Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Eroarea strategică a PSD. Cum îl reactivează electoral pe Bolojan partidul condus de Grindeanu / Ce poate urma. Două scenarii (HotNews) - Cele trei mari reforme pe care vrea să le treacă rapid Ilie Bolojan fără miniștrii PSD (G4Media)

Cei șase miniștri PSD, vicepremierul social-democrat și secretarul general al Guvernului vor pleca, însă ce rămâne în urma lor? Oamenii din eșalonul 2 din partidul condus de Sorin Grindeanu își păstrează, cel puțin pentru moment, funcțiile. Ei își vor da demisia doar în cazul în care PSD va decide că depune moțiune de cenzură în Parlament, conform surselor HotNews. 

PSD a avut 78 de oameni numiți în ministere și în teritoriu. Aproape 90% dintre ei sunt și astăzi în funcții, potrivit unor date obținute de HotNews. 

Planul pregătit de PSD este următorul: când și dacă va fi luată decizia clară de depunere a moțiunii de cenzură, atunci își vor da demisia din Guvern și secretarii și subsecretarii de stat ai PSD, dar și prefecții social-democrați. Tot atunci și Sorin Grindeanu își va da demisia de la șefia Camerei Deputaților. 

Tot pe HotNews puteți citi și despre Eroarea strategică a PSD. Cum îl reactivează electoral pe Bolojan partidul condus de Grindeanu / Ce poate urma. Două scenarii.

Felul în care PSD a ales să deschidă această criză poate produce un efect politic exact opus celui urmărit. În loc să închidă problema Ilie Bolojan, PSD riscă să îi ofere șansa relegitimării politice, transformându-l într-un viitor contracandidat redutabil, scrie George Jiglău, lector la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj, într-un articol de opinie publicat azi de HotNews.

Până acum câteva zile, Bolojan se afla într-o fază clară de erodare. După aproape zece luni de guvernare, cu măsuri nepopulare și cu costuri sociale și politice consistente, el pierduse o parte importantă din capitalul de simpatie cu care intrase la Palatul Victoria.

Acum, prin faptul că devine ținta directă a PSD, el poate recupera tocmai tipul de legitimitate pe care îl pierdea: aceea a politicianului atacat de partidul care concentrează, de ani buni, cea mai mare rezervă de antipatie din societatea românească.

Premierul Ilie Bolojan are trei proiecte de reformă pe care vrea să le promoveze urgent în absența miniștrilor PSD, potrivit informațiilor G4Media. E vorba despre penalizarea companiilor care au blocat piața energiei electrice, noua lege a salarizării bugetarilor (care e jalon în PNRR) și creșterea vârstei de pensionare în armată, poliție, jandarmerie și servicii.

Șeful guvernului, pus de PSD sub presiune să demisioneze, a anunțat încă de marți într-un interviu la Știrile Pro TV că după ce miniștrii PSD vor demisiona, guvernul va demonstra că „se poate guverna mai bine decât cu frâna de mână trasă”.

Ieșirea PSD de la guvernare prin retragerea miniștrilor din guvern după retragerea sprijinului politic pentru premierul Bolojan are rațiuni mai adânci decât simplul balet pe scena politică.

Iar cauzele profunde care stau la baza acestui comportament politic ne dovedesc că, da, în orice împrejurare și cu orice alt premier, PSD s-ar comporta la fel, ar fi o chestiune de doar câteva luni ca partidul să-și reia atacul. Asta pentru că PSD se află în convulsii existențiale, iar PNL nu e foarte departe de un simptom similar.

Jurnalistul Cristian Grosu explică, pe pagina CursDeGuvernare, că marea problemă națională (cu adevărat națională) a vărsării electoratului PSD în partidul AUR este că PSD nu mai poate conta absolut deloc pe măsurile prin care și-a păstrat, trei decenii la rând, statutul de mastodont – căci s-a dovedit că ambele metode (foarte costisitoare, de altfel) nu mai funcționează:

1, prima metodă folosită de PSD a fost întodeauna aruncarea cu bani (împrumutați) din elicopter – creșteri de salarii, pensii, beneficii sociale etc: în anul electoral 2024, însă, cu toate că guvernul a aruncat circa 5% din PIB în astfel de cadouri electorale, PSD s-a situat mult sub AUR.

2, a doua metodă folosită de PSD a fost formidabila mașinărie de vot formată din armatele de primari. La alegerile din 2024, însă, faptul că partidul controla 40% din administrație (adăugat si la controlul resurselor bugetare) n-a fost suficient nici măcar să-și ducă propriul candidat la prezidențiale (Marcel Ciolacu), în turul 2.

E limpede că partidul e foarte dezorientat, că se dezintegrează.

Viitorul nu sună bine pentru alegerile 2028 – partidele mainstream s-au dez-ideologizat, cu marele pericol venind de pe stânga.

OCDE a publicat un raport care analizează taxarea muncii în statele care fac parte din organizație. România nu este membră OCDE, deocamdată, și de aceea nu apare în raport, dar cu toate acestea studiul este ca de obicei un reper util.

Anul acesta, taxarea muncii a crescut la nivel mondial, media statelor OCDE fiind de 35,1%, cel mai ridicat nivel începând cu anul 2018. Analiza constată că inflația a urcat nivelul salariilor în tranșe superioare (este vorba despre impozitarea progresivă), dar, în mod real, nu au existat creșteri de salarii. Acesta poate fi un semnal de alarmă pentru cei care susțin cu multă energie introducerea și în România a unui sistem de impozitare progresiv.

Analiza OCDE este sofisticată, include mai multe situații diferite, precum calcule pentru un angajat singur, pentru o familie cu un copil sau pentru o familie fără copii. Pentru simplificare, vom lua doar cazul unui salariat singur.

Cele mai mari taxe pe muncă (impozit plus contribuții sociale) sunt aplicate în Belgia (52,5%), Germania (49,3%) și Franța (47,2%). Sunt, însă, state care practică o taxare a muncii la un nivel moderat, mai mic decât media OCDE. Atrag atenția, de exemplu, Polonia (35%), Japonia (33,1%), SUA (30%) sau Elveția (23%) și o ciudățenie cum este Columbia, unde nu există taxare a muncii.

Anul acesta, taxarea muncii a crescut în 24 de țări, a scăzut în 11 state, iar în trei a rămas neschimbată. Cea mai mare creștere, cu 2,45%, s-a înregistrat în Marea Britanie pe de o parte, din cauza creșterii contribuției sociale plătită de angajator și, pe de altă parte, din cauza inflației care a dus la depășirea unor praguri de impozitare fără să aibă loc o reducere proporțională a nivelului de taxare.

De exemplu, Franța menține o structură de impozitare specială, care se caracterizează printr-o cotă crescută a contribuțiilor sociale plătite de către companie la un nivel mai mare decât media OCDE.

Recent, Tax Institute, o organizație neguvernamentală, a făcut public un raport referitor la sistemul fiscal românesc. Mai întâi de toate, trebuie spus că în România taxarea muncii este la un nivel de 41,5%. Cu această cifră, România se plasează în rândul statelor OCDE, pe poziția a 10-a. România este între Finlanda (42,5%) și Spania (41,4%), Cehia și Ungaria, cu un nivel de 41,2%. După cum se poate vedea nivelul de taxare a muncii în România este mai ridicat decât media statelor OCDE, ceea ce arată încă o dată că economia autohtonă are nevoie de o relaxare a taxării muncii.

Studiul specialiștilor români prezintă și o serie de anomalii ale sistemului fiscal românesc. Astfel, persoane care obțin venituri similare pot să suporte sarcini fiscale diferite mergând în unele cazuri până la o fiscalitate de șapte ori mai mare. Problema apare la sursa veniturilor.

Așadar, analiza experților români arată că un salariat cu un venit brut lunar să zicem de 10.000 de lei suportă o sarcină fiscală (impozit pe venit plus contribuție de asigurări sociale plus contribuție de asigurări sociale de sănătate) de 41,5% din venitul brut. Un alt contribuabil cu venituri identice, dar care le câștigă din drepturi de proprietate intelectuală are o sarcină fiscală de 6%. În același timp, un asociat unic al unei microîntreprinderi cu o cifră anuală de 120.000 și cheltuieli minime poate ajunge la un nivel de impozitare cuprins între 1% și 3%.

Remedierea situației se face, în opinia celor de la Tax Institute, aplicând principiul care spune că venitul total determină sarcina fiscală, nu sursa acestuia. Drept urmare specialiștii fiscali propun un set de măsuri pentru o echilibrare a taxării. Este o idee corectă, dar care trebuie aplicată în așa fel încât să nu scoată din piață microîntreprinderi sau persoane care lucrează, dar nu au statut de angajat.

Social-democratii susțin că sunt pregătiti să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier politic sau tehnocrat. Surse politice sustin ca PSD amână depunerea unei moțiuni de cenzură săptămâna viitoare. Pe de alta parte, Ilie Bolojan a anuntat deja inlocuitorii celor care au demisionat.

PSD a deschis cutia Pandorei odată cu părăsirea coaliției, făcând din AUR principalul partener al negocierii politice. Este opinia analistului politic Cristian Andrei. Fondatorul Agenției de rating politic evaluează opțiunile lui Ilie Bolojan odată cu retragerea miniștrilor social-democrati. 

Fiul fostului Șah al Iranului, Reza Pahlavi junior, se află la Berlin. Nu va exista nicio întîlnire cu vreun membru al guvernului federal. Numeroşi politicieni germani îl critică pe Pahlavi, reproşîndu-i că niciodată nu s-a distanţat de regimul dictatorial al tatălui său şi nici de crimele comise de poliţia secretă SAVAK.

În jurul textelor vorbite de către Oigăn și câțiva invitați, avem parte de ritmuri asamblate cu ajutorul obiecte casnice, jucării și mini-instrumente, o instalație ce dezvoltă fel de fel de povestiri urbane, cu biciclete, trenuri și ironii, bazate în mare parte pe întâmplări reale. 

Oigăn (Eugen Nuțescu) este unul dintre cei mai versatili și apreciați muzicieni din scena alternativă românească. Activ din anii '90, Oigăn este cofondatorul trupei Kumm, alături de care a lansat șase albume de studio și a susținut numeroase concerte în România și în Europa.

Pe lângă activitatea în Kumm, Oigăn a fost implicat în proiecte precum Moon Museum și Robin and the Backstabbers. În cariera solo, a lansat albumele "Sex with Onions" (2009) și "Antimaterie" (2022), acesta din urmă fiind un material conceptual cu diverse colaborări alături de artiști precum Lucia, Adrian Despot sau Ana Ularu.

Oigăn este cunoscut și pentru proiectele sale experimentale, cum ar fi "Singur printre loopi", un performance live în care explorează sunetul prin tehnici de looping și improvizație.​

Concertul de lansare pentru albumul „Grădinile suspendate ale indiferenței” este programat pe 27 aprilie 2026, în Club Coontrol, concertul fiind în mare parte construit pe muzica de pe noul album, dar nu vor lipsi incursiuni în “Antimaterie” și “Sex With Onions”, celelalte două albume Oigăn.

Jurnal de știri

Executivul a finalizat o analiză referitoare la întreprinderile cu capital de stat. Unele firme vor fi restructurate, în cazul celor performante este posibil să se listeze un pachet minoritar de acțiuni la Bursa de Valori București.

Gabriel Aldea, director adjunct, Investimental, Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Guvernul își propune să îmbunătățească funcționarea sistemului energetic național, să consolideze legătura cu statele europene și să lupte cu speculatorii.

Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației producătorilor de energie electrică HENRO.

Coregraful Cosmin Manolescu ne vorbește despre platforma de cercetare, dialog și mediere culturală +Dans și stagiunea națională Game of Life.

Eveniment care va intra în istoria recentă Republicii Moldova – oligarhul Vladimir Plahotniuc, intangibil timp de decenii și care acum câțiva ani controla toate instituțiile statului, a fost condamnat la 19 ani de închisoare, în dosarul de rezonanță al „fraudei bancare”, celebrul furt a 15% din PIB-ul țării din băncile moldovenești. Valeria Vițu a urmărit cazul la Chișinău.

- Despre implicațiile condamnării lui Vladimir Plahotniuc și cum a fost posibil acest parcurs, de neimaginat până recent pentru justiția din Republica Moldova discutăm cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, Ilie Chirtoacă de la Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie.

- Justiția din Republica Moldova a reușit să-l condamne pe temutul oligarh Vlad Plahotniuc la 19 ani de închisoare în primă instanță. Jurnaliștii români se întreabă pe Facebook cum este posibil așa ceva la Chișinău, în timp ce la București cazurile de corupție se prescriu? Despre reforma justiției de la Chișinău ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.  

- Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, declară că Rusia va lua măsuri pentru apărarea cetăţenilor ruși din Transnistria. Chișinăul răspunde, spunând că prezența militară rusească în Republica Moldova este ilegală. Experții din Republica Moldova spun că reacția Moscovei este de fapt un răspuns la faptul că autoritățile de la Chișinău schimbă regulile de joc și fac lucruri concrete pentru a integra Transnistria în câmpul legal, economic și social al Republicii Moldova. Liliana Barbăroșie vine cu detalii.

- Primul tronson de autostradă care va fi construit pe teritoriul Republicii Moldova, în continuarea Autostrăzii Unirii din România, are, oficial, un constructor desemnat.

- Un alt eveniment care conectează cele două maluri ale Prutului este testarea liniei de cale ferată dintre Cantemir și Fălciu. După o pauză de 17 ani, traficul feroviar se reia.

- O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) este așteptată la Chișinău, pentru două săptămâni de negocieri privind un nou acord de cooperare,

- Statele Uniunii Europene au aprobat miercuri ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, după ce guvernul ungar și-a retras veto-ul asupra ambelor măsuri.

Primul tronson de autostradă care va fi construit pe teritoriul Republicii Moldova are, oficial, un constructor desemnat. Este același care a câștigat și contractul pentru tronsonului 4 al Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Iași - Ungheni. Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Investiții Rutiere din România (CNIR), care a atribuit contractul pentru segmentul dintre Iași și Podul peste Prut de la Ungheni.

Tronsonul reprezintă ultimii kilometri ai autostrăzii pe teritoriul României, dar și o premieră: primul segment de autostradă care va fi construit în Republica Moldova. Segmentul total include și aproximativ 5 kilometri de șosea de mare viteză pe teritoriul moldovean. Finanțarea pentru partea română este asigurată prin mecanismul european SAFE, în cadrul unui parteneriat între România, Republica Moldova și Uniunea Europeană, potrivit TVR Moldova.

Proiectul include și dezvoltarea unui hub logistic multimodal în zona Berești, un punct strategic la frontiera estică a Uniunii Europene, care va integra transportul rutier și feroviar.

Autostrada A8, cunoscută și ca „Autostrada Unirii”, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din regiune, iar extinderea acesteia peste Prut marchează un pas concret în conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport, potrivit CNIR.

***

Un alt eveniment care conectează cele două maluri ale Prutului este testarea liniei de cale ferată dintre Cantemir și Fălciu. După o pauză de 17 ani, traficul feroviar peste Prut în această regiune se reia, anunță TV8. Linia cu o lungime de aproximativ patru kilometri, a fost testată după finalizarea lucrărilor de reconstrucție. Testarea a avut loc în condiții reale de circulație, cu participarea autorităților de la Chișinău și București. Pe acest segment nu a mai mers niciun tren de pasageri din 2009, iar ultimul tren marfar între Cantemir și Fălciu a trecut Prutul încă în perioada sovietică.

„Pentru agenții economici este un nou traseu logistic, care leagă portul Constanța cu Republica Moldova și tranzitează țara noastră spre Ucraina”, a menționat ministrul Infrastructurii de la Chișinău, Vladimir Bolea.

Autoritățile vor anunța ulterior când va fi reluată circulația sistematică a trenurilor pe acest traseu.

***

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) este așteptată la Chișinău, pentru două săptămâni de negocieri privind un nou acord de cooperare, a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță. Acesta subliniază că există un consens larg între Guvernul Republicii Moldova și FMI asupra direcției de reformă axată pe stimularea investițiilor și creșterea economică. Printre obiectivele principale se numără simplificarea administrării fiscale, reducerea poverii asupra agenților economici și eliminarea unor probleme cronice, precum acumularea restanțelor la TVA.

***

Statele Uniunii Europene au aprobat miercuri ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, precum și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Decizia a fost posibilă după ce guvernul ungar, condus încă de Viktor Orbán, și-a retras veto-ul asupra ambelor măsuri.

Cele două decizii au fost adoptate de ambasadorii celor 27 de state membre la UE și mai trebuie confirmate doar printr-o procedură scrisă, care ar urma să fie încheiată joi.

Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, se așteaptă să fie deschis primul grup de negocieri de aderare a Ucrainei odată ce schimbarea de guvern din Ungaria va fi finalizată, dar își dorește, de asemenea, ca țările UE să meargă mai departe, mai rapid. Republica Moldova este văzută în acest moment la pachet cu Ucraina în procesul de aderare la UE.

Actrița Marina Palii este nominalizată la Premiile GOPO 2026 la categoria cea mai buna actriță în rol secundar pentru rolul Cezaria Lucaciu din filmul "Dinți de lapte".