.

Coridorul de expropriere a imobilele proprietate privată traversează mai multe unități administrativ-teritoriale din județele Suceava și Botoșani, inclusiv orașul Salcea și 15 comune.

Linia Electrică Suceava-Bălți este parte a infrastructurii energetice strategice menite să întărească interconectarea sistemului energetic dintre România și Republica Moldova, contribuind la securitatea și stabilitatea alimentării cu energie în regiune.

Alte două linii care vor interconecta sistemele energetice ale României și R. Moldova sunt Vulcănești-Chișinău (400 kV), care urmează să fie dată în curând în exploatare, și Strășeni-Gutinaș (400 kV), construcția căreia va fi finanțată cu 130 de milioane de dolari de către SUA.

***

Eurodeputatul Virgil Popescu a anunțat depunerea a două amendamente la propunerea de regulament privind Connecting Europe Facility pentru perioada 2028–2034, unul pentru extinderea segmentului româno-bulgar al coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și altul pentru modificarea conexiunii dintre România și Republica Moldova, prin înlocuirea rutei Iași – Chișinău cu Pașcani – Chișinău, scrie publicația EUBruxelles.

Eurodeputatul Virgil Popescu a anunțat că schimbarea traseului Iași – Chișinău în Pașcani – Chișinău ar permite integrarea Republicii Moldova în rețeaua europeană de căi ferate TEN-T printr-o rută considerată mai fezabilă și cu o capacitate mai mare, asigurând conectivitate directă la principalele infrastructuri feroviare și rutiere ale României de la Pașcani.

În declarația sa, Virgil Popescu a descris acest amendament ca pe o măsură strategică, nu doar ca pe o optimizare tehnică. El a spus că modificarea de la Iași – Chișinău la Pașcani – Chișinău ar permite integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T printr-o rută mai fezabilă și cu o capacitate mai mare și a adăugat că amendamentul valorifică investițiile existente, crește reziliența coridorului și accelerează integrarea Republicii Moldova în rețelele europene de transport.

Încercarea președintelui Nicușor Dan de a îmblânzi partidele din coaliție în contextul crizei politice este o iluzie, declară într-un interviu la RFI profesorul Theodor Paleologu. Fostul ministru al Culturii îl ironizează pe de altă parte pe liderul PSD, Sorin Grindeanu: ”O caricatură”.

Theodor Paleologu, despre criza politică: ”Nici o criză nu are legătură cu vreo doctrină. Doar interese dubioase la mijloc și calcule electorale, dar care s-ar putea să fie absolut stupide, pentru că probabil PSD-ul își sapă singur groapa, lucrând pentru AUR. Singurul câștigător din toată această poveste este AUR”.

Despre Nicușor Dan: ”(Criza politică-n.r.) este un remake, este reluarea unui film pe care l-am mai văzut, dar într-o situație diferită, pentru că în 2009 era un președinte jucător, care până la urmă a câștigat confruntarea cu PSD-ul, câștigând alegerile prezidențiale împotriva lui Mircea Geoană, în timp ce acum avem un președinte care nu e deloc un luptător, în orice caz nu în aceeași ligă și va căuta o altă soluție. Atâta numai că Nicușor Dan nu cunoaște suficient de bine această faună, el nu a avut o experiență îndelungată în fauna politică românească și își imaginează cu bună credință, fără îndoială, că poate îmblânzi tigrii, dar este probabil o iluzie”.

Despre o eventuală moțiune de cenzură: ”În mod evident, urmează o moțiune de cenzură și o simplă aritmetică parlamentară ne spune că acest Guvern va cădea. Doar un miracol ar putea salva Guvernul Bolojan”.

Conceptul e simplu: tot ce ai nevoie zilnic – școală, medic, parc, supermarket, servicii – la cel mult 15 minute pe jos sau cu bicicleta de acasă. Un raport european identifica în 2024 aproape 100 de orașe care implementează deja strategii de „15-minute city", cu Paris, Barcelona și Milano în frunte. 

Nu e utopie, ci urbanism funcțional care reduce dependența de mașini fără a interzice nimic. Cheia stă în mixul de funcțiuni: un cartier care are doar blocuri de locuit e dependent de mașini prin definiție.

Un cartier cu școli, clinici, piețe locale și spații de lucru în proximitate devine autosuficient. România construiește, însă, multe cartiere dormitor la periferia orașelor, exact modelul opus. Apoi ne enervăm din nou, în trafic, dimineața.

Jurnal de știri

Turul României 2026 face istorie. Startul se va da în premieră din Republica Moldova, iar întregul traseu va avea peste 800 km. Trofeul este inspirat din opera lui  Brâncuși. Tudor Furdui a stat de vorbă cu Președintele Federației de Ciclism, Cătălin Sprânceană

Turul României 2026 marchează un moment fără precedent: pentru prima dată de la lansarea sa din 1934, startul oficial va avea loc în afara granițelor României, la Chișinău. Aceste eveniment transmite un mesaj de unitate între România și Republica Moldova. Oficialii ambelor țări au subliniat importanța simbolică a acestui start comun, văzut ca o punte de colaborare și prietenie.

Cea de-a 58-a ediție a competiției debutează pe 8 septembrie 2026 cu prezentarea echipelor în centrul capitalei Republicii Moldova, urmată de startul primei etape pe 9 septembrie. Această etapă inaugurală, desfășurată integral pe teritoriul Republicii Moldova, va lega Chișinău de Ungheni și marchează o dublă premieră: primul start extern și prima etapă complet în afara României. După debutul internațional, caravana ciclistă intră în România și străbate regiuni emblematice:

Iași - Piatra Neamț, Piatra Neamț - Băile Bálványos, Brașov - Ploiești și circuitul final în București. În total, sportivii vor parcurge peste 800 de kilometri, prin 9 orașe gazdă, într-un traseu care îmbină competiția de performanță cu promovarea turistică a regiunilor traversate.

Organizatorii au anunțat și 6 evenimente conexe dedicate copiilor și cicliștilor amatori. Acestea vor avea loc în Iași, Piatra Neamț, Ploiești și București, contribuind la promovarea unui stil de viață activ și sănătos. În 2025, la astfel de curse au participat aproape 3000 de persoane, semn că interesul pentru ciclism este în continuă creștere.

Ediția din 2026 are și o puternică încărcătură simbolică. Trofeul competiției va fi un omagiu adus lui Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea artistului. Trofeul va fi realizat de sculptorul Liviu Brezeanu și va fi înmânat câștigătorului la finalul cursei din București.

Evenimentul reunește aproximativ 25 de echipe profesioniste din întreaga lume și este organizat de Federația Română de Ciclism, alături de instituții și parteneri internaționali. Prin această ediție, Turul României își consolidează statutul de competiție majoră în Europa de Sud-Est, combinând performanța sportivă cu promovarea culturală și turistică.

Presa internațională marchează împlinirea a 40 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl. De asemenea, deblocarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este unul dintre subiectele predilecte ale presei europene.

Vestea deblocării banilor pentru Ucraina ”salvează aparențele în preajma unui summit european din Cipru în care se vor discuta multe, dar se vor decide puține”, consideră La Stampa.

Le Monde amintește cum ”Viktor Orban - care a suferit o înfrângere zdrobitoare la alegeri luna aceasta - a întârziat sprijinul UE pentru Ucraina, Și aceasta, într-un moment în care Statele Unite au blocat în mare măsură sprijinul Kievului și au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran”.

Pentru Frankturter Allgemeine Zeitung, ”este surprinzător că Viktor Orbán se ține de cuvânt: când petrolul curge [pe conducta Drujba], dă undă verde. Acest lucru nu schimbă cu nimic faptul că s-a opus Ucrainei din 2014 și s-a comportat ca un trădător în cadrul UE.

Citeste siUcraina va primi de acum în tranșe 90 de miliarde de euro de la UE

Dar este, de asemenea, adevărat că Kievul poate fi categoric necinstit în modul în care își urmărește interesele, uneori chiar și față de țări pe care ar fi mai bine să le câștige ca parteneri. Nu ar trebui să-l lăsăm pe Zelenski să scape nepedepsit”, notează ziarul german.

Presa internațională amintește, de asemenea, că la 26 aprilie se împlinesc 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, cel mai mare accident nuclear fin istorie.

După cum titrează revista Nature, ”La patruzeci de ani după Cernobîl, știm că dezastrele nucleare sunt inevitabile — și trebuie să ne pregătim pentru ele”.

”Pentru a evita calamități viitoare, publicul trebuie să facă presiuni asupra factorilor de decizie politică pentru a menține standarde riguroase necesare pentru construirea, operarea și întreținerea instalațiilor nucleare la nivel mondial”.

The Conversation amintește că ”centrala a fost închisă și demontată de mult timp, dar importanța sa rămâne. Ucraina se bazează încă pe energia nucleară pentru aproximativ jumătate din necesarul său energetic. Invazia rusă din 2022 a dus la o scurtă ocupare a centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl și la preluarea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina, din Zaporijia”.

În acest context, US News & World Report notează că ”Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” a Europei și a prezentat noi inițiative pentru a încuraja construirea de centrale electrice.

Între timp, Rusia a preluat un rol important în exportul know-how-ului său nuclear, construind 20 de reactoare în întreaga lume.

Japonia a repornit 15 reactoare după ce a analizat lecțiile cutremurului și tsunami-ului care au avariat centrala de la Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire.

Africa de Sud are singura centrală nucleară de pe continentul african, deși Rusia construiește una în Egipt, iar alte câteva națiuni africane explorează această tehnologie”.

Peter Magyar nu a fost încă instalat ca premier al Ungariei, după ce a câștigat cu un scor concludent alegerile din 12 aprilie. Cu toate acestea, urmările acestei răsturnări politice de la Budapesta încep să se facă simțite în plan european.

Poate cea mai vizibilă consecință în plan european a schimbării politice de la Budapesta este aprobarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei.

Dar nu este singura urmare.

Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a anunțat că instituția pe care o conduce este pregătită să coopereze cu Budapesta.

Declarația a fost făcută în contextul participării șefei Parchetului European la cea de-a 11-a ediție a Forumului Economic de la Delphi, după cum anunță agenția ungară MTI, preluată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro.

Laura Codruța Kovesi a făcut referire la declarațiile anterioare ale viitorului prim-ministru ungar Peter Magyar conform cărora Ungaria se va alătura Parchetului European ca una dintre primele măsuri anti-corupție.

Kovesi a menționat că sprijină această inițiativă, precizând că EPPO a lucrat deja cu unii „experți foarte buni” din Ungaria care ar putea aduce „multă valoare adăugată” instituției.

Să spunem că Ungaria lui Orban a refuzat să se alăture EPPO, care este un organism independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.

Motivele pot fi intuite fără prea mare greutate. Guvernul Orban și-a construit o întreagă rețea prin care a drenat fondurile europene în beneficiul unui cerc restrâns de apropiați.

Deși aceste încălcări au fost sesizate de instituțiile europene, Budapesta nu a făcut nimic pentru a remedia situația.

Comisia Europeană a reclamat în repetate rânduri lipsa de transparență în atribuirea contractelor pe bani europeni și lipsa controlului asupra cheltuirii acestora.

La rândul ei, justiția ungară, puternic controlată politic, nu a mișcat un deget pentru a destructura aceste rețele corupte.

Toate acestea au dus, în cele din urmă, la blocarea a miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria.

În campania sa electorală, Peter Magyar a denunțat practicile corupte ale guvernului Orban și a promis cooperarea cu EEPO. Ungaria trebuie să aplice rapid reforme juridice și instituționale pentru a putea avea acces, măcar în parte, la banii europeni.

Și, à propos de Grecia, locul unde Laura Codruța Kovesi a declarat că este gata să coopereze cu Budapesta: parlamentul de la Atena tocmai a decis  ridicarea imunității pentru 13 deputați din majoritatea de centru-dreapta, la solicitarea Parchetului European.

Aceasta, în cazul unei  presupuse fraude de amploare legate de subvențiile agricole europene.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România